{"id":13611,"date":"2018-11-16T23:55:45","date_gmt":"2018-11-17T04:55:45","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=13611"},"modified":"2018-11-19T23:56:53","modified_gmt":"2018-11-20T04:56:53","slug":"parintele-adrian-fageteanu-16-nov-1912-27-sept-2011","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2018\/11\/16\/parintele-adrian-fageteanu-16-nov-1912-27-sept-2011\/","title":{"rendered":"P\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u021beanu – 16 nov. 1912 – 27 sept. 2011"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Nu e u\u015for s\u0103-l \u00eent\u00e2lne\u015fti \u015fi s\u0103 vorbe\u015fti cu p\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu. Trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 ajungi la M\u0103n\u0103stirea „Lainici”, pe valea str\u00e2mt\u0103 \u015fi pr\u0103v\u0103lita a Jiului. Apoi, dup\u0103 c\u00e2teva ceasuri de odihn\u0103, porne\u015fti de cu diminea\u0163a spre sih\u0103stria, unde p\u0103rintele s-a retras brusc, nea\u015fteptat, f\u0103r\u0103 alte explica\u0163ii. Bolnav \u015fi aproape nev\u0103z\u0103tor, \u015fi-a g\u0103sit \u00een coliba muntelui loc de medita\u0163ie \u015fi rug\u0103ciune, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd cu un singur gest de renun\u0163are tot confortul bucure\u015ftean de care se bucura \u00een chilia sa c\u0103lduroas\u0103 de la M\u0103n\u0103stirea Antim. (…)<\/p>\n

Pierdut \u00een rasa lui larg\u0103 \u015fi cenu\u015fie, p\u0103rintele pare \u015fi mai mic – o m\u00e2n\u0103 de om. Cu un gest scurt \u015fi lipsit de ezitare \u00ee\u015fi retrage m\u00e2na. Nu ne d\u0103 voie s\u0103 i-o s\u0103rut\u0103m. \u00cen schimb, ne binecuv\u00e2nteaz\u0103 \u015fi ne m\u00e2ng\u00e2ie cu mare dragoste pe cre\u015ftet. Ne cerceteaz\u0103 o clip\u0103 cu privirea sa abia v\u0103z\u0103toare \u015fi, pu\u0163in emo\u0163ionat, se a\u015feaz\u0103 cu mult\u0103 cuviin\u0163\u0103 pe stinghia patului. Nu \u015ftie prea bine cine suntem \u015fi ce dorim de la d\u00e2nsul. Nici nu conteaz\u0103. P\u0103rintele se poart\u0103 de parc\u0103 i-ar fi intrat \u00een chilie Hristos. Tresare u\u015for doar c\u00e2nd \u00eel \u00eentreb\u0103m de ce a p\u0103r\u0103sit Antimul. De ce la 92 de ani s-a retras \u00eentr-un loc pe care mai mult ca sigur nu-l va mai p\u0103r\u0103si niciodat\u0103? Ochii lui alba\u015ftri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni caut\u0103 nehot\u0103r\u00e2t \u00een dep\u0103rtarea peretelui. Cunoa\u015fte bine r\u0103spunsul, dar nu g\u0103se\u015fte cuv\u00e2ntul potrivit. „Pentru lini\u015fte”, zice el \u00eentr-un t\u00e2rziu. „Pentru suflet.” \u00cen chilia p\u0103rintelui miroase frumos, \u0163\u0103r\u0103ne\u015fte – a gutui \u015fi t\u0103m\u00e2ie. Tot a\u015fa arat\u0103 \u015fi camera – simpl\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 lucruri de prisos: o sob\u0103 de lut spoit\u0103 cu v\u0103r, o dormez\u0103, o icoan\u0103 deasupra ferestrei \u015fi o mas\u0103 pe care odihnesc o Psaltire, un Acatistier. C\u0103r\u0163ile fac parte din decor. C\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd, p\u0103rintele Adrian \u00eentinde m\u00e2na, le atinge copertele tari \u015fi u\u015for zgrun\u0163uroase, de parc\u0103 ar vrea s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 se afla la locul lor. Nu le deschide \u00eens\u0103 niciodat\u0103. Chiar \u015fi la 92 de ani, p\u0103rintele cunoa\u015fte toate rug\u0103ciunile pe de rost.<\/p>\n

\u201cA\u015fa a vrut Dumnezeu – s\u0103 m\u0103 \u00eentorc de unde am plecat\u201c, zice p\u0103rintele, amintindu-\u015fi cum, eliberat din \u00eenchisoarea Aiudului (20 de ani de temni\u0163\u0103 grea, pentru c\u0103 f\u0103cuse parte din mi\u015fcarea ortodox\u0103 \u201cRugul aprins\u201d), a vrut s\u0103 intre \u00een ob\u015ftea monahal\u0103 de la Crasna Gorj, \u00een chiar schitul \u00een care fusese arestat Sandu Tudor<\/a>, sufletul \u015fi ini\u0163iatorul \u201cRugului aprins\u201d de la Antim. Stare\u0163ul Crasnei nici nu a vrut s\u0103 aud\u0103. Nu numai c\u0103 nu a vrut s\u0103-l primeasc\u0103, dar l-a \u015fi amenin\u0163at strig\u00e2nd: \u201cDac\u0103 \u00een cinci minute nu pleci, \u00ee\u0163i r\u0103m\u00e2ne capul pe toc\u0103tor\u201c<\/em>. Bolnav \u015fi slab ca o stafie, p\u0103rintele s-a cl\u0103tinat. Via\u0163a era pentru el o fund\u0103tur\u0103, un tunel f\u0103r\u0103 cap\u0103t. Nu \u015ftia \u00eencotro s\u0103 o apuce. A strigat \u00een g\u00e2nd ajutorul lui Hristos, c\u00e2nd un c\u0103lug\u0103r mai b\u0103tr\u00e2n s-a apropiat de el \u015fi, tr\u0103g\u00e2ndu-l deoparte, i-a \u015foptit la ureche: \u201cDu-te la M\u0103n\u0103stirea Lainici. Acolo e omul lui Dumnezeu\u201c<\/em>.<\/p>\n

Dup\u0103 o zi petrecut\u0103 \u00een tren, a ajuns. La m\u0103n\u0103stire nu a trebuit s\u0103 caute pe nimeni. Omul lui Dumnezeu i-a ie\u015fit \u00een cale, de parc\u0103 l-ar fi a\u015fteptat de c\u00e2nd lumea. Era stare\u0163ul Calinic Caravan \u2013 un sf\u00e2nt \u015fi un munte de smerenie. V\u0103z\u00e2ndu-l pe p\u0103rintele Adrian cum arat\u0103, stare\u0163ul nu l-a \u00eentrebat nimic. L-a primit ca pe un frate, cu dragoste \u015fi cutremur. I-a dat bani de haine \u015fi de medicamente, l-a oblojit cu m\u00e2na lui vreme de un an de zile, l-a pus apoi la muncile cele mai u\u015foare, s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe cei tineri tainele istoriei \u015fi ale limbilor str\u0103ine, literatur\u0103 \u015fi gramatica. Om simplu, cu doar dou\u0103 clase, Calinic Caravan nu avea lecturi filocalice. El le tr\u0103ia doar, le punea \u00een fapt\u0103. De\u015fi era stare\u0163, el muncea la gr\u0103din\u0103, el zidea sobe, el preg\u0103tea masa, bucur\u00e2ndu-se ca un copil c\u00e2nd fra\u0163ii \u00eei l\u0103udau bucatele. \u00cen tot acest timp, le cerea c\u0103lug\u0103rilor s\u0103 \u00eenve\u0163e, s\u0103 urmeze studii teologice, d\u00e2ndu-le bani de c\u0103r\u0163i sau bani de tren, pentru a-\u015fi sus\u0163ine examenele la Craiova. \u201cCeea ce m-a impresionat la p\u0103rintele Calinic era bun\u0103tatea f\u0103r\u0103 margini \u015fi, mai ales, rug\u0103ciunea necontenit\u0103. Se ruga mereu, oriunde, zi \u015fi noapte. Se ruga pentru noi, pentru toat\u0103 \u0163ara, pentru cei prigoni\u0163i pentru dreptate. Se ruga chiar \u015fi pentru du\u015fmanii v\u0103zu\u0163i \u015fi nev\u0103zu\u0163i, pentru comuni\u015fti, spun\u00e2nd: \u201cTo\u0163i sunt fra\u0163ii no\u015ftri. Dragostea noastr\u0103 o s\u0103 le \u00eenmoaie inima. Roag\u0103-te \u015fi tu pentru ei\u201d<\/em>. Sincer, am z\u00e2mbit \u00een sinea mea, dup\u0103 c\u00e2te p\u0103timisem de pe urma lor. A\u015f fi f\u0103cut orice, dar s\u0103 m\u0103 rog pentru comuni\u015fti era peste puterile mele. Stare\u0163ul Calinic nu a zis nimic – doar a z\u00e2mbit. Nu a trecut mult timp \u015fi \u00een fa\u021ba m\u0103n\u0103stirii a oprit un alai de ma\u015fini negre \u015fi luxoase. Era mare agita\u0163ie, grozav\u0103, la poart\u0103 \u015fi din ma\u015fin\u0103 a cobor\u00e2t Nicolae Ceau\u015fescu. \u00cendrept\u00e2ndu-se spre mine, m-a \u00eentrebat: \u201cDumneata e\u015fti preot?\u2026 Am venit cu p\u0103rin\u0163ii mei \u015fi a\u015f vrea s\u0103 le cite\u015fti ni\u015fte rug\u0103ciuni pentru s\u0103n\u0103tate\u201d. Cine ar fi putut crede a\u015fa ceva? C\u0103ut\u00e2nd a nu m\u0103 pierde cu firea, am intrat \u00een biseric\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ei \u015fi mi-am \u00eemplinit menirea de preot. M-am rugat pentru Ceau\u015fescu \u015fi, deci, pentru comuni\u015fti. Atunci, am \u00een\u0163eles z\u00e2mbetul p\u0103rintelui Calinic. P\u0103rintele \u015ftia totul. Avea rug\u0103ciunea v\u0103z\u0103toare.\u201d<\/p>\n

De \u015fapte ori declarat mort<\/em><\/strong><\/p>\n

(\u2026) De \u015fapte ori a trecut p\u0103rintele pe l\u00e2ng\u0103 moarte. De \u015fapte ori i-a sim\u0163it r\u0103suflarea grea, ur\u00e2t\u0103, de necuprins \u00een cuvinte. O dat\u0103, a murit la modul cel mai concret cu putin\u0163\u0103. Avea cinci ani \u015fi era \u00een timpul refugiului din Bucovina. Suit \u00eentr-o c\u0103ru\u0163\u0103 \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii \u015fi tot avutul lor de \u0163\u0103rani mijloca\u015fi, se purta de parc\u0103 ar fi plecat la t\u00e2rg, \u00eentr-o excursie. Copil \u015fi f\u0103r\u0103 minte, nu \u00een\u0163elegea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ce tragedie tr\u0103iau familia \u015fi oamenii din satele \u00eenvecinate. Avea chef de joac\u0103 \u015fi, atras de zgomotul prundi\u015fului peste care c\u0103lcau caii, s-a aplecat mai mult peste coviltirul c\u0103ru\u0163ei. O clip\u0103 de neaten\u0163ie \u015fi nenorocirea s-a produs: \u201cF\u0103r\u0103 s\u0103-mi dau seama ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, roata carului mi-a trecut peste burt\u0103\u201c, poveste\u015fte p\u0103rintele. \u201cAm murit pe loc. Spre groaza p\u0103rin\u0163ilor, nu mai suflam. Aveam abdomenul spart \u015fi mi se vedeau intestinele risipite pe prundi\u015f. Mama, s\u0103raca, era disperat\u0103. Pl\u00e2ngea t\u00e2nguindu-se de durere, \u00een timp ce ceilal\u0163i refugia\u0163i, oprind c\u0103ru\u0163ele \u00een dreptul nostru, o acuzau c\u0103 totul se petrecuse din vina ei, c\u0103 nu avusese grij\u0103 de mine. Tot ei au sf\u0103tuit-o s\u0103 nu mai poarte cadavrul cu ea, ci s\u0103 m\u0103 \u00eenmorm\u00e2nteze \u00een primul sat. Satul se numea Hlinita. A\u015fa a f\u0103cut. R\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de durere, a oprit \u00een dreptul bisericii, dar pentru c\u0103 preotul paroh de acolo era plecat, m-a l\u0103sat \u00een seama unui diacon \u015fi a pl\u0103tit o bab\u0103 s\u0103 m\u0103 spele, s\u0103 fac\u0103 toate cele necesare pentru \u00eenmorm\u00e2ntare, ea plec\u00e2nd mai departe, de team\u0103 s\u0103 nu piard\u0103 convoiul refugia\u0163ilor.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, b\u0103tr\u00e2na s-a apucat de treab\u0103 dup\u0103 datin\u0103. M-a sp\u0103lat, m-a \u00eembr\u0103cat \u00een straie curate, m-a a\u015fezat pe mas\u0103, mi-a pus lum\u00e2narea sub form\u0103 de colac pe piept \u015fi a \u00eenceput s\u0103-mi citeasc\u0103 din Psaltire. Trecuse deja o zi, noaptea se \u00eenst\u0103p\u00e2nea peste \u00eenc\u0103pere \u015fi, cum b\u0103tr\u00e2na continua s\u0103 citeasc\u0103 rug\u0103ciunile pentru mort, cineva a zis: \u201cBabo, \u00eenchide fereastra\u201d. Femeia s-a mirat. Fereastra era \u00eenchis\u0103, u\u015fa, la fel. \u201cAtunci de ce clipoce\u015fte lum\u00e2narea pe pieptul mortului?\u201d, a mai \u00eentrebat omul care priveghea \u00een \u00eenc\u0103pere. Apropiindu-se de mine, a v\u0103zut c\u0103 respir\u0103m.<\/p>\n

Nu \u015ftiu dac\u0103 a fost cu adev\u0103rat o minune sau c\u0103 baba, frec\u00e2ndu-m\u0103 ap\u0103sat, mi-a pus inima \u00een mi\u015fcare. \u015etiu doar c\u0103 oamenii au trimis vorb\u0103 prin al\u0163i refugia\u0163i s\u0103 o g\u0103seasc\u0103 pe mama \u015fi s\u0103-i transmit\u0103 c\u0103 b\u0103iatul ei a \u00eenviat. S\u0103 nu v\u0103 spun ce bucurie au tr\u0103it p\u0103rin\u0163ii mei. Pentru c\u0103 nu puteau \u00eentoarce c\u0103ru\u0163a din cauza puhoiului ce venea din spate, s-au \u00eentors \u00een Hlinita pe jos, m-au dus la Suceava<\/a> \u015fi, la spital, un medic m-a cusut, spun\u00e2nd c\u0103 \u00een via\u0163a lui nu mai v\u0103zuse a\u015fa ceva.\u201d<\/p>\n

***<\/p>\n

O alt\u0103 moarte clinic\u0103 avea s\u0103-l a\u015ftepte pe p\u0103rintele mul\u0163i ani mai t\u00e2rziu, la Stalingrad. Plecase voluntar pe front \u015fi, plin de elanuri tinere\u015fti, dorea rec\u00e2\u015ftigarea Basarabiei. Tot voluntar s-a prezentat la generalul Dragalina, oferindu-se pentru o ac\u0163iune plin\u0103 de primejdii. Nu a mai revenit la unitate. Din nou, via\u0163a lui a r\u0103mas suspendat\u0103 de un iluzoriu fir. Explozia unui \u015frapnel l-a r\u0103nit grav. Era plin de s\u00e2nge \u015fi toat\u0103 falca de jos abia se mai \u0163inea \u00eentr-un rest de cartilaj. Era desfigurat \u015fi cu greu mai respira din cauza hemoragiei. Medicii \u00eei d\u0103deau dou\u0103-trei ore de supravie\u0163uire. Nu aveau cum s\u0103-l ajute. Nu aveau cu ce. Singura \u015fans\u0103 erau un spital \u015fi un chirurg priceput. Acolo, \u00een c\u00e2mp deschis, nu se putea face nimic. Atunci, s-a petrecut minunea. \u00cen aer s-a auzit un zgomot \u00eentrerupt, de motor cu probleme \u015fi, c\u00e2teva secunde mai t\u00e2rziu, un avion nem\u0163esc de v\u00e2n\u0103toare a aterizat, oprind chiar l\u00e2ng\u0103 p\u0103rintele. Avionul nu mai putea zbura. Avea o defec\u0163iune la rezervorul de benzin\u0103. Nu era ceva grav, c\u0103ci neam\u0163ul a \u015furub\u0103rit o vreme pe sub burta avionului \u015fi motorul a pornit. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 vrea s\u0103 plece, un ofi\u0163er rom\u00e2n, Ciurea (maramure\u015fean), l-a rugat pe pilot s\u0103 ia r\u0103nitul, s\u0103-l duc\u0103 la un spital. Neam\u0163ul a refuzat. Nici un regulament din lume – nici omenesc, nici militar – nu-l putea obliga s\u0103 transporte un r\u0103nit. Era un avion de dou\u0103 locuri (pentru pilot \u015fi observator) \u015fi orice kilogram \u00een plus reprezenta o catastrof\u0103. Atunci, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai stea pe g\u00e2nduri, ofi\u0163erul Ciurea a scos pistolul \u015fi l-a pus la t\u00e2mpl\u0103 aviatorului. Ori \u00eel lua \u015fi pe p\u0103rintele, ori \u00eel \u00eempu\u015fca. Situa\u0163ia era pe muchie de cu\u0163it. Cei doi nem\u0163i s-au tras deoparte \u015fi s-au sf\u0103tuit. Voiau s\u0103 suie r\u0103nitul \u00een cabin\u0103, s\u0103 ruleze c\u00e2teva sute de metri \u015fi apoi s\u0103-l arunce din mers. \u00centr-adev\u0103r, r\u0103nitul a fost urcat cu chiu cu vai \u00een carling\u0103, observatorul s-a chircit (numai el \u015ftie cum) pe scaunul din dreapta \u015fi avionul a pornit. Dup\u0103 c\u00e2teva minute, p\u0103rintele l-a auzit pe observator spun\u00e2ndu-i pilotului s\u0103 nu-l mai abandoneze pe c\u00e2mp. Avionul \u00ee\u015fi rec\u00e2\u015ftigase stabilitatea \u015fi motorul func\u0163iona bine. Zborul a decurs f\u0103r\u0103 probleme. \u00cen dou\u0103 ore, avionul a parcurs 600 de kilometri, dup\u0103 care r\u0103nitul a fost dus repede la un spital, unde a\u015ftepta deja preg\u0103tit\u0103 sala de opera\u0163ie \u015fi toate cele necesare. \u201c\u00cen tot acest timp, m-am g\u00e2ndit la multe\u201c<\/em>, \u00ee\u015fi aminte\u015fte p\u0103rintele. \u201cMi-am rev\u0103zut via\u0163a, mi-am pus \u00eentreb\u0103ri. Nu era vorba de frica mor\u0163ii, de durere fizic\u0103 sau altceva. Era vorba de Dumnezeu. Mi-am dat seama c\u0103 \u015fi dac\u0103 a\u015f fi fost \u00eemp\u0103rat s\u0103u celebru \u015fef de stat, nimeni nu m-ar fi putut salva \u00een pustietatea c\u00e2mpiei ruse. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare mi-a schimbat via\u0163a din temelii. Dup\u0103 ce am ie\u015fit din spital, \u00een concediu fiind, primul meu drum a fost la Putna, unde \u00een fa\u0163a altarului mi-am \u00eenchinat via\u0163a lui Dumnezeu, salvatorul meu.\u201d<\/em><\/p>\n

\u201dHristos a \u00eenviat!\u201d \u00een temni\u0163\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

P\u0103rintele Adrian a trecut prin multe. \u00ce\u015fi aminte\u015fte, dar nu insist\u0103. Despre suferin\u0163\u0103 \u015fi moarte vorbe\u015fte cumva \u00een treac\u0103t, ca despre o prieten\u0103 din copil\u0103rie. Arestat \u00een 1958, la interogatoriul de la Suceava, un securist pe nume Blehan (fiu de cantor bisericesc) l-a b\u0103tut cu bocancul \u00een cap, \u00eenc\u00e2t cheagurile de s\u00e2nge i-au afectat iremediabil nervul optic. La Aiud<\/a>, gardienii nu s-au mul\u0163umit s\u0103-l pedepseasc\u0103 b\u0103g\u00e2ndu-l la carcer\u0103. De\u015fi era un ger de cr\u0103pau pietrele, au turnat dou\u0103 g\u0103le\u0163i cu ap\u0103 peste trupul lui pl\u0103p\u00e2nd. \u00cen c\u00e2teva ore, apa a \u00eenghe\u0163at transform\u00e2nd pielea \u00eentr-o coaj\u0103, p\u00e2n\u0103 la os. Din toate, p\u0103rintele \u00ee\u015fi alege amintirile cele mai frumoase: figura serafica a p\u0103rintelui Sofian, fine\u0163ea absolut\u0103 \u015fi de neegalat a p\u0103rintelui Ghiu\u015f, \u0163inuta moral\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 cusur a \u0163\u0103ranului Ilie din S\u0103cele (pe care p\u0103rintele \u00eel pomene\u015fte \u015fi ast\u0103zi la rug\u0103ciune, dimpreun\u0103 cu so\u0163ia, P\u0103una, \u015fi copilul, Toader), d\u00e2rzenia teologic\u0103 a lui Sandu Tudor, care a murit asasinat chiar \u00een celul\u0103.<\/p>\n

\u201cNu o s\u0103 m\u0103 crezi, frate, dar \u00een \u00eenchisoare am fost cel mai aproape de Dumnezeu\u201c<\/em>, zice p\u0103rintele Adrian. \u201cAcolo, pre\u0163uiai tot darul lui Dumnezeu. Pre\u0163uiai aerul, pe care, \u00eentr-o celul\u0103 suprapopulat\u0103, \u00eel c\u0103utai c\u00e2teva secunde, cu r\u00e2ndul, st\u00e2nd cu nasul sub cr\u0103p\u0103tura u\u015fii. Pre\u0163uiai p\u00e2inea (dou\u0103 felii prin care \u00eentrez\u0103reai lumina soarelui), al\u0103turi de mierea unei vorbe bune. Eram slabi, dar ne ajutam \u00eentre noi. Lui Vasile Voiculescu i-am dat din por\u0163ia mea. Firav \u015fi abia \u0163in\u00e2ndu-se pe picioare, era pus s\u0103 duc\u0103 ni\u015fte h\u00e2rdaie mai mari dec\u00e2t el. Nu putea s\u0103 le ridice \u015fi atunci gardienii \u00eel pedepseau t\u0103indu-i ra\u0163ia de m\u00e2ncare\u2026 \u00cen \u00eenchisoare, aveai nevoie de hran\u0103, dar, mai presus de toate, de cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Prin El ne-am ar\u0103tat puterea. \u00cemi amintesc c\u0103 la Aiud \u00eemi f\u0103cusem un calendar pe degete, dup\u0103 metoda Gauss. Am calculat data Pa\u015ftelui \u015fi mi-am dat seama c\u0103 era exact \u00een acea noapte. F\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 mai g\u00e2ndesc la urm\u0103ri, am \u00eenceput s\u0103 strig: \u201cHristos a \u00eenviat!\u201d \u015fi imediat din toate celulele a \u00eenceput s\u0103 r\u0103zbat\u0103 spre cer c\u00e2ntarea cea minunat\u0103: \u201cHristos a \u00eenviat din mor\u0163i cu moartea pre moarte c\u0103lc\u00e2nd \u015fi celor din morminte via\u0163a d\u0103ruindu-le!\u201c. R\u0103suna Aiudul de chemarea speran\u0163ei, de strig\u0103tul nostru de bucurie, spre disperarea gardienilor, care credeau c\u0103 am \u00eenceput o revolt\u0103. Alergau nebune\u015fte prin curte \u015fi tr\u0103geau focuri de avertisment, d\u0103deau telefoane \u015fi cereau \u00eent\u0103riri. Erau speria\u0163i de glasurile noastre reunite, de for\u0163a spiritual\u0103 a credin\u0163ei, pe care nici o fereastr\u0103 z\u0103brelit\u0103 nu o poate opri.<\/p>\n

Sunt multe lucruri pe care nimeni altcineva nu le poate \u00een\u0163elege. T\u0103ria pe care \u0163i-o d\u0103 Dumnezeu ar fi una din ele\u2026 C\u00e2nd am fost arestat, anchetatorul mi-a smuls crucea de la g\u00e2t \u015fi a aruncat-o \u00een lada de gunoi. Eu am luat-o de acolo. El m-a b\u0103tut cr\u00e2ncen \u015fi a aruncat din nou crucea la gunoi. Eu nu m-am l\u0103sat. Iar\u0103\u015fi, am ridicat crucea \u015fi el m-a c\u0103lcat \u00een picioare. Dup\u0103 8-9 \u00eencerc\u0103ri, ofi\u0163erul a cedat. M-a l\u0103sat \u00een pace\u2026 Fiind \u00een camera de tortur\u0103, \u00eemi spuneam: \u201cRezist\u0103! Nu-L face de r\u00e2s pe Hristos\u201d \u015fi poate nu o s\u0103 m\u0103 crezi, frate, dar dup\u0103 60 de lovituri nu mai sim\u0163eam nici o durere. Corpul singur lucra f\u0103r\u0103 voia mea, parc\u0103 se autoanestezia.<\/p>\n

\u00cen \u00eenchisoare \u00eencetezi s\u0103 exi\u015fti, doar Hristos te \u0163ine \u00een via\u0163\u0103. La ie\u015firea din Aiud, am aflat c\u0103 s\u0103rmana mea mam\u0103, atunci c\u00e2nd scria acatistul pentru preot, \u00eemi trecea numele \u015fi la vii, \u015fi la mor\u0163i, ne\u015ftiind nimic despre mine. Avea mare dreptate \u2013 \u00een pu\u015fc\u0103rie, eram \u015fi viu, \u015fi mort, deopotriv\u0103.\u201d<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu e u\u015for s\u0103-l \u00eent\u00e2lne\u015fti \u015fi s\u0103 vorbe\u015fti cu p\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu. Trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 ajungi la M\u0103n\u0103stirea „Lainici”, pe valea str\u00e2mt\u0103 \u015fi pr\u0103v\u0103lita a Jiului. Apoi, dup\u0103 c\u00e2teva ceasuri de odihn\u0103, porne\u015fti de cu diminea\u0163a spre sih\u0103stria, unde p\u0103rintele s-a retras brusc, nea\u015fteptat, f\u0103r\u0103 alte explica\u0163ii. Bolnav \u015fi aproape nev\u0103z\u0103tor, \u015fi-a g\u0103sit \u00een … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[21],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-13611","6":"format-image","7":"category-martiri-romani-contemporani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13611","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13611"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13611\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13614,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13611\/revisions\/13614"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13611"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13611"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13611"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}