{"id":13899,"date":"2019-01-22T10:15:36","date_gmt":"2019-01-22T15:15:36","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=13899"},"modified":"2019-01-22T10:15:36","modified_gmt":"2019-01-22T15:15:36","slug":"160-de-ani-de-la-infaptuirea-unirii-principatelor-romane-24-ianuarie-1859","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2019\/01\/22\/160-de-ani-de-la-infaptuirea-unirii-principatelor-romane-24-ianuarie-1859\/","title":{"rendered":"160 de ani de la \u00cenf\u0103ptuirea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne – 24 Ianuarie 1859"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen fiecare an, la 24 ianuarie, rom\u00e2nii s\u0103rb\u0103toresc Unirea Principatelor Rom\u00e2ne din anul 1859 \u2013 numit\u0103 \u015fi \u201eMica Unire\u201d, realizat\u0103 sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voin\u0163\u0103 politic\u0103 a celor dou\u0103 principate rom\u00e2ne\u015fti, Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, prima etap\u0103 \u00een crearea statului unitar rom\u00e2n modern.<\/p>\n

Unirea celor dou\u0103 principate a \u00eenceput practic \u00een anul 1848, atunci c\u00e2nd s-a realizat uniunea vamal\u0103 \u00eentre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861) \u2013 sursa: istoria.md<\/p>\n<\/div>\n

A urmat apoi R\u0103zboiului Crimeii (1853 \u2013 1856), \u00een urma c\u0103ruia Fran\u0163a, Anglia \u015fi Imperiul Otoman au ie\u015fit victorioase \u00een fa\u0163a Imperiului Rus. \u00cen anul 1858, Marile Puteri s-au reunit \u00een cadrul Conferin\u0163ei de la Paris, finalizat\u0103 cu o Conven\u0163ie, \u00eencheiat\u0103 la 7\/19 august, care s-a referit \u015fi la problematica rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Astfel, printr-un act interna\u0163ional care \u0163inea cont doar par\u0163ial de voin\u0163a rom\u00e2nilor, s-au stabilit norme fundamentale referitoare la situa\u021bia politico-juridic\u0103 a Principatelor \u0219i reorganizarea lor. Pe baza Conven\u021biei de la Paris, se introducea principiul separa\u021biei puterilor, ele urm\u00e2nd s\u0103 fie exercitate, \u00een fiecare Principat, de c\u0103tre domn \u0219i Adunarea electiv\u0103, ambele lucr\u00e2nd \u0219i cu participarea unui organ comun, Comisia central\u0103, \u00eenlocuind astfel Regulamentele Organice, actele pe baza c\u0103rora func\u0163ionaser\u0103 cele dou\u0103 \u0163\u0103ri rom\u00e2ne p\u00e2n\u0103 atunci. Desigur c\u0103 reglement\u0103rile au avut la baz\u0103 \u015fi sprijinul declarat al \u00eemp\u0103ratului Napoleon al III-lea, care dorea ca \u00een estul Europei s\u0103 existe un bastion profrancez, care s\u0103 contracareze influen\u0163a Rusiei.<\/p>\n

Practic Conven\u0163ia de la Paris consfin\u0163ea unirea formal\u0103 \u00eentr-un stat cu numele Principatele Unite, alegerea a doi domni, dou\u0103 adun\u0103ri, dou\u0103 guverne, organizarea a dou\u0103 institu\u0163ii comune la Foc\u015fani \u2013 Comisia Central\u0103 \u015fi \u00cenalta Curte de Justi\u0163ie \u015fi Casa\u0163ie \u2013, abolirea monopolurilor \u015fi a privilegiilor de clas\u0103.<\/p>\n

De\u015fi au existat \u015fi voci care erau \u00eempotriva unirii, mai ales \u00een Moldova, exist\u00e2nd temeri c\u0103 desemnarea Bucure\u015ftiului drept capital\u0103 va face ca Moldova s\u0103-\u015fi piard\u0103 din influen\u0163\u0103, divanurile ad-hoc organizate \u00een anii 1857 \u015fi 1858 au demonstrat dorin\u0163a de unire a popula\u0163iei.<\/p>\n

A urmat toamna anului 1858, c\u00e2nd \u00een principate a \u00eenceput organizarea alegerilor pentru domnitor.<\/p>\n

La 5 ianuarie 1859, \u00een Moldova, Adunarea electiv\u0103 format\u0103 din 48 de deputa\u0163i l-a ales \u00een unanimitate ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, \u015feful partidei unioni\u015ftilor moldoveni.<\/p>\n

\u00cen \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, unde alegerile urmau s\u0103 se \u0163in\u0103 pe 24 ianuarie, loc\u0163iitorii domne\u015fti erau antiunioni\u015fti, iar Adunarea electiv\u0103 era dominat\u0103 de conservatori, astfel c\u0103 bucure\u015ftenii au fost mobiliza\u0163i pentru a sus\u0163ine candidatura lui Cuza.<\/p>\n

\u00cen \u015fedin\u0163a din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost votat \u00een unanimitate, st\u00e2rnind m\u00e2nia Por\u0163ii Otomane \u0219i a Austriei, care au considerat alegerea drept o \u00eenc\u0103lcare a Conven\u021biei de la Paris, \u00eens\u0103 \u00een textul actului nu se prevedea ca domnii ale\u0219i \u00een cele dou\u0103 Principate s\u0103 fie persoane distincte.<\/p>\n

Astfel, Cuza a devenit domnitor al celor dou\u0103 principate, iar unirea lor a fost recunoscut\u0103 de c\u0103tre marile puteri pe parcursul domniei sale.<\/p>\n

\u00cen anul 1862, cu ajutorul unioni\u0219tilor din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul \u0219i Guvernul, realiz\u00e2nd astfel unirea politic\u0103, iar dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea sa de la putere \u00een 1866, unirea a fost consolidat\u0103 prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.<\/p>\n

Constitu\u021bia adoptat\u0103 la 1 iulie 1866, consfin\u0163e\u015fte denumirea oficial\u0103, Rom\u00e2nia, iar la 1 decembrie 1918 s-a \u00eenf\u0103ptuit Marea Unire a Transilvaniei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"\"Alexandru Ioan Cuza, artizanul unirii de la 24 ianuarie 1859 se tr\u0103gea dintr-o veche familie de moldoveni, din p\u0103r\u0163ile F\u0103lciului, familie de cluceri, sp\u0103tari, comi\u015fi, ispravnici. Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italian\u0103 din Constantinopol.<\/p>\n

Cuza s-a n\u0103scut la 20 martie 1820, la B\u00e2rlad. A \u00eenv\u0103\u0163at p\u00e2n\u0103 \u00een 1831 la Ia\u015fi, la pensionul condus de francezul Victor Cuenin, unde \u00eei are colegi pe Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi Vasile Alecsandri.<\/p>\n

\u00cen anul 1835 \u00ee\u015fi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmeaz\u0103 studii universitare de drept \u015fi medicin\u0103, pe care nu le finalizeaz\u0103, \u015fi devine membru al Societ\u0103\u0163ii economi\u015ftilor de unde \u00ee\u015fi va \u00eenainta demisia \u00een 1840.<\/p>\n

La 30 aprilie 1844 se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache Rosetti \u0219i a so\u021biei sale Ecaterina (Catinca) (fata logof\u0103tului Dumitrache Sturdza din Micl\u0103u\u0219eni \u0219i sora boierilor c\u0103rturari Constantin Sturdza \u0219i Alexandru Sturdza) \u015fi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosetti.<\/p>\n

\u00cen timpul Revolu\u0163iei de la 1848, Cuza a fost \u00een primele r\u00e2nduri. A luat cuv\u00e2ntul la adunarea de la hotelul \u201ePetersburg\u201d din Ia\u015fi, cer\u00e2nd \u00eenf\u0103ptuirea unor reforme democratice. Printre frunta\u015fii adun\u0103rii aresta\u0163i din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat \u015fi Cuza, \u00eens\u0103 acesta a reu\u015fit s\u0103 scape de sub paz\u0103 \u015fi s\u0103 fug\u0103 \u00een Transilvania.<\/p>\n

A participat, de asemenea, la Marea Adunare de la Blaj de la 3\/15 mai 1848, dup\u0103 care se retrage \u00een Bucovina.<\/p>\n

Ulterior devine pre\u015fedinte al judec\u0103toriei Covurlui \u00eentre 1849 \u2013 1851 \u015fi 1855 \u2013 1856, director al Ministerului de Interne \u2013 \u00een 1851, primind \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u015fi rangul de vornic.<\/p>\n

La 6 iunie 1856 este numit p\u00e2rc\u0103lab de Gala\u0163i, \u00eens\u0103 imediat dup\u0103 decesul domnului Ghica este destituit de caimacamul Teodor Bal\u015f.<\/p>\n

Ca form\u0103 de protest fa\u0163\u0103 de falsificarea alegerilor pentru adun\u0103rile ad-hoc din Moldova, Cuza \u015fi-a dat demisia din func\u0163ia de p\u00e2rc\u0103lab. Patriot cu idei liberale, nu radicale \u00eens\u0103, Cuza a fost acceptat chiar \u015fi de partizanii celor doi Sturza care candidau sus\u0163inu\u0163i de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputa\u0163ilor prezen\u0163i \u00een Moldova.<\/p>\n

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, de\u0219i scurt\u0103 (1859-1866), a fost perioada de maxim\u0103 dezvoltare a Rom\u00e2niei moderne. Prin recunoa\u0219terea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al Rom\u00e2niei \u015fi a primului guvern unitar, prin reformele sale \u2013 adoptarea primei Constitu\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, reforma electoral\u0103, secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti, reforma agrar\u0103, a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului -, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvolt\u0103rii moderne a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Dup\u0103 domnie a plecat \u00een exil, la Viena, apoi la Paris, unde \u00ee\u015fi manifest\u0103 interesul de a lucra \u00een continuare \u00een interesul \u0163\u0103rii pentru aducerea unui principe str\u0103in, a\u015fa cum f\u0103g\u0103duise \u015fi s\u0103 nu se lase dominat de sentimentul de r\u0103zbunare pe care i-l provocase actul abdic\u0103rii for\u0163ate de la 11 februarie 1866. De\u015fi Cuza a dorit \u00eentotdeauna s\u0103 revin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, principele Carol a considerat c\u0103 nu este oportun din cauza situa\u0163iei politice din acel moment.<\/p>\n

Ulterior Cuza este r\u0103pus de boal\u0103 \u015fi se mut\u0103 la Floren\u0163a, \u00eens\u0103 moare la Heidelberg unde plecase la tratament, la 15 mai 1873, la v\u00e2rsta de 53 de ani.<\/p>\n

Este \u00eenmorm\u00e2ntat ini\u0163ial la Biserica Domneasc\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Palatul de la Ruginoasa, conform dorin\u0163ei sale, iar dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Ia\u015fi.<\/p>\n

sursa:rador.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  \u00cen fiecare an, la 24 ianuarie, rom\u00e2nii s\u0103rb\u0103toresc Unirea Principatelor Rom\u00e2ne din anul 1859 \u2013 numit\u0103 \u015fi \u201eMica Unire\u201d, realizat\u0103 sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voin\u0163\u0103 politic\u0103 a celor dou\u0103 principate rom\u00e2ne\u015fti, Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, prima etap\u0103 \u00een crearea statului unitar rom\u00e2n modern. Unirea celor dou\u0103 principate a \u00eenceput … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-13899","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13899","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13899"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13899\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13901,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13899\/revisions\/13901"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13899"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13899"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13899"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}