{"id":14545,"date":"2025-05-12T23:42:40","date_gmt":"2025-05-13T03:42:40","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=14545"},"modified":"2025-05-12T14:30:47","modified_gmt":"2025-05-12T18:30:47","slug":"sfantul-constantin-cel-mare-primul-imparat-crestin","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2025\/05\/12\/sfantul-constantin-cel-mare-primul-imparat-crestin\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Constantin cel Mare – primul \u00eemp\u0103rat cre\u0219tin"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Constantin a schimbat fa\u0163a lumii: a restaurat Imperiul Roman \u015fi a f\u0103cut din el un imperiu cre\u015ftin. Domnia lui a marcat o evolu\u0163ie a puterii imperiale. \u00cen epoca bizantin\u0103, el este un simbol, de aceea o serie de \u00eemp\u0103ra\u0163i au preluat simbolic titlul de `Noul Constantin\u201d. Poate c\u0103 nici un suveran din istoria bizantin\u0103 nu merit\u0103 mai mult recunoa\u0219terea apelativului \u201ecel Mare\u201d dec\u00e2t Constantin, deoarece el a luat dou\u0103 decizii care au modificat viitorul lumii civilizate: recunoa\u015fterea cre\u015ftinismului \u0219i transferul capitalei imperiale de la Roma la Constantinopol.<\/p>\n

\u00cen istoriografia constantinian\u0103 se dovede\u015fte a fi decisiv momentul 312, mai precis b\u0103t\u0103lia de la Pons Milvius din 28 octombrie \u015fi viziunea pe care a avut-o \u00eenaintea acesteia, care s-a dovedit apoi relevant\u0103 \u00een privin\u021ba comport\u0103rii sale fa\u021b\u0103 de cre\u0219tinism. Pe scurt, faptele istorice s-au petrecut astfel: \u00een 306, Constan\u0163iu (tat\u0103l Sf\u00e2ntului Constantin) a murit la York, \u00een Anglia, unde trupele sale au decis s\u0103-l proclame pe Constantin \u201eAugustus\u201d. Dup\u0103 mai mul\u0163i ani de lupte, Constantin reu\u015fea, \u00een 312, s\u0103-l elimine pe adversarul s\u0103u cel mai periculos, Maxen\u0163iu, \u00een b\u0103t\u0103lia de la Pons Milvius, l\u00e2ng\u0103 Roma. Constantin a devenit atunci st\u0103p\u00e2nul p\u0103r\u0163ii apusene a imperiului, \u00eenainte de a cuceri \u00een 324 \u015fi partea r\u0103s\u0103ritean\u0103. Dintr-un punct de vedere pur istoric, Constantin este cel care restaureaz\u0103 imperiul \u015fi reu\u015fe\u015fte acolo unde Diocle\u0163ian e\u015fuase. Reformeaz\u0103 sistemul monetar, armata – unde creeaz\u0103 ni\u015fte unit\u0103\u0163i de elit\u0103 pentru a ap\u0103ra grani\u0163a, administra\u0163ia – unde separ\u0103 func\u0163ia judiciar\u0103 \u015fi fiscal\u0103 de func\u0163ia militar\u0103. Pe scurt, \u00een timp ce imperiul fusese \u00eentre\u0163inut mai ales prin armat\u0103 \u015fi printr-o administra\u0163ie minimal\u0103, Constantin a dezvoltat func\u0163ia public\u0103, instaur\u00e2nd un stat adaptat unui imperiu universal. De altfel, Constantin a restaurat toate \u00eensemnele de glorie ale Imperiului Roman: o dovedesc Arcul de Triumf pe care-l zide\u015fte l\u00e2ng\u0103 Colosseumul din Roma, statuia sa colosal\u0103 de pe forum (al c\u0103rei cap se poate vedea ast\u0103zi la muzeul de pe Capitoliu) sau, dup\u0103 cucerirea p\u0103r\u0163ii r\u0103s\u0103ritene, \u00eentemeierea unei noi capitale, Constantinopol, \u00een locul fostului Bizan\u021b. Totu\u015fi, exist\u0103 un \u00eensemn al gloriei romane pe care Constantin \u00eel abandoneaz\u0103: c\u00e2nd \u00ee\u015fi face intrarea triumfal\u0103 ca \u00eenving\u0103tor la Roma, \u00een 312, dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la Milvius, refuz\u0103 s\u0103 urce pe Capitoliu ca s\u0103 sacrifice lui Jupiter, a\u015fa cum era tradi\u0163ia. \u00cen statuia colosal\u0103 pe care a ridicat-o mai apoi \u0163ine \u00een m\u00e2n\u0103 o cruce cu un stindard purt\u00e2nd monograma lui Hristos.<\/p>\n

\u00cen 313, Constantin d\u0103 edictul de la Milano, \u00een urma c\u0103ruia cre\u015ftinismul devine o religie licit\u0103 \u015fi bunurile confiscate \u00een timpul persecu\u0163iilor lui Diocle\u0163ian sunt restituite. Constantin se proclam\u0103 cre\u015ftin \u015fi \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe cet\u0103\u0163enii romani s\u0103 se converteasc\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-le totu\u015fi libertatea de alegere. Ia diverse m\u0103suri care arat\u0103 tuturor favoarea de care se bucura cre\u015ftinismul (spre exemplu, instaurarea duminicii ca zi de odihn\u0103). Construie\u015fte loca\u015furi de cult: la Roma, palatul de la Lateran este oferit episcopului, \u00een timp ce o mare bazilic\u0103 este construit\u0103 pe colina Vaticanului, deasupra locului moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Apostol Petru. Sf\u00e2nta Elena descoper\u0103 Sf\u00e2nta Cruce la Ierusalim \u015fi Constantin zide\u015fte Bazilica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt.<\/p>\n

O religie care cre\u0219tea prin propria sa energie, cum era cazul cre\u0219tinismului, nu \u00ee\u0219i putea dori altceva dec\u00e2t s\u0103 fie liber\u0103 \u0219i \u00een siguran\u021b\u0103; acest lucru i-a fost acordat de c\u0103tre Constantin. De aceea, \u00een vremea sa vedem cum \u00een lumea roman\u0103 se \u00eenmul\u021besc bisericile \u0219i are loc o activitate teologic\u0103 intens\u0103. El i-a favorizat pe cre\u0219tini s\u0103 intre \u00een administra\u021bie \u0219i a \u00eencurajat chiar comunit\u0103\u021bile alc\u0103tuite \u00eendeosebi din cre\u0219tini.<\/p>\n

Convertirea lui Constantin a fost un act de o importan\u021b\u0103 capital\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, cre\u0219tinii constituiau o minoritate \u00een imperiu \u0219i apar\u021bineau mai cu seam\u0103 popula\u021biei modeste de la ora\u0219e. Aristocra\u021bia senatorial\u0103 era \u00een majoritate p\u0103g\u00e2n\u0103, \u00een afar\u0103 poate de Africa \u0219i Egipt. \u00cen aceste condi\u021bii, \u0219ansele cre\u0219tinilor de a avea un \u00eemp\u0103rat dintre ei erau mici, iar f\u0103r\u0103 un \u00eemp\u0103rat cre\u0219tin, convertirea popula\u021biei ar fi fost \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme am\u00e2nat\u0103. Prin convertirea lui Constantin la cre\u0219tinism s-au modificat \u0219i raporturile dintre Biseric\u0103 \u0219i Stat. Socotindu-se slujitorul lui Dumnezeu, responsabil \u00een fa\u021ba Lui de buna r\u00e2nduial\u0103 \u00een Biseric\u0103, el nu a ezitat niciodat\u0103 s\u0103 intervin\u0103 \u00een treburile acesteia \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor, cum a fost \u00een cazul convoc\u0103rii Primului Sinod de la Niceea, din 325. El a creat precedentul dup\u0103 care numai \u00eemp\u0103ratul putea s\u0103 convoace un Sinod Ecumenic, iar Biserica a acceptat autoritatea sa f\u0103r\u0103 discu\u021bie.<\/p>\n

De\u015fi Constantin a protejat religia cre\u015ftin\u0103, el \u00eensu\u015fi s-a botezat doar cu pu\u0163in \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Din ra\u0163iuni politice \u015fi pentru p\u0103strarea p\u0103cii sociale \u015fi a armoniei \u00een rela\u0163iile dintre cre\u015ftini \u015fi p\u0103g\u00e2ni, a p\u0103strat \u00een mod formal titlul p\u0103g\u00e2n de Pontifex Maximus pe toat\u0103 durata vie\u0163ii. Dup\u0103 istoricul Eusebiu de Cezareea, \u00eentoarcerea Marelui Constantin c\u0103tre cre\u015ftinism \u201e\u00eencepe\u201d odat\u0103 cu viziunea pe care a avut-o \u00eenainte de b\u0103t\u0103lia cu Maxen\u0163iu, precum \u015fi cu rug\u0103ciunea sa adresat\u0103 Dumnezeului cre\u015ftinilor. Semnul dumnezeiesc primit de Constantin a fost legat de persoana sa \u015fi a fost considerat \u00eentotdeauna \u00een con\u015ftiin\u0163a Bisericii drept o chemare dumnezeiasc\u0103, dup\u0103 modelul chem\u0103rii Apostolului Pavel; din acest motiv, \u00eemp\u0103ratul a primit denumirea de \u00eentocmai cu Apostolii \u015fi \u201e\u00eentre \u00eemp\u0103ra\u0163i, apostol\u201d al credin\u0163ei cre\u015ftine.<\/p>\n

Constantin este primul \u00eemp\u0103rat roman cre\u015ftin din istorie. El construie\u0219te capitala Constantinopol, intitul\u00e2nd-o \u201eNoua Rom\u0103\u201d. \u00cenc\u0103 din 326 \u00eencepuse c\u0103utarea unui ora\u0219 potrivit, pentru c\u0103 \u00een\u021belesese c\u0103 destinul imperiului se mutase cu totul \u00een R\u0103s\u0103rit. A ales mai \u00eent\u00e2i Troia, spune istoricul Sozomen. \u00cen cele din urm\u0103, a \u00een\u021beles \u00eensemn\u0103tatea zonei din preajma vechiului Bizan\u0163, care pe atunci era \u00een ruine, c\u0103ci controla trecerea spre Marea Neagr\u0103, adic\u0103 str\u00e2mtoarea Bosforului. Uimitoare sunt viziunea \u0219i perspicacitatea acestui strateg de a recunoa\u0219te rolul pe care avea s\u0103-l joace Constantinopolul, Noua Rom\u0103, \u00een regiune.<\/p>\n

Domnia lui Constantin cel Mare, care avea s\u0103 transforme imperiul p\u0103g\u00e2n \u00eentr-unul cre\u0219tin, marcheaz\u0103 \u00eenceputul istoriei bizantine. Actul fondator este crearea \u201eNoii Rome\u201d pe malurile Bosforului, cetate care va purta numele s\u0103u: Constantinopol, inaugurat\u0103 la data de 11 mai 330. Ora\u0219ul a fost \u00eenchinat de c\u0103tre \u00eentemeietorul s\u0103u Sfintei Fecioare Maria, iar cu prilejul inaugur\u0103rii s-a s\u0103v\u00e2r\u0219it o slujb\u0103 \u00een Biserica \u201eSf\u00e2nta Irina\u201d.<\/p>\n

Din anul 330, Imperiul Roman continu\u0103 \u00eenc\u0103 mai bine de un mileniu la Bizan\u0163. Atunci c\u00e2nd valul invaziilor acoper\u0103 partea occidental\u0103 a acestuia, iar vechea Rom\u0103 cade \u00een 476, Imperiul Roman continu\u0103 \u00een Orient p\u00e2n\u0103 la fatidica zi de mar\u0163i, 29 mai 1453, c\u00e2nd, dup\u0103 un asediu de peste 40 de zile, \u00een doar trei ore, Constantinopolul cade \u00een m\u00e2inile otomanilor. De aici provine expresia c\u0103 mar\u0163i sunt \u201etrei ceasuri rele\u201d.<\/p>\n

Constantin a murit \u00een 337 \u015fi a r\u0103mas cunoscut \u00een istorie cu supranumele \u201ecel Mare\u201d. Biserica Ortodox\u0103 \u00eel cinste\u015fte \u00eempreun\u0103 cu mama sa, Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103r\u0103teas\u0103 Elena, \u00een fiecare an \u00een ziua de 21 mai.<\/p>\n

sursa:ziarullumina.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cemp\u0103ratul Constantin a schimbat fa\u0163a lumii: a restaurat Imperiul Roman \u015fi a f\u0103cut din el un imperiu cre\u015ftin. Domnia lui a marcat o evolu\u0163ie a puterii imperiale. \u00cen epoca bizantin\u0103, el este un simbol, de aceea o serie de \u00eemp\u0103ra\u0163i au preluat simbolic titlul de `Noul Constantin\u201d. Poate c\u0103 nici un suveran din istoria bizantin\u0103 … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-14545","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14545","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14545"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14545\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17231,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14545\/revisions\/17231"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14545"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14545"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14545"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}