{"id":13442,"date":"2023-09-27T21:00:30","date_gmt":"2023-09-28T01:00:30","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=13442"},"modified":"2023-09-27T19:20:22","modified_gmt":"2023-09-27T23:20:22","slug":"sfantul-neagoe-basarab-sau-cum-poti-trai-putin-si-sa-infaptuiesti-mult","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2023\/09\/27\/sfantul-neagoe-basarab-sau-cum-poti-trai-putin-si-sa-infaptuiesti-mult\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Neagoe Basarab sau ”cum po\u021bi tr\u0103i pu\u021bin \u0219i s\u0103 \u00eenf\u0103ptuie\u0219ti mult”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Binecredinciosul voievod Neagoe Basarab a venit \u00een lume \u00een ultimul sfert al veacului al XV-lea, probabil \u00een 1481 sau 1482, \u00een \u00eemprejur\u0103ri acoperite de tain\u0103, pe care istoricii nu le-au l\u0103murit pe deplin.<\/p>\n

La urcarea sa pe tron, \u00een 1512, el \u015fi-a revendicat descenden\u0163a din domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti Basarab cel T\u00e2n\u0103r, poreclit \u0162epelu\u015f (noiembrie 1477-septembrie 1481, a doua domnie \u00een noiembrie 1481-aprilie 1482, c\u00e2nd e ucis de boieri la Glogova) fiul lui Basarab II (decembrie 1442-prim\u0103vara 1443) \u015fi nepotul lui Dan al II-lea (1420-1431). Neagoe era deci str\u0103nepot, \u00een linie dreapt\u0103, al celui mai viteaz dintre domnii \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti dup\u0103 Mircea cel Mare, \u015ftiut fiind c\u0103 Dan al II-lea, care era nepot de frate al biruitorului de la Rovine, a \u0163inut paz\u0103 la Dun\u0103re \u00eempotriva cotropirii otomane (1).<\/p>\n

Dup\u0103 moartea silnic\u0103 a lui Basarab, copilul a r\u0103mas s\u0103 creasc\u0103 \u00een familia lui P\u00e2rvu, al\u0103turi de doi fra\u0163i, Preda, viitor ban al Craiovei, \u015fi P\u00e2rvu, \u015fi dou\u0103 surori, Vl\u0103daia \u015fi Marga, copiii Neag\u0103i cu P\u00e2rvu. Puternica \u015fi ambi\u0163ioasa familie a boierilor Craiove\u015fti, care avea \u00een Oltenia o situa\u0163ie aproape domneasc\u0103, dar care nu putea domni, nefiind \u201eos domnesc\u201d \u015fi-a dat seama c\u0103 \u00eentr-o zi t\u00e2n\u0103rul fiu de domn, urc\u00e2ndu-se pe tron, le va crea o situa\u0163ie privilegiat\u0103. C\u0103 va putea domni astfel printr-\u00eensul.<\/p>\n

\u00cenzestrat cu \u00eensu\u015firi excep\u0163ionale \u015fi cu o mare sete de a \u00eenv\u0103\u0163a, la care se ad\u0103uga talentul de scriitor ce va face dintr-\u00eensul primul nostru creator de geniu, t\u00e2n\u0103rului Neagoe i-a fost dat s\u0103 creasc\u0103 \u015fi s\u0103 se formeze \u00een \u00eemprejur\u0103ri tot excep\u0163ionale. Membru al celei mai bogate \u015fi mai puternice familii boiere\u015fti din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, el a putut beneficia de o preg\u0103tire deosebit\u0103, nu numai militar\u0103 \u2013 ca a tuturor celor de rangul lui \u2013 dar \u015fi c\u0103rtur\u0103reasc\u0103. Barbu Banul \u015fi fra\u0163ii s\u0103i au zidit, \u00een 1485, m\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a din Oltenia, aduc\u00e2nd aici din sudul Dun\u0103rii moa\u015ftele sf\u00e2ntului Grigorie Decapolitul, ceea ce f\u0103cea din noul l\u0103ca\u015f un prestigios loc de pelerinaj. Bistri\u0163a a devenit imediat cel mai mare centru cultural al \u0163\u0103rii, mai ales \u00een urma rela\u0163iilor directe cu muntele Athos \u015fi cu centrele culturale r\u0103mase \u00een Serbia, nedistruse de otomani.<\/p>\n

Bistri\u0163a oltean\u0103 era pentru \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul secolului XV \u015fi \u00eenceputul celui de al XVI-lea, ceea ce Neam\u0163u \u015fi Putna erau \u00een Moldova: \u201ebiblioteca central\u0103\u201d \u015fi prima \u015fcoal\u0103 de c\u0103rtur\u0103rie a \u0163\u0103rii. Unul din stare\u0163ii m\u0103n\u0103stirii, care conducea ob\u015ftea de la Bistri\u0163a chiar pe timpul c\u00e2nd Neagoe se ridic\u0103 la v\u00e2rsta primei tinere\u0163i, se numea Macarie \u015fi cum imediat ce ajunge domn Neagoe ridic\u0103 mitropolit al \u0163\u0103rii un Macarie, c\u0103ruia \u00een cuv\u00e2ntarea amintit\u0103 i se va adresa \u00een cuvinte de fiu duhovnicesc, istoricii au bune temeiuri s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Macarie mitropolitul din 1512 este una \u015fi aceea\u015fi persoan\u0103 cu Macarie, stare\u0163ul Bistri\u0163ei \u015fi c\u0103 acesta a fost p\u0103rintele duhovnicesc \u015fi primul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al voievodului (2). Nu ne putem \u00eenchipui c\u0103 acela care va dovedi o a\u015fa de larg\u0103 cunoa\u015ftere a teologiei \u015fi a scrisului bisericesc s\u0103 se fi format altundeva dec\u00e2t la Bistri\u0163a familiei sale, l\u00e2ng\u0103 p\u0103rin\u0163ii \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i\u0163i \u015fi c\u0103rturarii de acolo. M\u0103n\u0103stirea era pe atunci \u015fi cea mai bun\u0103 ascunz\u0103toare pentru un fiu de domn care trebuia \u0163inut departe de primejdiile epocii p\u00e2n\u0103 la momentul potrivit, c\u00e2nd lumina urma s\u0103 fie scoas\u0103 de sub obroc.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul Neagoe nu era \u00eens\u0103 destinat de ai s\u0103i cinului monahal. El a primit, \u00een acela\u015fi timp, educa\u0163ia de atunci a fiilor de boieri, exercit\u00e2ndu-se \u00een m\u00e2nuirea armelor \u015fi ascult\u00e2nd pe ai s\u0103i \u00een discu\u0163iile despre treburile statului. I-a fost dat s\u0103 apuce \u00een via\u0163\u0103, pe c\u00e2nd el \u00eensu\u015fi se ridicase la v\u00e2rsta \u00een\u0163elegerii depline a lumii, pe cel mai mare \u015fi mai sl\u0103vit domn al rom\u00e2nilor, \u015etefan vod\u0103 al Moldovei, ale c\u0103rui fapte se ridicaser\u0103 \u00een legend\u0103, nu numai printre rom\u00e2ni, dar \u015fi \u00een \u0163\u0103rile de primprejur \u015fi chiar p\u00e2n\u0103 \u00een lumea apusean\u0103. Neagoe avea 22-23 de ani \u00een 1504 c\u00e2nd titanul de la Suceava a fost a\u015fezat \u00een morm\u00e2ntul de la Putna \u015fi neamul rom\u00e2nesc \u00eentreg s-a cutremurat v\u0103z\u00e2nd c\u0103 a c\u0103zut stejarul ce str\u0103juia spre toate z\u0103rile. Din tot ce va scrie mai t\u00e2rziu Neagoe, se vede c\u00e2t de ad\u00e2nc s-au \u00eentip\u0103rit \u00een sufletul \u015fi \u00een mintea sa personalitatea \u015fi faptele marelui \u015etefan. De\u015fi nu-l nume\u015fte nic\u0103ieri, acesta ni se desprinde ca modelul ideal de conduc\u0103tor al rom\u00e2nilor, propus de Neagoe fiului s\u0103u. Toat\u0103 copil\u0103ria, adolescen\u0163a \u015fi tinere\u0163ea \u015fi le petrecuse \u00een iradierea gloriei \u015fi puterii p\u0103rintelui Moldovei.<\/p>\n

Dar \u00een acela\u015fi timp Neagoe cre\u015fte \u00eentr-o lume rom\u00e2neasc\u0103 ce era confruntat\u0103 cu greut\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 seam\u0103n \u015fi asupra c\u0103reia se \u00eentindea amenin\u0163\u0103toare umbra semilunii. T\u00e2n\u0103rul os domnesc n-a apucat vremea b\u0103t\u0103liilor glorioase, intrate \u00een amintire, ci vremea c\u00e2nd \u00eensu\u015fi marele \u015etefan fusese obligat s\u0103 v\u00e2re sabia \u00een teac\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eempace cu ideea c\u0103 Imperiul otoman este puternic pentru mult\u0103 vreme prin aceste p\u0103r\u0163i ale Europei \u015fi c\u0103 de pe tronul de odinioar\u0103 al binecredincio\u015filor bazilei nimeni nu mai este \u00een stare s\u0103-l fac\u0103 a se ridica. Dimpotriv\u0103: lumea cre\u015ftin\u0103 \u00eei caut\u0103 prietenia, bun\u0103voin\u0163a \u015fi uneori chiar alian\u0163a. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, tot ce mai puteau face rom\u00e2nii era s\u0103-\u015fi asigure ceea ce \u00een urma unui secol de lupte viteje\u015fti reu\u015fiser\u0103 s\u0103 p\u0103streze: fiin\u0163a politic\u0103 \u015fi absoluta independen\u0163\u0103 \u00een cele dinl\u0103untru ale \u0163\u0103rii, pl\u0103tit\u0103 acum cu tributul, dar garantat\u0103, pentru nevoie absolut\u0103, \u015fi de o\u015fti \u00eenc\u0103 puternice.<\/p>\n

Tot echilibrul politic al Europei se schimbase \u00een c\u00e2teva decenii \u015fi str\u0103nepotul \u201ecavalerului\u201d (3) Dan al II-lea a trebuit s\u0103 \u00eenve\u0163e de mic o art\u0103 politic\u0103 nou\u0103: aceea de a d\u0103inui \u00een \u00eemprejur\u0103ri grele, c\u00e2nd oric\u00e2nd avalan\u015fa otoman\u0103 se putea pr\u0103v\u0103li, nest\u0103vilit\u0103 de nimeni. Norocul cel mare fusese c\u0103 vitejii voievozi dinainte, al c\u0103ror \u015fir \u00eel \u00eencheiase \u015etefan al Moldovei, reu\u015fiser\u0103 s\u0103 conving\u0103 imperiul c\u0103 este mai bine s\u0103 cazi la \u00een\u0163elegere cu rom\u00e2nii \u015fi s\u0103 prime\u015fti tribut de la ei, dec\u00e2t s\u0103-i \u00eenfrun\u0163i pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 \u015fi s\u0103-i obligi s\u0103-\u015fi apere \u0163ara p\u00e2n\u0103 la moarte. Atunci ei erau de ne\u00eenvins. Dar dac\u0103-i l\u0103sai \u00eentr-ale lor \u015fi le cereai doar o jertf\u0103 material\u0103, profitai de munca lor harnic\u0103 \u015fi de buna lor gospod\u0103rie, iar oile \u015fi caii rom\u00e2ne\u015fti umpleau Stambulul \u015fi f\u0103ceau fala grajdurilor sultanului.<\/p>\n

A\u015fa se stabiliser\u0103 ni\u015fte raporturi speciale care ap\u0103raser\u0103 \u0163\u0103rile rom\u00e2ne de cucerirea direct\u0103, de administra\u0163ia otoman\u0103, garant\u00e2nd libera exercitare a legii proprii \u015fi a credin\u0163ei, dezvoltarea nest\u00e2njenit\u0103 a culturii. Spre deosebire de ce se \u00eent\u00e2mplase \u00een sudul Dun\u0103rii, \u0163\u0103rile rom\u00e2ne r\u0103m\u0103seser\u0103 astfel ca ni\u015fte oaze ale libert\u0103\u0163ii c\u0103tre care se \u00eendreptau ochii cre\u015ftinilor robi\u0163i. De aici plecau ajutoare pentru ei, se trimiteau bani cu care se reparau m\u0103n\u0103stirile din Sf\u00e2ntul Munte Athos \u015fi din alte p\u0103r\u0163i, erau ajuta\u0163i ierarhii \u015fi credincio\u015fii din Balcani \u015fi din Orient s\u0103-\u015fi p\u0103streze credin\u0163a \u015fi n\u0103dejdea. C\u00e2nd sabia intrase \u00een teac\u0103, acesta era noul r\u0103zboi al rom\u00e2nilor cu \u201ep\u0103g\u00e2nul\u201d: s\u0103-i ajute pe cei supu\u015fi s\u0103 nu piar\u0103, s\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 pe temeliile credin\u0163ei \u015fi n\u0103dejdii \u00een Dumnezeu \u015fi s\u0103 se \u00eent\u0103reasc\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi pe acelea\u015fi temelii.<\/p>\n

Marele \u015etefan d\u0103duse exemplul. Imediat ce fusese obligat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 idealul cruciadei militare, el porni o nou\u0103 cruciad\u0103, prin ctitoriile sale care vesteau prin monumentalitatea lor c\u0103 aici, la nord de Dun\u0103re, crucea str\u0103luce\u015fte f\u0103r\u0103 team\u0103. Iar legea cre\u015ftin\u0103 este legea locului. Era biruin\u0163a cea mai ad\u00e2nc\u0103 a rom\u00e2nilor, la cap\u0103tul unui veac de lupte necurmate pentru libertate, cu cel mai mare imperiu al lumii de atunci.<\/p>\n

Cultura, zidirea de monumente, arta, deveniser\u0103 astfel mijlocul cel mai sigur de a afirma libertatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een lumea dominat\u0103 de semilun\u0103. Iar str\u00e2nsele leg\u0103turi cu cre\u015ftin\u0103tatea balcanic\u0103 \u015fi ajutorarea ei deveneau pe zi ce trece o mare politic\u0103 pe termen lung. Ea \u0163intea ap\u0103rarea cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii de stingerea sufleteasc\u0103 ce deschidea calea pieirii fizice.<\/p>\n

Boierii Craiove\u015fti au fost printre cei dint\u00e2i care au \u00een\u0163eles vremile. M\u0103n\u0103stirea zidit\u0103 de ei sta \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 lume balcanic\u0103, iar un hrisov din 1501 pentru m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Pavel ni-i arat\u0103 pe to\u0163i fra\u0163ii Craiove\u015fti \u015fi pe t\u00e2n\u0103rul nepot, ctitor la Athos, dup\u0103 modelul domnilor (4). Nici o familie feudal\u0103 \u00een afar\u0103 de cea domneasc\u0103 nu mai emisese acte de danie pentru Sf\u00e2ntul Munte. Ei sunt cei dint\u00e2i \u015fi gestul m\u0103soar\u0103 ambi\u0163iile lor politice.<\/p>\n

Politica lui \u015etefan cel Mare din ultima perioad\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 un imitator abil \u00een Vlad C\u0103lug\u0103rul (1482-1495), frate dup\u0103 tat\u0103 cu Vlad \u0162epe\u015f \u015fi Radu cel Frumos. Parc\u0103 spre a ar\u0103ta cum se schimbaser\u0103 vremile, \u00een locul cumplitului osta\u015f \u015fi \u00een locul lui Radu cel Frumos, pus domn de Mahomed II \u015fi alungat de \u015etefan cel Mare, pe tron s-a urcat acest fiu al lui Vlad Dracul ce se tr\u0103sese afar\u0103 din viitoarea vie\u0163ii \u015fi a competi\u0163iilor politice, c\u0103ut\u00e2nd \u00een m\u0103n\u0103stire pacea sufleteasc\u0103 \u015fi \u00een\u0163elepciunea de dincolo de lume. \u0162ara \u00eel obligase s\u0103 ia sceptrul \u015fi s\u0103 revin\u0103 \u00een lume. Dar el a p\u0103strat, pe tron, cump\u0103na min\u0163ii \u015fi ochiul obi\u015fnuit s\u0103 vad\u0103 departe \u015fi ad\u00e2nc \u00een firea lucrurilor, al celor obi\u015fnui\u0163i cu contemplarea zilnic\u0103 a eternit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Vlad C\u0103lug\u0103rul a fost un domn vrednic \u015fi abil, care a \u015ftiut s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u015fi pe cei din \u0163ar\u0103 \u015fi pe cei din afar\u0103 \u015fi care a pus \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 temeliile unei adev\u0103rate tradi\u0163ii politice noi, corespunz\u0103toare vremurilor: tradi\u0163ia leg\u0103turilor str\u00e2nse cu lumea cre\u015ftin\u0103 din imperiu. La moartea lui \u0163ara l-a ales domn pe fiul s\u0103u, Radu cel Mare. \u00cen 1495, c\u00e2nd acesta urca pe tron, Neagoe p\u0103\u015fea pragul adolescen\u0163ei spre v\u00e2rsta ra\u0163iunii \u015fi \u00eencepea s\u0103 se formeze ca b\u0103rbat \u00een toat\u0103 puterea. \u00cen fa\u0163a ochilor s\u0103i avea s\u0103 se afle acum un adev\u0103rat \u201eprincipe de Rena\u015ftere\u201d, un domn care-\u015fi purtase mul\u0163i ani pa\u015fii prin lumea apusean\u0103 \u015fi care \u015ftia c\u0103 pe acolo artele \u015fi frumosul, fastul \u015fi str\u0103lucirea principilor deveniser\u0103 metode de guvern\u0103m\u00e2nt. \u00cen\u0163elegea s\u0103 fie \u015fi el un astfel de principe \u015fi va fi cel dint\u00e2i care, \u00een\u0103l\u0163\u00e2nd o ctitorie domneasc\u0103 ce urma s\u0103-l primeasc\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul zilelor, o va concepe de la \u00eenceput ca pe o capodoper\u0103 de art\u0103, menit\u0103 a cuceri admira\u0163ie \u015fi a duce faima ctitorului.<\/p>\n

\u015etefan \u00ee\u015fi dob\u00e2ndea la T\u00e2rgovi\u015fte, prin Radu cel Mare, un adev\u0103rat emul. \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 primea \u015fi ducea astfel mai departe mesajul Moldovei din ultimii ani de domnie ai marelui conduc\u0103tor: a nu mai \u00eenfrunta pe otoman cont\u00e2nd pe ajutorul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii apusene, deoarece acest ajutor e iluzoriu; a d\u0103inui \u00een cetatea credin\u0163ei, prin afirmarea for\u0163ei creatoare a neamului \u00een capodopere de art\u0103 \u015fi \u00een ctitorii ce deveneau coloana vertebral\u0103 a rezisten\u0163ei na\u0163ionale, simboluri ale condi\u0163iei politice rom\u00e2ne\u015fti \u00een aceast\u0103 parte de Europ\u0103. La sud de Dun\u0103re nu mai era \u00eeng\u0103duit a se ridica biserici peste care s\u0103 nu poat\u0103 privi un turc c\u0103lare! Ele trebuiau \u00eengropate \u00een p\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 la \u00een\u0103l\u0163imea turcului \u00eenc\u0103lecat. Cre\u015ftinii trebuiau s\u0103 intre \u00een p\u0103m\u00e2nt ei \u00een\u015fi\u015fi, \u00een fa\u0163a st\u0103p\u00e2nului p\u0103g\u00e2n. Tocmai de aceea cu fiecare biseric\u0103 ce-\u015fi \u00een\u0103l\u0163a turlele \u00eent\u0103rite, rom\u00e2nii sfidau aceast\u0103 lege din imperiu \u015fi dovedeau c\u0103 legea, la ei, \u015fi-o fac singuri! Radu cel Mare a cl\u0103dit la Dealu cea mai m\u0103rea\u0163\u0103 biseric\u0103 din c\u00e2te se \u00een\u0103l\u0163aser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi \u00een\u0103l\u0163area ei f\u0103cea aproape c\u00e2t o b\u0103t\u0103lie c\u00e2\u015ftigat\u0103 pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Era o b\u0103t\u0103lie! Pe alt c\u00e2mp de lupt\u0103, deschis de rom\u00e2ni \u00een coasta imperiului, pentru secole.<\/p>\n

\u00cen ctitoria de la Dealu putem descifra deopotriv\u0103 suflul, m\u00e2ndria epocii lui \u015etefan cel Mare \u015fi adierile Rena\u015fterii. Radu cel Mare \u00eencepea s\u0103 a\u015feze pe rom\u00e2ni \u00een curentul de idei \u015fi aspira\u0163ii ale veacului modern.<\/p>\n

Acesta este domnul \u00een timpul c\u0103ruia \u00ee\u015fi \u00eencepe ridicarea pe treptele ierarhiei politice viitorul domn Neagoe Basarab (5). \u00cen 1501, c\u00e2nd Craiove\u015ftii emit amintitul act pentru m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Pavel, Neagoe este trecut cu rangul de postelnic \u015fi va fi, p\u00e2n\u0103 \u00een 1509, mare postelnic f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere. Func\u0163ia era de intim al domnului (era cel \u00eens\u0103rcinat cu paza \u015fi grija od\u0103ii domne\u015fti) \u015fi totodat\u0103 de t\u0103lmaci de protocol; era cel ce primea \u015fi prezenta pe soli domnului, traduc\u00e2ndu-i spusele lor. Func\u0163ia presupunea cunoa\u015fterea de limbi str\u0103ine \u015fi faptul c\u0103, t\u00e2n\u0103r fiind \u00eenc\u0103, Neagoe \u015fi-o asum\u0103, dovede\u015fte c\u0103 \u00eendeplinea condi\u0163iile.<\/p>\n

\"\"A\u015fadar \u00eenc\u0103 din 1501, la 20 de ani sau chiar mai pu\u0163in, Neagoe apare \u00een r\u00e2ndul dreg\u0103torilor cur\u0163ii \u015fi-\u015fi \u00eencepe educa\u0163ia politic\u0103 \u00een preajma lui Radu cel Mare, de la care avea de bun\u0103 seam\u0103 ce \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi ce asculta \u00een ceasurile de r\u0103gaz, c\u00e2nd domnul le va fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit celor din preajm\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele sale despre acea \u00eendep\u0103rtat\u0103 Europ\u0103 ce o c\u0103lcase cu piciorul ani \u00een \u015fir.<\/p>\n

Dar realit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti nu erau cele ale Italiei. \u00cen fa\u0163a uria\u015fei presiuni a Imperiului islamic, zidurile de cetate trebuiau cl\u0103dite acum nu din piatr\u0103 de r\u00e2u, ci din pietrele de granit ale credin\u0163ei str\u0103mo\u015fe\u015fti. Imperiului teocratic otoman, care cotropea \u015fi trecea prin foc \u015fi sabie \u00een numele \u201er\u0103zboiului sf\u00e2nt\u201d, nu i se putea opune antichitatea greco-roman\u0103 \u015fi umanismul, ci tot t\u0103ria unei credin\u0163e. Biserica devenea mai mult ca oric\u00e2nd cetatea sufletului neamului \u015fi sus\u0163in\u0103toarea luptei sale pentru d\u0103inuire, \u00cent\u0103rirea ei era o problem\u0103 politic\u0103 urgent\u0103 \u00eenainte chiar de a fi una religioas\u0103. O Biseric\u0103 puternic\u0103 \u015fi bine condus\u0103 era pe atunci altfel de armat\u0103. \u015etefan cel Mare o \u015ftia de mult, de c\u00e2nd \u00ee\u015fi luase ocrotitori ai o\u015ftilor pe Sfin\u0163ii Gheorghe \u015fi Dimitrie. Radu cel Mare a \u00eenv\u0103\u0163at repede lec\u0163ia \u015fi \u00een 1503 el aducea \u00een \u0163ar\u0103, cu \u00eeng\u0103duin\u0163a sultanului, pe cel mai mare lupt\u0103tor pentru credin\u0163\u0103 \u015fi rezisten\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 din c\u00e2\u0163i urcaser\u0103 pe tronul patriarhiei ecumenice dup\u0103 tragicul an 1453: patriarhul Nifon al II-lea. La data aceea fusese detronat a doua oar\u0103 \u015fi exilat la Adrianopole, tocmai fiindc\u0103 i se sim\u0163ise for\u0163a \u015fi abilitatea. Aurul rom\u00e2nesc ad\u0103ugat desigur rug\u0103min\u0163ii, \u00eei ob\u0163inuse eliberarea \u015fi, venit \u00een \u0163ar\u0103, Nifon este pus de domn \u00een fruntea Bisericii muntene \u015fi cinstit ca un \u00eempreun\u0103 conduc\u0103tor al \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Patriarhul a adus aici marea lui experien\u0163\u0103, dar \u015fi tradi\u0163ia \u015fi amintirea Bizan\u0163ului, dorin\u0163a Bisericii ecumenice de a salva \u015fi continua aceast\u0103 tradi\u0163ie. Pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 un fost patriarh ecumenic devine, prin \u00eemprejur\u0103rile istorice, conduc\u0103torul Bisericii din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Opera \u00eentreprins\u0103 de Nifon al II-lea \u00een cei doi ani c\u00e2t a \u00eendeplinit acest rol se \u00eencadreaz\u0103 desigur politicii lui Radu cel Mare, politic\u0103 de consolidare a Bisericii ca sprijin \u00een lupta pentru d\u0103inuirea politic\u0103. A existat o deplin\u0103 concordan\u0163\u0103 \u00eentre idealurile servite de patriarh \u015fi cele ale rom\u00e2nilor, dar s-a produs acum un fapt nou, de o importan\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2toare pentru istoria politic\u0103 \u015fi bisericeasc\u0103 a \u00eentregului R\u0103s\u0103rit \u015fi Orient apropiat: s-a petrecut, \u00eentr-un fel, trecerea asupra rom\u00e2nilor a marii tradi\u0163ii imperiale bizantine, \u00een care intra \u015fi obliga\u0163ia de ocrotitori ai Bisericii Ortodoxe (6). Prezen\u0163a patriarhului ecumenic, fie el \u015fi \u00een postura de patriarh \u201e\u00een retragere\u201d, al\u0103turi de Domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti f\u0103cea dintr-o dat\u0103 ca la T\u00e2rgovi\u015fte s\u0103 se repete, chiar la o scar\u0103 mult mai redus\u0103, o situa\u0163ie amintind de imperiul cre\u015ftin, c\u00e2nd al\u0103turi de bazileu se afla patriarhul. Radu cel Mare devenea \u00een felul acesta un nou \u201ebazileu\u201d, iar \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa ca un p\u0103m\u00e2nt ocrotit de Dumnezeu, spre care cre\u015ftin\u0103tatea robit\u0103 privea ca la o oaz\u0103 a speran\u0163ei.<\/p>\n

Nu \u00eencape \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u00een cei doi ani c\u00e2t a stat la noi patriarhul Nifon al II-lea a c\u0103utat s\u0103 conving\u0103 pe domn \u015fi clasa conduc\u0103toare a \u0163\u0103rii de rolul lor excep\u0163ional \u00een noua conjunctur\u0103 politic\u0103, de misiunea lor de mo\u015ftenitori ai \u00eemp\u0103ra\u0163ilor bizantini, misiune din care decurgea obliga\u0163ia de a deschide \u015fi mai larg baerele pungii \u00een vederea ajutor\u0103rii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii balcanice. Ucenicul patriarhului Nifon, Gavriil Protul, care-i va scrie panegiricul dup\u0103 anul 1520, ne spune limpede c\u0103 \u00eenaltul ierarh nu s-a mul\u0163umit s\u0103 execute voin\u0163a domnului de a pune ordine \u00een treburile biserice\u015fti \u015fi a numi doi episcopi, ci i-a \u00eenv\u0103\u0163at pe rom\u00e2ni teoria politic\u0103 bizantin\u0103 : \u201eGr\u0103ia-le den pravil\u0103 \u015fi de lege, de tocmirea bisericii \u015fi de dumnezee\u015ftile slujbe, de domnie \u015fi de boierie, de m\u0103n\u0103stiri \u015fi de biserici \u015fi de alte r\u00e2nduri de ce trebuie\u201d (7).<\/p>\n

Prin Nifon, acel \u201eBizan\u0163 dup\u0103 Bizan\u0163\u201d \u2013 cum l-a numit N. Iorga \u2013 \u00ee\u015fi g\u0103sea la nord de Dun\u0103re principalul punct de sprijin material \u015fi moral, iar \u00een locul \u201ecavalerilor\u201d atle\u0163i cu sabia ai lui Hristos ap\u0103rea un nou tip de domn rom\u00e2n \u015fi o nou\u0103 politic\u0103 activ\u0103: mo\u015ftenitorul tradi\u0163iilor imperiale cre\u015ftine \u015fi sprijinitorul sistematic \u015fi prestigios al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii robite. \u00cen felul acesta, \u00een fa\u0163a capitalei islamice a Imperiului otoman se creeaz\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte un fel de capital\u0103 nedeclarat\u0103 a lumii cre\u015ftine din imperiu. Nifon al II-lea \u015fi Radu cel Mare au pus bazele acestei tradi\u0163ii. Fostul patriarh ecumenic este cea dint\u00e2i mare personalitate a lumii cre\u015ftine supuse imperiului care descoper\u0103 noua func\u0163ie a p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc: de citadel\u0103 necucerit\u0103 a dreptei credin\u0163e \u015fi a civiliza\u0163iei cre\u015ftine din Europa sud-estic\u0103 \u015fi din Orientul apropiat. Pe urmele lui Nifon vor p\u0103\u015fi, timp de secole, numero\u015fi al\u0163i mari ierarhi, c\u0103rturari, oameni politici din lumea cre\u015ftin\u0103 supus\u0103. Pentru to\u0163i, p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc va ap\u0103rea a\u015fa cum pentru prima oar\u0103 \u00eei ap\u0103ruse lui Nifon: placa turnant\u0103 a rezisten\u0163ei cre\u015ftine, rezisten\u0163\u0103 ce se putea transforma, la un ceas hot\u0103r\u00e2t de Dumnezeu, \u00een ridicarea armat\u0103 pentru a\u015fezarea crucii pe Sf\u00e2nta Sofia. Eroul acelei ridic\u0103ri avea s\u0103 apar\u0103 abia la sf\u00e2r\u015fitul secolului \u015fi va fi Mihai Viteazul. Dar preg\u0103tirea lui \u00eencepe acum.<\/p>\n

E greu de spus c\u00e2t va fi \u00een\u0163eles \u015fi urmat Radu cel Mare din aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, dar putem spune cu certitudine c\u0103 nici un cuv\u00e2nt din discursul ecumenicului nu a r\u0103mas neprimit de t\u00e2n\u0103rul postelnic ce se afla \u00eentre auditori. Bizan\u0163ul, adus ca \u00eentr-o racl\u0103 vie \u00een sufletul \u015fi g\u00e2ndul patriarhului, \u00ee\u015fi g\u0103sise omul \u00een stare s\u0103-l fac\u0103 a rena\u015fte! Umbrele bazileilor cobor\u00e2ser\u0103 c\u0103tre el, spre a redeveni vii \u00een acest fiu de domn rom\u00e2n care-\u015fi a\u015ftepta \u00een lini\u015fte ceasul.<\/p>\n

Dar nu numai mo\u015ftenirea Bizan\u0163ului, ci \u015fi mo\u015ftenirea celeilalte foste \u0163\u0103ri cre\u015ftine, cufundat\u0103 deplin, \u00een 1459, sub valurile cuceririi otomane, \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia s\u00e2rbeasc\u0103, trece tot acum pe p\u0103m\u00e2ntul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Maxim Brancovici, ultimul descendent al celor din urm\u0103 conduc\u0103tori cre\u015ftini ai s\u00e2rbilor, se refugiaz\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte, aduc\u00e2nd cu el dou\u0103 rude apropiate, una, fiic\u0103 a fratelui s\u0103u Ioan: Despina Mili\u0163a \u015fi Elena Brancovici (8). Prin ele supravie\u0163uiau \u201e\u0163ari\u0163ele\u201d Serbiei, ale c\u0103ror vie\u0163i au fost scrise c\u00e2ndva de c\u0103rturarii str\u0103lucitei \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii a lui \u015etefan Du\u015fan.<\/p>\n

Maxim Brancovici nu putea fi dec\u00e2t binevenit l\u00e2ng\u0103 Nifon al II-lea \u015fi acesta \u00eel convinge imediat pe voievod s\u0103-l ridice la scaunul episcopal. \u00cen felul acesta, Biserica \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti d\u0103 ad\u0103post \u015fi este \u00eempodobit\u0103 cu dou\u0103 mari figuri ale cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii balcanice, iar curtea de la T\u00e2rgovi\u015fte a lui Radu cel Mare cap\u0103t\u0103 o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare nou\u0103, de loc de refugiu \u015fi \u00eent\u00e2lnire a ceea ce mai r\u0103m\u0103sese din nobilimea balcanic\u0103.<\/p>\n

Maxim Brancovici va mijloci, \u00een 1507, pacea cu Bogdan al Moldovei, aduc\u00e2nd pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 \u00een diploma\u0163ie argumentul unit\u0103\u0163ii de neam. El va spune c\u0103 nu se cade a lupta \u00eentre ei fra\u0163ii de acela\u015fi neam (9). Tot Maxim pune la cale c\u0103s\u0103toria lui Radu, nepotul de sor\u0103 al domnului, cu fata lui Dimitrie Iac\u015fici, unul din frunta\u015fii de atunci ai s\u00e2rbilor.<\/p>\n

Dar cea mai str\u0103lucit\u0103 unire matrimonial\u0103 \u00eentre conduc\u0103torii rom\u00e2nilor \u015fi ai s\u00e2rbilor o realizeaz\u0103 Maxim c\u00e2nd reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi c\u0103s\u0103toreasc\u0103 nepoata, Despina Mili\u0163a, cu t\u00e2n\u0103rul postelnic Neagoe. Prin aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie, din care se vor na\u015fte trei b\u0103ie\u0163i \u015fi dou\u0103 fete, Neagoe stabilea o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu tradi\u0163ia politic\u0103 balcanic\u0103, fiind, dup\u0103 \u015etefan cel Mare (so\u0163ul Evdochiei de Kiev \u015fi al Mariei de Mangop), al doilea domn rom\u00e2n ce-\u015fi ia l\u00e2ng\u0103 sine o so\u0163ie simboliz\u00e2nd un \u00eentreg trecut politic \u015fi o veche tradi\u0163ie. Al treilea va fi Petru Rare\u015f, viitorul so\u0163 al celeilalte domni\u0163e s\u00e2rbe\u015fti de la curtea munteneasc\u0103, Elena Brancovici.<\/p>\n

Din p\u0103cate, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mplase uneori \u015fi \u00een Bizan\u0163, nu peste mult\u0103 vreme \u00eentre noul \u201e\u00eemp\u0103rat\u201d \u015fi fostul patirarh ecumenic a izbucnit un conflict, interesele \u015fefului \u0163\u0103rii lovindu-se de canoanele al c\u0103ror ap\u0103r\u0103tor se socotea \u015feful spiritual. Domnul voia s\u0103-\u015fi dea sora dup\u0103 un boier moldovean, Bogdan, refugiat \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Boierul l\u0103sase \u00eens\u0103 \u00een Moldova o so\u0163ie de care nu fusese desp\u0103r\u0163it canonic, \u015fi atunci patriarhul s-a opus. A fost pic\u0103tura ce a r\u0103sturnat paharul unor rela\u0163ii ce \u00eencepuser\u0103 a nu mai fi bune, \u00eentre domn \u015fi patriarh. Acestuia i s-a pus \u00een vedere s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara, ale c\u0103rei obiceiuri le-ar fi stricat. Izgonit, el a stat o vreme \u00een casa Craiove\u015ftilor, ceea ce arat\u0103 c\u0103 leg\u0103turile cu ace\u015ftia deveniser\u0103 str\u00e2nse \u015fi mai ales c\u0103 puternica familie \u00ee\u015fi permitea asemenea gesturi de independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de domn. \u00cen tot acest r\u0103stimp, ne spune biograful s\u0103u, Gavriil Protul, Nifon a fost \u00eengrijit de t\u00e2n\u0103rul Neagoe, c\u0103ruia \u00eei trece testamentul s\u0103u politic \u015fi spiritual: \u201eIar fericitul Nifon \u00eel \u00eent\u0103ria cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile sale, ca s\u0103 creasc\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eenal\u0163e \u00een toate faptele bune \u015fi s\u0103 se ridice \u00een noroc bun \u015fi s\u0103 fie pl\u0103cut \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi a oamenilor, cum mai apoi, cu rug\u0103ciunea sfin\u0163ii sale, s\u0103 umplur\u0103 am\u00e2ndou\u0103\u201d.<\/p>\n

Patriarhul Nifon a fost cel mai mare dasc\u0103l al lui Neagoe. A fost cel ce i-a transmis ad\u00e2nca lui cunoa\u015ftere teologic\u0103, patosul moral \u015fi g\u00e2ndirea politic\u0103 a Bizan\u0163ului, pe care o cuno\u015ftea desigur, fiindc\u0103 se ocupase vreme \u00eendelungat\u0103 cu copierea de c\u0103r\u0163i \u015fi nu-i vor fi sc\u0103pat sfaturile lui Agapet c\u0103tre \u00cemp\u0103ratul Justinian sau \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Vasile Macedonul, sau scrisoarea patriarhului Fotie care se citea \u015fi prin m\u0103n\u0103stiri. Compar\u00e2nd cele ce \u2013 potrivit biografului s\u0103u \u2013 Nifon le-ar fi predicat Cur\u0163ii din T\u00e2rgovi\u015fte cu ceea ce Neagoe va scrie mai t\u00e2rziu \u00een \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile sale, asem\u0103n\u0103rile sunt izbitoare \u015fi ne conving de adev\u0103rul spuselor lui Gavriil Protul. Cei doi ani petrecu\u0163i de Nifon la T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi timpul de recluziune p\u00e2n\u0103 la plecare, c\u00e2nd Neagoe \u201eaducea bucate de hran\u0103 sf\u00e2ntului \u015fi aeve \u015fi \u00eentr-ascuns cu \u00eendemnarea lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 nici o temere\u201d au fost ca o \u00eenalt\u0103 \u015fcoal\u0103 de teologie \u015fi duhovnicie, cea mai \u00eenalt\u0103 pe care un domn rom\u00e2n din vechime a primit-o vreodat\u0103, dasc\u0103lul lui fiind un patriarh ecumenic \u015fi un sf\u00e2nt.<\/p>\n

Prin Nifon va fi aflat Neagoe \u015fi de obiceiurile \u00eemp\u0103ra\u0163ilor bizantini de a scrie c\u0103r\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pentru fiii lor.<\/p>\n

Leg\u0103tura dintre ucenic \u015fi dasc\u0103l a fost a\u015fa de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t odat\u0103 ajuns domn, Neagoe va ob\u0163ine de la patriarhia ecumenic\u0103 \u015fi celelalte patriarhii canonizarea lui Nifon aproape imediat dup\u0103 moarte, caz foarte rar \u00een Biseric\u0103. Ne putem \u00eenchipui cu ce sete, sorbind fiecare cuv\u00e2nt, va fi ascultat t\u00e2n\u0103rul fiu de domn \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile unuia dintre cei mai mari ierarhi ai vremii \u015fi \u00een acela\u015fi timp un om politic de \u00eenalt\u0103 clas\u0103.<\/p>\n

Nifon p\u0103r\u0103se\u015fte \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een 1505, fiind \u00eenlocuit \u00een func\u0163ia de conduc\u0103tor suprem al Bisericii de Maxim Brancovici, care prime\u015fte oficial titlul de mitropolit al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Nifon nu-l purtase fiindc\u0103 ar fi \u00eensemnat o sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de rangul s\u0103u patriarhal. Retras la Athos, \u00een m\u0103n\u0103stirea Dionisiu, Nifon al II-lea formeaz\u0103 acolo un ultim ucenic, monahul Gavriil, viitorul \u201eprotos\u201d al comunit\u0103\u0163ii Sf\u00e2ntului Munte. Moare \u00een 11 august 1508. Nu dup\u0103 mult\u0103 vreme de la plecarea sa, Radu cel Mare este dobor\u00e2t de cumplita boal\u0103 adus\u0103 din Occident, care-l desfigurase \u015fi-l adusese \u00eentr-o stare de chinuri groaznice. \u00cen 1508 moare \u015fi el, c\u00e2teva luni \u00eenaintea lui Nifon, \u00een aprilie.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi an apare cea dint\u00e2i tip\u0103ritur\u0103 din c\u0103r\u0163ile rom\u00e2ne: Liturghierul lui Macarie. Acest domn de \u201eRena\u015ftere\u201d rom\u00e2neasc\u0103 are deci norocul s\u0103-\u015fi \u00eenscrie numele \u015fi pe cel dint\u00e2i semn c\u0103 rom\u00e2nii \u015fi-au \u00eensu\u015fit, printre cei dint\u00e2i \u00een lumea ortodox\u0103, inven\u0163ia ce avea s\u0103 revolu\u0163ioneze lumea \u015fi s\u0103 traseze cel mai bine hotarul epocii moderne: tiparul. Se crede c\u0103 tipografia a func\u0163ionat la Dealu, dar sunt tot mai multe temeiuri s\u0103 credem c\u0103 ea a fost instalat\u0103 la Bistri\u0163a \u015fi c\u0103 nu domnul, ci Craiove\u015ftii avuseser\u0103 ideea de a o \u00eenfiin\u0163a. Dovad\u0103 c\u0103 apar c\u0103r\u0163i \u015fi dup\u0103 moartea lui Radu cel Mare \u015fi c\u0103 s-au g\u0103sit, \u00een ctitoria Craiove\u015ftilor, mai multe exemplare, semn c\u0103 acolo era depozitul.<\/p>\n

Moartea lui Radu cel Mare \u00een aprilie 1508 deschide drum unor \u00eencerc\u0103ri grele pentru \u0163ar\u0103 \u015fi-l pune pe t\u00e2n\u0103rul Neagoe \u00een situa\u0163ia de a face o experien\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2toare pentru tot ceea ce va g\u00e2ndi \u015fi va scrie mai t\u00e2rziu \u00een calitatea sa de cel dint\u00e2i g\u00e2nditor politic al rom\u00e2nilor.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 atunci el crescuse cu ochii pe domni cump\u0103ta\u0163i, \u00een\u0163elep\u0163i, cu largi orizonturi \u015fi se bucurase de slava f\u0103r\u0103 de seam\u0103n a marelui vecin din Moldova. Avea s\u0103 cunoasc\u0103, \u00een cur\u00e2nd, cum arat\u0103 \u201elupul \u00een piele de oaie\u201d (cum \u00eel va numi pe Mihnea, supranumit de istorie \u201ecel R\u0103u\u201d, Gavriil Protul). Acest fiu al acelui domn care, din p\u0103cate, ad\u0103ugase la vitejia sa o cruzime bolnav\u0103 \u015fi o lips\u0103 de fr\u00e2u \u00een puterea asupra oamenilor ce-l f\u0103cuser\u0103 celebru sub numele infamant de \u201eDr\u0103culea\u201d s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat ca unii eroi ai basmelor populare care se dau drept altul dec\u00e2t cel ce este. Gavriil Protul ne spune c\u0103 la \u00eenceput i-a c\u00e2\u015ftigat pe to\u0163i cu f\u0103g\u0103duieli \u015fi cu o fa\u0163\u0103 atr\u0103g\u0103toare. A reu\u015fit s\u0103-i p\u0103c\u0103leasc\u0103 \u015fi pe Craiove\u015fti, pe care i-a p\u0103strat \u00een sfatul s\u0103u domnesc aproape un an. Dar imediat ce s-a sim\u0163it cu m\u00e2na pe fr\u00e2nele puterii \u201e\u015fi-a dezbr\u0103cat lupul pielea oii\u201d zice cronicarul \u015fi a \u00eenceput s\u0103 dezl\u0103n\u0163uie o adev\u0103rat\u0103 teroare. Marele nostru scriitor Alexandru Odobescu a evocat \u00een nuvela sa romantic\u0103 Mihnea cel R\u0103u cruzimea \u015fi nebunia acestui fiu, care mo\u015ftenise de la tat\u0103 numai firea \u00eentunecat\u0103 \u015fi gustul uciderii. Du\u015fm\u0103nia lui \u00eenver\u015funat\u0103 pe to\u0163i ce-i care-i puteau sta \u00een cale \u015fi-i puteau fr\u00e2na dezl\u0103n\u0163uirea de cruzime \u015fi f\u0103r\u0103delege s-a lovit, cum era firesc, de Craiove\u015fti. Ace\u015ftia, sim\u0163ind \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 urgia, au fugit peste Du-n\u0103re, la o rud\u0103 a so\u0163iei lui Barbu Banul, \u015feful familiei. Era s\u00e2rb de neam, dar se turcise cu numele de Mehmed-Beg \u015fi ajunsese atotputernicul pa\u015f\u0103 al Nicopolei.<\/p>\n

Unul din fra\u0163ii Craiove\u015fti, Radu, n-a mai apucat s\u0103 fug\u0103 \u015fi a fost ucis de osta\u015fii trimi\u015fi \u00een Oltenia de domn. Ace\u015ftia au d\u0103r\u00e2mat casele fra\u0163ilor Craiove\u015fti \u015fi au b\u0103tut chiar m\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a cu tunurile, d\u0103r\u00e2m\u00e2nd-o p\u00e2n\u0103 \u00een temelii, dup\u0103 cum spune cronica. La fel biserica Sfin\u0163ii Apostoli zidit\u0103 de Neagoe.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu ai s\u0103i, Neagoe porne\u015fte mai departe de la Nicopole la Constantinopol, unde Mehmed Beg avea rude \u015fi prieteni influen\u0163i \u015fi el \u00eensu\u015fi se bucura de mare trecere. Prin ace\u015ftia, cei trei fra\u0163i r\u0103ma\u015fi, Barbu banul, P\u00e2rvu \u015fi Danciu, ajung la sultan \u015fi ob\u0163in acordul de a \u00eenl\u0103tura pe Mihnea cel R\u0103u \u015fi a-l \u00eenlocui cu fiul cel mai mic al lui Radu cel Mare, Vlad sau Vl\u0103du\u0163, care nu avea dec\u00e2t 17 ani. \u00centor\u015fi la Nicopole, primesc \u00een ajutor trupele lui Mehmed. Un deta\u015fament de avangard\u0103 este pus chiar sub comanda lui Neagoe, ceea ce dovede\u015fte c\u0103 avea reputa\u0163ia unui bun militar. Nu a dezmin\u0163it-o. Printr-un atac prin surprindere, el a b\u0103tut l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stirea Cotmeana trupele trimise contra lui \u015fi conduse de fiul domnului, Mircea. Victoria a fost a\u015fa de categoric\u0103 \u00eenc\u00e2t domnul n-a mai a\u015fteptat s\u0103 apar\u0103 \u015fi restul o\u015ftirii, ci a fugit spre mun\u0163i, la Sibiu, sper\u00e2nd c\u0103 va reu\u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 cu sprijin din Ardeal. R\u0103zbunarea Craiove\u015ftilor l-a urm\u0103rit \u015fi acolo, unde \u015fi-a g\u0103sit moartea.<\/p>\n

La urcarea pe tron a lui Vl\u0103du\u0163, ne spune cronica \u0163\u0103rii, care urmeaz\u0103 povestirea lui Gavriil Protul, s-a \u00eencheiat un pact \u00eentre noul domn \u015fi Craiove\u015fti, s\u0103 se respecte reciproc. Din p\u0103cate nici cu acest domn lucrurile nu au mers mult\u0103 vreme, deoarece nu el domnea, ci cumnatul s\u0103u, acel Bogdan din Moldova, din cauza c\u0103ruia fusese alungat patriarhul Nifon. Situa\u0163ia \u0163\u0103rii era grea \u015fi \u00eemprejur\u0103rile din lume erau tulburi, iar pe tron st\u0103tea un copil nevrednic. Era firesc s\u0103 vedem, \u00een aceste condi\u0163ii, pe Neagoe, ajuns la deplin\u0103 maturitate \u015fi con\u015ftient de primejdiile ce amenin\u0163\u0103 \u0163ara, c\u0103 socote\u015fte venit timpul s\u0103-\u015fi dezv\u0103luie preten\u0163ia la tron, ca os domnesc ce era. S-a ar\u0103tat de istorici c\u0103 inelul cu care pecetluia semn\u0103tura ca membru al sfatului domnesc avea un blazon cu preten\u0163ie, care amintea stema \u0163\u0103rii (10), a\u015fa \u00eenc\u00e2t, \u00een ciuda a ceea ce ne spune Gavriil Protul, convingerea la care ajunsese Bogdan \u015fi anume c\u0103 fiul lui P\u00e2rvu Craiovescu umbl\u0103 s\u0103-i ia tronul lui Vl\u0103du\u0163, nu era simpl\u0103 \u00eenchipuire.<\/p>\n

Ca urmare a investiga\u0163iilor lui Bogdan, t\u00e2n\u0103rul domn d\u0103 ordin ca lui Neagoe s\u0103 i se taie nasul, dup\u0103 obiceiul vremii, spre a nu mai putea aspira la domnie. Dar nu a putut fi prins \u015fi atunci sunt convoca\u0163i Craiove\u015ftii care, spre a-l sc\u0103pa, jur\u0103 \u00een fa\u0163a domnului credin\u0163\u0103. C\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul era fals \u015fi dictat de \u00eem-prejur\u0103ri o dovede\u015fte faptul c\u0103 imediat dup\u0103 aceea au trecut iar\u0103\u015fi Dun\u0103rea, au revenit cu o\u015ftile lui Mehmed Beg \u015fi, sub motiv c\u0103 Vl\u0103du\u0163 nu \u015fi-a \u0163inut cuv\u00e2ntul dat, i-au t\u0103iat capul \u201esub un p\u0103r\u201d cum spune cronica. \u00cen locul celui ucis \u0163ara \u00eentreag\u0103 alege domn pe Neagoe. O \u015ftim asta de la cronicarul favorabil lui.<\/p>\n

\"\"Neagoe nu era un om bun din incapacitate de a face r\u0103u \u015fi nici un nehot\u0103r\u00e2t. La un moment dat, c\u00e2nd negustorii munteni au fost \u00eenl\u0103tura\u0163i de sa\u015fi la Bra\u015fov \u015fi unii au fost chiar omor\u00e2\u0163i, domnul le trimite conduc\u0103torilor bra\u015foveni teribila amenin\u0163are c\u0103 de se va mai repeta aceasta, va veni cu o\u015ftile \u0163\u0103rii \u015fi \u201eva face \u0162ara B\u00e2rsei de nu i se va mai cunoa\u015fte nici locul\u201d. Amenin\u0163area a fost de ajuns, semn c\u0103 se \u015ftia c\u0103 este \u00een stare s\u0103 o pun\u0103 \u00een aplicare, iar rela\u0163iile bune s-au statornicit din nou.<\/p>\n

Conflictul dintre structura lui moral\u0103 \u015fi crudele metode politice ale vremii r\u0103zbate \u00een g\u00e2ndurile pe care Neagoe le a\u015fternea pe h\u00e2rtie spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Modul cum a reu\u015fit s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een practic\u0103 principiile \u00eenainte de a le formula \u00een scris se vede din \u00eentreaga sa domnie, pe care Ha\u015fdeu a caracterizat-o \u00een felul lui genial: \u201eAcest Marc Aureliu al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, principe artist \u015fi filozof, care ne face a privi cu uimire, ca o epoc\u0103 excep\u0163ional\u0103 de pace \u015fi de cultur\u0103 \u00een mijlocul unei \u00eentunecoase furtune de mai mul\u0163i secoli, scurtul interval dintre anii 1512-1521\u201d. \u00centr-adev\u0103r, nici un domn rom\u00e2n p\u00e2n\u0103 la Neagoe (\u015fi numai doi al\u0163ii dup\u0103 el, Mihai Viteazul \u015fi Alexandru Ioan Cuza), nu a mai reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 at\u00e2t de mult, \u00een at\u00e2t de scurt\u0103 vreme. Marelui \u015etefan i-au trebuit 47 de ani ca s\u0103 fie cel ce a r\u0103mas \u00een amintirea neamului s\u0103u, \u015fi dac\u0103 ar fi murit dup\u0103 nou\u0103 ani de domnie, ca Neagoe, la mai pu\u0163in de 40 de ani, n-am fi avut de la el nici Putna, nici victoria de la Vaslui \u015fi nici m\u0103car pe aceea de la Baia, \u00eent\u00e2ia lui mare biruin\u0163\u0103 !<\/p>\n

Neagoe Basarab, care se urc\u0103 pe tron la 30 de ani, a adus \u00een via\u0163a noastr\u0103 politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 o putere cum nu se mai v\u0103zuse p\u00e2n\u0103 atunci de a modela timpul s\u0103u \u015fi mai ales de a pune pe acest timp nu pecetea \u00eentunecat\u0103 a arbitrariului \u015fi v\u0103rs\u0103rii de s\u00e2nge, ci pe aceea a \u00een\u0163elepciunii \u015fi deschiderii c\u0103tre viitor ce-l va a\u015feza \u00een con\u015ftiin\u0163a urma\u015filor ca \u00eencep\u0103tor de tradi\u0163ie. T\u00e2n\u0103r \u00eenc\u0103, atunci c\u00e2nd devine st\u0103p\u00e2nul absolut al unei \u0163\u0103ri, el \u015fi-a amintit de t\u00e2n\u0103rul Solomon, a c\u0103rui via\u0163\u0103 o va da pild\u0103 fiului s\u0103u, tocmai fiindc\u0103 nu a cerut nimic altceva dec\u00e2t \u00een\u0163elepciune. Dumnezeu i-a dat-o \u015fi lui!<\/p>\n

A fi puternic prin Dumnezeu \u015fi \u00een Dumnezeu fusese marea lec\u0163ie a lui \u015etefan Vod\u0103, care \u00eenfruntase du\u015fmanii de zeci de ori mai tari sim\u0163indu-\u015fi al\u0103turi de el o\u015ftile nev\u0103zute ale binelui \u015fi pe sfin\u0163ii Dimitrie \u015fi Procopie! Neagoe nu mai putea cere o astfel de putere, ci numai puterea g\u00e2ndului ce face fa\u0163\u0103 celor mai grele \u00eemprejur\u0103ri. Dumnezeu i-a dat-o. \u00cen ajunul catastrofei unei mari puteri a vremii, Ungaria, \u015ftears\u0103 de pe harta Europei doar la c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 moartea lui Neagoe, voievodul rom\u00e2n \u015fi-a ridicat \u0163ara la un prestigiu \u015fi o str\u0103lucire ce nu reu\u015fise s\u0103 i le mai dea dec\u00e2t eroul de la Rovine. Domnia lui este \u00een adev\u0103r o minune f\u0103cut\u0103 cu el \u015fi cu neamul s\u0103u, \u015fi uimirea lui Ha\u015fdeu este \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103.<\/p>\n

C\u00e2t de sus a ridicat Neagoe prestigiul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti se vede din faptul c\u0103 solul s\u0103u trimis la Roma, la papa Leon al X-lea, este \u00eennobilat de dogele Vene\u0163iei \u00eentr-un cadru solemn, actul cuprinz\u00e2nd cuvinte m\u0103gulitoare la adresa celui ce l-a trimis. Papa Leon \u00eei r\u0103spunde la o propunere de alian\u0163\u0103 \u00een cadrul unei proiectate cruciade.<\/p>\n

Dar mai ales \u00een lumea ortodox\u0103 prestigiul s\u0103u este al unui nou bazileu \u015fi Manuil din Corint, marele retor al Patriarhiei ecumenice \u00eel nume\u015fte \u00een scrisoarea din 1519 \u201ePrea\u00een\u0103l\u0163atul \u015fi preastr\u0103lucitul \u015fi preasl\u0103vitul domn Ioan Neagoe, mare voievod \u015fi \u00eemp\u0103rat \u015fi autocrat a toat\u0103 Ungrovlahia\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1517 cere \u015fi ob\u0163ine de la Patriarhia ecumenic\u0103 canonizarea fostului s\u0103u \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, patriarhul Nifon. Pe racla \u00een care au fost a\u015fezate moa\u015ftele \u015fi care se p\u0103streaz\u0103 la Dionisiu, domnul rom\u00e2n este reprezentat \u00eenchin\u00e2ndu-se sf\u00e2ntului, iar versurile de sl\u0103vire sunt alc\u0103tuite de Maxim Trivalios, celebru mai t\u00e2rziu \u00een Rusia ca \u201eMaxim Grecul\u201d. Toat\u0103 lumea ortodox\u0103 din imperiu ajunsese a privi la el ca la noul ei \u00eemp\u0103rat, \u015fi c\u00e2nd \u00een 1517 a avut loc sfin\u0163irea m\u0103re\u0163ei catedrale de la Arge\u015f, festivit\u0103\u0163ile au atins propor\u0163ii f\u0103r\u0103 precedent. Gavriil Protul, martor ocular, le descrie \u00een felul urm\u0103tor: \u201eC\u0103 porunci Neagoe Vod\u0103 \u015fi pohti s\u0103 vie to\u0163i arhimandri\u0163ii din muntele cel sf\u00e2nt al Atonului, de-\u00eenpreun\u0103 cu egumenii de la toate m\u0103n\u0103stirile. \u015ei scrise \u015fi carte. Iar Gavriil Protul dac\u0103 v\u0103zu cartea \u015fi scrisoarea domnului, acii\u015f chiem\u0103 pe to\u0163i egumenii de la toate m\u0103n\u0103stirile cele mari: de la Lavra, de la Vatoped, de la Iver, de la Hilandar, de la Xeropotam, de la Caracal, de la Bistri\u0163a lui Alimpie, de la Haritonul Cotlomuz care este Lavra Rum\u00e2neasc\u0103, de la biserica lui Filotei, de la Xinof, de la Zugraf, de la Simensc, de la Dohiar, de la Lavra Ruseasc\u0103, de la Pantocrator, de la Costamonit, de la Sveat\u00e2i Pavel \u015fi de la Onisat, de la biserica lui Sveat\u00e2i Grigorie \u015fi de la Simopetra.<\/p>\n

Ace\u015fti egumeni to\u0163i venir\u0103 la Neagoe \u00een \u0162ara Rum\u00e2neasc\u0103, denpreun\u0103 cu Gavriil Protul carele fu zis mai sus. Decii chiem\u0103 domnul \u015fi pe Teolipt \u0162arigr\u0103deanul, care este patriarh a toat\u0103 lumea \u015fi cu d\u00e2nsul 4 mitropoli\u0163i de la Sere\u015f, de la Sardia, de la Midiia \u015fi de la Melichin. \u015ei venir\u0103 \u015fi ei \u015fi-i primi cu mare cinste. \u015ei chiem\u0103 \u015fi pre egumenii din \u0163ara sa pre to\u0163i \u015fi pre tot clirosul \u015fi merser\u0103 dimpreun\u0103 cu Neagoe \u015fi cu Macarie mitropolitul \u0163\u0103rii la m\u0103n\u0103stirea cea nou\u0103 \u015fi minunat\u0103 de la Arge\u015f\u201d. Urmeaz\u0103 descrierea slujbei la care particip\u0103 \u00eenal\u0163ii ierarhi \u00een frunte cu patriarhul ecumenic: \u201e\u015ei f\u0103cur\u0103 vecernie \u015fi coliv\u0103 \u00een lauda Adormirei Preacuratei N\u0103sc\u0103toarea lui Dumnezeu \u015fi deade de luar\u0103 to\u0163i oamenii din coliv\u0103 dupe obicin\u0103. Apoi f\u0103cu cin\u0103, ca s\u0103 se odihneasc\u0103 oamenii l\u0103ud\u00e2nd pre Dumnezeu; iar dup\u0103 cin\u0103, tocar\u0103 \u015fi f\u0103cur\u0103 bdenie toat\u0103 noaptea patriarhul \u015fi domnul denpreun\u0103 cu mitropoli\u0163ii carii fur\u0103 zi\u015fi mai sus, cu protul \u015fi cu to\u0163i egumenii Sfetagorii \u015fi ai \u0163\u0103rii. \u015ei se ruga lui Dumnezeu cu rug\u0103ciuni \u015fi cu c\u00e2nt\u0103ri iar\u0103 al\u0163ii oamenii zicea to\u0163i g(ospo)di pomilui. \u015ei sf\u00e2r\u015fir\u0103 bdeniia, c\u00e2nd se v\u0103rsa zorile. Decii deca trecu 1 cias de zi, \u00een luna lui avgust \u00een 15 zile, traser\u0103 clopotele, ca s\u0103 mearg\u0103 patriarhul cu mitropoli\u0163ii \u015fi cu tot clirosul denpreun\u0103, s\u0103 t\u0103rnoseasc\u0103 biserica. Iar\u0103 prestolul, \u00een oltariu, tocmi-l \u015fi-l a\u015fez\u0103 \u00eensu\u015fi Neagoe Vod\u0103 cu m\u00e2inile sale spre sfin\u0163iri \u015fi a\u015fez\u0103 \u015fi f\u0103c\u0103toarele de minuni icoane a lui Pantocrator \u015fi a Precistii \u00een biseric\u0103 la locul lor, \u00eempodobite tot cu aur \u015fi cu pietrii scumpe. A\u015fijderea puse \u015fi alte sfinte icoane \u00een biseric\u0103 c\u00e2te \u00eenc\u0103pur\u0103 \u015fi \u00een tinda pentru st\u00e2lpi. \u015ei cele din tind\u0103 era c\u00e2te cu 2 fe\u0163e \u015fi pe deasupra cu boite s\u0103pate cu me\u015fte\u015fug \u015fi poleite. \u015ei era acele icoane toate ferecate cu argint curat \u015fi poliite cu aur, \u00eentre care icoane era \u015fi chipul sf\u00e2ntului Nifon, ferecat tot cu aur \u015fi cu pietri scumpe \u00eenfr\u0103mse\u0163at, at\u00e2ta de minunat c\u00e2t nu poate mintea omului s\u0103 \u00eenchipuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 spue. Decii deca t\u0103rnosir\u0103 biserica \u015fi a\u015fezar\u0103 toate lucrurile \u015fi le sfin\u0163ir\u0103, odihnir\u0103 pu\u0163inei \u015fi iar merser\u0103 la biseric\u0103 domnul Neagoe Vod\u0103 \u015fi doamna lui Despina \u015fi coconii, carii \u00eei d\u0103ruise Dumnezeu \u015fi cu to\u0163i boierii, fiind patriarhul cu mitropoli\u0163ii \u015fi cu to\u0163i egumenii \u015fi clirosul \u00een biseric\u0103. Iar\u0103 deca sf\u00e2r\u015fir\u0103 dumnezeiasca liturghie f\u0103cu domnul osp\u0103\u0163 mare \u015fi veselie tuturor oamenilor \u015fi-i d\u0103rui pre to\u0163i, pre cei mari \u015fi pre cei mici, pre s\u0103raci \u015fi pre v\u0103duve, pre mi\u015fei \u015fi pre cei neputernici, \u015fi tuturor c\u00e2\u0163i li se c\u0103dea mil\u0103 le deade.<\/p>\n

Iar slujba care se f\u0103cuse fericitului Nifon se blagoslovi de Teolipt patriarhul \u015fi de tot soborul s\u0103 se fac\u0103 \u015fi s\u0103 se a\u015faz\u0103 pretutindenea. \u015ei tocmir\u0103 de f\u0103cur\u0103 \u015fi slujba sfin\u0163iei sale cu vecernie, cu utr\u0103nie \u015fi cu liturghie.<\/p>\n

\u015ei puser\u0103 pre chir Iosif s\u0103 fie arhimandrit \u00eentr-aceea m\u0103n\u0103stire noau\u0103 \u015fi-l blagoslovir\u0103 s\u0103 fac\u0103 liturghie cu bederni\u0163\u0103. A\u015fijderea to\u0163i c\u00e2\u0163i vor fi (dup\u0103) d\u00e2nsul tot s\u0103 poarte bederni\u0163\u0103, \u015fi blagoslovenie s\u0103 deade de chir Teolipt patriarhul \u015fi de tot soborul, cum \u015fi mai nainte se didease \u015fi s\u0103 f\u0103cuse \u00een Tismana cu blagoslovenia lui Filotei patriarhul. \u015ei tocmir\u0103 s\u0103 fie acestea m\u0103n\u0103stiri am\u00e2ndoi cinstite \u00eentr-un chip \u015fi arhimandrii \u015fi scaune mai mari de c\u00e2t toate m\u0103n\u0103stirile \u0162\u0103r\u0103i Muntene\u015fti. \u015ei se f\u0103cu lucrul acesta cu mare leg\u0103tur\u0103 \u015fi cu groaznic blestem\u201d.<\/p>\n

Iat\u0103 \u015fi descrierea m\u0103re\u0163ului monument de la Arge\u015f, f\u0103cut\u0103 de Gavriil Protul: \u201e\u015ei sparse mitropoliia den Arge\u015f den temeliia ei \u015fi zidi \u00een locul ei alt\u0103 sf\u00e2nt\u0103 biseric\u0103 tot de piatr\u0103 cioplit\u0103 \u015fi netezit\u0103 \u015fi s\u0103pat\u0103 cu floriu. \u015ei au prins toate pietrile, pe dinl\u0103untru den dos, una cu alta, cu scoabe de her cu mare me\u015fte\u015fug \u015fi au v\u0103rsat plumb de le-au \u00eent\u0103rit. \u015ei au f\u0103cut prein mijlocul tinzii bisericii 12 st\u00e2lpi nal\u0163i, tot de piatr\u0103 cioplit\u0103 \u015fi \u00eenv\u00e2rti\u0163i foarte frumos \u015fi minuna\u0163i, carii \u00eenchipuiesc 12 Apostoli. \u015ei sf\u00e2ntul oltariu deasupra prestolului \u00eenc\u0103 f\u0103cu un lucru minunat cu turli\u015foare v\u0103rsate. Iar ferestrile bisericii \u015fi ale oltariului, cele de deasupra \u015fi ale tinzii, tot scobite \u015fi r\u0103zb\u0103tute din piatr\u0103 cu mare me\u015fte\u015fug le f\u0103cu; \u015fi la mijloc o ocoli cu un br\u00e2u de piatr\u0103 \u00eenpletit \u00een 3 vi\u0163e \u015fi cioplit cu flori \u015fi poliit; biserica cu oltariu, cu tinda \u00eenchipuind sv\u00e2nta \u015fi nedesp\u0103r\u0163ita Troi\u0163e. Iar pre supt stra\u015fina cea mai de jos, \u00eemprejurul a toat\u0103 biserica, f\u0103cu ca o stra\u015fin\u0103 tot marmur\u0103 alb\u0103, cioplit\u0103 cu flori \u015fi fo(a)rte scobite \u015fi sepate frumos. Iar\u0103 acoper\u0103m\u00e2ntul tot cu plumb amestecat cu cositor; \u015fi crucile pre turle tot cioplite cu flori \u015fi unile f\u0103cute sucite; \u015fi \u00eemprejurul boitelor f\u0103cute tot steme de piatr\u0103 cioplit\u0103 cu me\u015fte\u015fug \u015fi poleite cu aur. \u015ei f\u0103cu un cerd\u0103cel denaintea bisericii pre 4 st\u00e2lpi pe marmur\u0103 pestri\u0163\u0103, foarte minunat, boltit \u015fi zugr\u0103vit \u015fi \u00eenv\u0103lit \u015fi acela cu plumb. \u015ei f\u0103cu scara bisericii, tot de piatr\u0103 scobit\u0103 cu flori \u015fi cu 12 trepte, s\u0103m\u0103n\u00e2nd 12 semen\u0163ii ale lui Israil; \u015fi pardosi toat\u0103 biserica, tinda \u015fi altariul, \u00eenpreun\u0103 \u015fi acel cerd\u0103cel, cu marmur\u0103 alb\u0103. \u015ei o \u00eenpodobi pre dinl\u0103untru \u015fi pre dinafar\u0103 foarte frumos, \u015fi toate scobiturile pietrilor dinafar\u0103 le vopsi cu lazur albastru \u015fi florile le polei cu aur. \u015ei a\u015fa vom putea spune c\u0103 adev\u0103rat c\u0103 nu este a\u015fa mare \u015fi sobornic\u0103 ca Sionul, carele \u00eel f\u0103cu Solomon, nice ca Sf\u00e2nta Sofia, care o au f\u0103cut marele \u00eemp\u0103rat Iustinian, iar\u0103 cu fr\u0103mse\u0163ea este mai predesupra acelora\u201d.<\/p>\n

Neagoe le d\u0103dea tuturor cre\u015ftinilor din imperiu dovada c\u0103 exist\u0103 un p\u0103m\u00e2nt al lui Dumnezeu unde legea sultanului nu are ce c\u0103uta, unde nu strig\u0103 muezinul \u015fi nu judec\u0103 hogea. Un p\u0103m\u00e2nt pe care poate \u00eenflori n\u0103dejdea c\u0103 \u0163apul cu un corn al profetului Daniil va \u00eenvinge balaurul verde al islamului cotropitor. Simbolul acesta era s\u0103pat \u00een piatr\u0103 chiar pe clopotni\u0163\u0103: \u0163apul cu un corn, str\u0103pung\u00e2nd balaurul. \u015ei to\u0163i cei ce p\u0103\u015feau pe sub ea \u015ftiau ce mesaj s\u0103 citeasc\u0103!<\/p>\n

Neagoe a \u00eentemeiat definitiv, \u00een con\u015ftiin\u0163a \u00eentregii lumi cre\u015ftine din imperiu, ideea c\u0103 rom\u00e2nii continu\u0103 tradi\u0163ia \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iilor cre\u015ftine robite de turci \u015fi c\u0103 aici este refugiul \u015fi centrul rezisten\u0163ei tuturor. Opera lui Gavriil, Protosul muntelui Athos, ne dovede\u015fte c\u0103 cei ce \u015fi-au asumat o vreme greaua sarcin\u0103 au fost rom\u00e2nii. Nimeni nu a mai reu\u015fit ca Neagoe s\u0103 reprezinte cu at\u00e2ta str\u0103lucire ideea noului bazileu de la T\u00e2rgovi\u015fte. Imitatorii lui vor fi, peste mai bine de un veac, Matei Basarab \u015fi Vasile Lupu, iar mai presus de to\u0163i Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n

Favorizat de r\u0103zboaiele din Asia Mic\u0103 ce blocau imperiul \u015fi-i am\u00e2nau ofensiva spre Viena, Neagoe a avut instinctul acelui porumbel din basmele noastre care \u015ftie s\u0103 prind\u0103 clipa c\u00e2nd mun\u0163ii nu se bat \u00een capete. El nu a l\u0103sat s\u0103-i scape clipa. \u015ei \u00een loc s\u0103-\u015fi dea fr\u00e2u liber pornirilor omene\u015fti de slav\u0103 de\u015fart\u0103, s-a nevoit s\u0103 dea \u0163\u0103rii sale cea mai trainic\u0103 nemurire: a culturii \u015fi artei. La ea ajunsese \u00een cele din urm\u0103 \u015fi Marele \u015etefan al Moldovei.<\/p>\n

Secretul \u00eenf\u0103ptuirilor f\u0103r\u0103 seam\u0103n, la voievodul Neagoe, st\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi \u00een echilibrul moral al personalit\u0103\u0163ii. Poate c\u0103 v\u0103z\u00e2nd cu ochii s\u0103i urm\u0103rile vie\u0163ii lui Radu cel Mare va fi c\u0103p\u0103tat groaza bolii, dar e mai sigur c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi voca\u0163ia sa a fost aceea a unui om st\u0103p\u00e2n pe sim\u0163urile sale, \u00een care mintea este \u00eemp\u0103rat trupului, cum va scrie chiar el. \u00centr-un \u015fir de domni pentru care puterea \u00eensemna, din p\u0103cate, \u015fi fr\u00e2u liber pornirilor trupe\u015fti, este ne\u00eendoielnic faptul c\u0103 Neagoe Basarab a avut o via\u0163\u0103 de familie f\u0103r\u0103 pat\u0103. Reputa\u0163ia lui moral\u0103 a fost at\u00e2t de \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 la contemporanii s\u0103i, \u00eenc\u00e2t nimeni nu a avut \u00eendr\u0103zneala s\u0103 se dea drept fiu natural al s\u0103u spre a revendica tronul.<\/p>\n

Via\u0163a l-a \u00eencercat din greu \u015fi a primit totul cre\u015ftine\u015fte, f\u0103r\u0103 c\u00e2rtire. Mama i-a murit atunci c\u00e2nd era pribeag la Constantinopol. Din trei b\u0103ie\u0163i \u015fi dou\u0103 fete, a \u00eengropat doi fii, unul mic, altul \u00een care-\u015fi pusese n\u0103dejdea de p\u0103rinte. Ultimul r\u0103mas era nev\u00e2rstnic atunci c\u00e2nd boala necru\u0163\u0103toare de care va muri l-a avertizat c\u0103 nu mai are r\u0103gaz s\u0103-l vad\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103. Supremul examen al omului, moartea, avea s\u0103-l dea la aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103 la care ne va muri cel\u0103lalt geniu ce a meritat din plin calificativul de \u201eexpresie integral\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc\u201d \u2013 Mihai Eminescu.<\/p>\n

Moartea lui Neagoe, la 39 de ani, \u00een septembrie 1521, ar putea p\u0103rea o amar\u0103 nedreptate fa\u0163\u0103 de acest cre\u015ftin ce-\u015fi pusese n\u0103dejdea \u00een Dumnezeu. Numai noi, privind \u00een perspectiva timpului, \u00een\u0163elegem c\u0103 Dumnezeu l-a luat \u00eenainte de a vedea cum apele se revars\u0103 din nou \u015fi cum odat\u0103 pr\u0103bu\u015fit\u0103 \u201epoarta Europei\u201d \u2013 Belgradul \u2013 sub loviturile celui mai mare dintre sultani, Soliman Magnificul, lumea se umple iar\u0103\u015fi de spaim\u0103. A murit \u00een timpul teribilei campanii, cu grija \u00een suflet pentru \u0163ara \u015fi viitorul neamului s\u0103u, dar scutit de umilin\u0163a \u015fi \u00eenfr\u00e2ngerea \u00een care se va pr\u0103bu\u015fi regatul vecin. De grija ce-l st\u0103p\u00e2nea \u015ftim de la un om care avea s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige dreptul la nemurire, dar peste veacuri, spun\u00e2nd \u00eentr-o scurt\u0103 scrisoare toat\u0103 n\u0103pasta ce amenin\u0163a iar lumea \u015fi f\u0103c\u00e2nd-o nu \u00een alt\u0103 limb\u0103, slavoneasc\u0103, ci pe limba rom\u00e2neasc\u0103. Omul se chema Neac\u015fu \u201eot Dl\u0103gopole\u201d \u2013 C\u00e2mpulung Muscel, foarte aproape de capitala T\u00e2rgovi\u015fte, unde se stinge \u201eB\u0103s\u0103rab\u0103 Vod\u0103\u201d.<\/p>\n

Boala f\u0103r\u0103 leac \u015fi amenin\u0163area mor\u0163ii au f\u0103cut din voievodul de la Arge\u015f cel mai mare scriitor al rom\u00e2nilor \u00een epoca veche \u015fi \u00eent\u00e2iul teolog \u015fi scriitor duhovnicesc de geniu ridicat din mijlocul Ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti. La fel ca p\u0103storul din Miori\u0163a, care \u00een fa\u0163a mor\u0163ii \u00een loc s\u0103 se chirceasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi acopere ochii, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 ocoleasc\u0103 implacabila lege a vie\u0163ii, se ridic\u0103 la grandioasa viziune a nun\u0163ii cosmice \u015fi \u00eenfrunt\u0103 neantul printr-o crea\u0163ie de geniu, Neagoe Basarab a r\u0103spuns provoc\u0103rii bolii \u015fi certitudinii sf\u00e2r\u015fitului apropiat \u00eencord\u00e2ndu-\u015fi toate puterile \u00een elaborarea unui grandios testament. Nu \u00een versuri, ca al p\u0103storului mioritic, ci \u00een c\u00e2teva sute de pagini ce reprezint\u0103 \u00eent\u00e2ia capodoper\u0103, de valoare universal\u0103, a culturii rom\u00e2ne. Ca \u015fi Miori\u0163a, ea a ie\u015fit din aceea\u015fi atitudine \u00een fa\u0163a mor\u0163ii: de a poten\u0163a via\u0163a prin reflectarea ei \u00een oglinda cea f\u0103r\u0103 lumin\u0103, \u015fi de a se \u00eendrepta spre pragul final cu g\u00e2ndul a\u015fez\u0103rii, \u00een toate, a r\u00e2nduielilor de pe urm\u0103. T\u0103ria unui neam \u015fi m\u0103sura sufleteasc\u0103 a unei na\u0163ii o d\u0103 numai cercetarea raportului ei cu moartea. \u015ei pu\u0163ine neamuri sau poate chiar nici unul nu a mai ridicat confruntarea omului cu moartea la \u00een\u0103l\u0163imile ame\u0163itoare ale Miori\u0163ei \u015fi la rodnicia experien\u0163ei lui Neagoe Basarab.<\/p>\n

Neagoe Basarab \u015fi-a scris \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile sale cu g\u00e2ndul limpede de a le l\u0103sa fiului nev\u00e2rstnic, \u00een locul lui, care avea s\u0103 plece cur\u00e2nd. Dar \u015fi cu g\u00e2ndul de a se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi tuturor urma\u015filor s\u0103i, de a nu l\u0103sa s\u0103 se risipeasc\u0103 comoara adunat\u0103 \u00eentr-o via\u0163\u0103 scurt\u0103 dar at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een agoniseli spirituale \u015fi \u00een \u00eenf\u0103ptuiri. Ar fi fost de ajuns catedrala de la Arge\u015f \u015fi tradi\u0163ia politic\u0103 ce o l\u0103sa, ca s\u0103-i asigure d\u0103inuirea \u00een amintirea genera\u0163iilor. Dar geniul s\u0103u i-a pus \u00een m\u00e2n\u0103 pana pe care ucenicul c\u0103lug\u0103rilor din Bistri\u0163a oltean\u0103 \u015fi al marelui Nifon Patriarhul a dovedit c\u0103 o poate m\u00e2nui la egalitate cu cei mai mari, din c\u00e2\u0163i au scris la vremea sa \u015fi \u00eenainte de d\u00e2nsul.<\/p>\n

Dac\u0103 domnia de numai nou\u0103 ani, dar at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een roade, a lui Neagoe Basarab poate fi socotit\u0103 o adev\u0103rat\u0103 minune \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de un om politic d\u0103ruit cu puterea harului, \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Neagoe Basarab c\u0103tre fiul s\u0103u Theodosie au p\u0103rut la r\u00e2ndul lor o minune, \u015fi mai greu de primit. Unora li s-a p\u0103rut c\u0103 at\u00e2ta evlavie \u015fi at\u00e2ta cunoa\u015ftere a Scripturii \u015fi P\u0103rin\u0163ilor Bisericii din partea unui conduc\u0103tor de oameni este cu neputin\u0163\u0103, ca \u015fi cum cartea de c\u0103p\u0103t\u00e2i a tuturor oamenilor vremii aceleia n-ar fi fost Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. C\u0103 rom\u00e2nii au reu\u015fit s\u0103 dea un scriitor cre\u015ftin \u00eencoronat, \u00een stare s\u0103 se \u00eenal\u0163e, \u00een neamul lor, p\u00e2n\u0103 la culmi neatinse nici de \u00eemp\u0103ra\u0163ii Bizan\u0163ului (care \u015fi ei au scris sfaturi c\u0103tre fiii lor) \u015fi nici de st\u0103p\u00e2nitorii altor popoare europene, iat\u0103 \u015fi aceasta este un har de la Dumnezeu c\u0103tre d\u00e2n\u015fii! Fiindc\u0103 nimeni, \u00eentr-adev\u0103r, dup\u0103 regii biblici ai poporului ales n-a mai cuprins at\u00e2ta omeneasc\u0103 org\u0103 de sentimente, de la rug\u0103ciunea sublim\u0103 \u015fi smerit\u0103 la strig\u0103tul de lupt\u0103 \u015fi victorie asupra vr\u0103jma\u015fului. Deschid\u0103 oricine c\u0103r\u0163ile \u015fi scrisorile Bizan\u0163ului, de la Agapet la Manuil II Paleologul, \u015fi va vedea c\u00e2t de sus st\u0103, \u00een arta rostirii unei naturi umane depline, domnul rom\u00e2n de la T\u00e2rgovi\u015fte. Citeasc\u0103 oricare memoriile \u015fi sfaturile oric\u0103rui rege al altor popoare, \u015fi se va mira cum acest domn de la Dun\u0103rea de Jos a putut g\u00e2ndi \u015fi sim\u0163i, pe vremea sa, cu at\u00e2t de mult mai presus de to\u0163i.<\/p>\n

Neagoe Basarab a s\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi minunea de a a\u015feza literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een r\u00e2ndul marilor literaturi ale lumii, creatoare de capodopere. Cartea lui, \u00eenc\u0103 necunoscut\u0103 cum se cuvine dincolo de hotare, este una din cele mai cutremur\u0103toare m\u0103rturii omene\u015fti despre om, iar \u00een lumea noastr\u0103 dob\u00e2nde\u015fte o actualitate tot mai v\u0103dit\u0103.<\/p>\n

N\u0103scut \u00eentr-o lume de obiceiuri crude, o lume care v\u0103rsa f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u015fi re\u0163inere s\u00e2ngele omului, Neagoe Basarab se ridic\u0103 cu o for\u0163\u0103 neegalat\u0103 de nimeni spre a ap\u0103ra dogma cre\u015ftin\u0103 a unicit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane r\u0103scump\u0103rate prin jertfa M\u00e2ntuitorului de sub os\u00e2nd\u0103, \u015fi pe care nimeni nu are dreptul s\u0103 o r\u0103pun\u0103 f\u0103r\u0103 dreptate \u015fi judecat\u0103. \u00cen lumea noastr\u0103 nimic nu se repet\u0103 cu mai mult\u0103 \u015fi dureroas\u0103 insisten\u0163\u0103 dec\u00e2t aceast\u0103 propozi\u0163ie a demnit\u0103\u0163ii \u015fi unicit\u0103\u0163ii omului, cu care se deschid \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile! Dar nimeni p\u00e2n\u0103 atunci, \u00een nici o scriere politic\u0103 nu s-a oprit at\u00e2t de mult ca s\u0103 condamne crima \u00eempotriva omului, ca s\u0103 arate c\u00e2t de mare menire i-a fost dat\u0103 omului de la Dumnezeu. C\u00e2nd se vor aduna \u00eentr-o zi, la un loc, toate c\u0103r\u0163ile scrise de regi sau pentru regi, domnul rom\u00e2n li se va dovedi tuturor superior prin aceast\u0103 for\u0163\u0103 a omeniei sale.<\/p>\n

Dar ele sunt totodat\u0103 ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een sufletul neamului nostru, ele sunt suprema expresie a omeniei lui cre\u015ftine, a credin\u0163ei lui \u00een dreptate, \u00een puterea binelui, \u00een biruin\u0163a legic\u0103 \u015fi final\u0103 a binelui pe lume.<\/p>\n

Nimeni n-a mai \u00eentrupat \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 cu for\u0163a lui Neagoe aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 fundamental\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc \u2013 credin\u0163a \u00een puterea binelui, \u00een triumful lui final. Fiindc\u0103 nimeni nu a legat-o mai str\u00e2ns de credin\u0163a \u015fi iubirea pentru Cel de Sus. Neagoe Basarab, binecredinciosul domn rom\u00e2n, a dat cea mai \u00eenalt\u0103 cugetare cre\u015ftin\u0103 \u00een problemele st\u0103p\u00e2nirii \u015fi conducerii oamenilor. Nici \u00eenv\u0103\u0163atul episcop Bo\u015fsuet, autorul, peste dou\u0103 secole, al c\u0103r\u0163ii intitulate Politica scoas\u0103 din \u00eense\u015fi cuvintele Scripturii Sfinte nu a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 din duhul cre\u015ftin \u015fi puterea lumeasc\u0103 o alc\u0103tuire at\u00e2t de fireasc\u0103. Prin Neagoe Basarab, rom\u00e2nii au dat lumii un model de cugetare politic\u0103 uman\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103 neatins \u015fi nedep\u0103\u015fit de nimeni. Cartea domnului rom\u00e2n, cu c\u00e2t se va studia mai ad\u00e2nc, \u00een compara\u0163ie cu toate c\u0103r\u0163ile de acest soi, se va ajunge la aceast\u0103 \u00eencheiere.<\/p>\n

Dar nu numai un g\u00e2nditor politic cre\u015ftin \u015fi rom\u00e2n era Neagoe, nu numai un scriitor politic a c\u0103rui art\u0103 a scrisului a atins culmi re\u00eent\u00e2lnite, ci \u015fi un uria\u015f cuget\u0103tor religios al neamului nostru. Mult\u0103 vreme \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii laici s-au \u00eenfruntat cu argumentul c\u0103 at\u00e2tea pagini \u00eenchinate lui Dumnezeu nu pot s\u0103 fie dec\u00e2t ale unui c\u0103lug\u0103r, f\u0103c\u00e2ndu-se a nu vedea c\u0103 at\u00e2tea pagini despre st\u0103p\u00e2nire, diploma\u0163ie \u015fi r\u0103zboaie nu au cum s\u0103 fie ale unui c\u0103lug\u0103r, dac\u0103 acel c\u0103lug\u0103r nu ar fi fost \u015fi o\u015ftean \u015fi \u015fef de stat!<\/p>\n

Ceea ce nici unul dintre ei n-a b\u0103gat \u00eens\u0103 de seam\u0103 este nu num\u0103rul de pagini \u00een care se vorbe\u015fte despre cele dumnezeie\u015fti, ci geniul cu care acest lucru se face, extraordinara capacitate de cuprindere, \u00eentr-o sintez\u0103 a dogmaticii, moralei \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine. A trebuit s\u0103 se l\u0103mureasc\u0103, dup\u0103 aproape un secol de ceart\u0103 \u00eentre oameni ce se b\u0103gau unde nu aveau preg\u0103tire, \u015fi s\u0103-\u015fi primeasc\u0103 adev\u0103ratul r\u0103spuns (11). \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Neagoe Basarab sunt \u00eent\u00e2iul nostru tratat de dogmatic\u0103, de moral\u0103, de spiritualitate cre\u015ftin\u0103. Voievodul format printre c\u0103lug\u0103rii de la Bistri\u0163a \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care s-a format la curtea de la T\u00e2rgovi\u015fte este primul nostru mare teolog \u015fi primul cuget\u0103tor filocalic al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Toat\u0103 opera lui Neagoe Basarab este o \u201efilocalie\u201d \u015fi am putea spune c\u0103 el \u00eencearc\u0103 prima oar\u0103 s\u0103 fac\u0103 din domnie o \u201efilocalie\u201d. \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Neagoe Basarab sunt \u201eFilocalia\u201d omului politic, cum este Filocalia manualul monahului \u015fi al cre\u015ftinului dornic de des\u0103v\u00e2r\u015fire. A purta duhul Filocaliei peste apele \u00eentunecate \u015fi adesea \u00eens\u00e2ngerate ale politicii a fost geniul \u015fi unicitatea lui Neagoe Basarab. \u015ei a face din politic\u0103 o slujire a drept\u0103\u0163ii \u015fi a binelui a fost poate una din misiunile \u00eencredin\u0163ate neamului nostru, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele de acum.<\/p>\n

A fost o minune toat\u0103 domnia lui Neagoe Basarab. A fost o minune scrierea unei asemenea c\u0103r\u0163i \u00een timpul \u00een care ap\u0103rea Machiavelli. A fost o minune d\u0103inuirea \u015fi rena\u015fterea neamului nostru dup\u0103 at\u00e2tea \u00eencerc\u0103ri, \u00eent\u0103rit de duhul \u00eencrederii \u00een triumful drept\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Arhim. CIPRIAN<\/p>\n

1. N. Iorga \u00eel trece printre \u201eCavaleri\u201d \u00een Istoria rom\u00e2nilor, vol. IV, Bucure\u015fti, 1937, \u015fi-l nume\u015fte \u201eDan Vod\u0103 cel Viteaz\u201d.
\n2. Petre \u015e. N\u0103sturel, Recherches sur Ies redactions greco-roumaines de la \u201eVie de Saint Niphon II, patriarche de Constantinople\u201d, capitolul \u201eUne nouvelle hypothese au sujet de la personne du metropolite Macaire de Hongrovalachie\u201d, \u00een \u201eRevue des etudes sud-est europeennes\u201d, tom. V, 1967, nr. 1-2, p. 56-58.
\n3. Denumirea e dat\u0103 de N. Iorga acelor domni care au asimilat \u00een personalitatea lor idealul apusean al cavalerului medieval, pentru care vitejia este suprema virtute \u015fi c\u00e2mpul de lupt\u0103 se confund\u0103 cu \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a. Timpul \u201eCavalerilor\u201d trece \u015fi las\u0103 loc abilei diploma\u0163ii, dar \u00een scrierea lui Neagoe idealul vitejesc al epocii \u201ecavalerilor\u201d \u015fi-a g\u0103sit cea mai puternic\u0103 expresie literar\u0103 \u015fi doctrinar\u0103 din toat\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103. Idealul s\u0103u este vitejia \u00een\u0163eleapt\u0103.
\n4. Textul lui \u00een Documenta Romaniae Historica, B, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, vol. II, p. 6-9.
\n5. Pentru originea \u015fi cariera lui politic\u0103 vezi Dan Ple\u015fia \u00een \u201eValachica\u201d, T\u00e2rgovi\u015fte, I, 1969 \u015fi II, 1970.
\n6. Vezi Nicolae M. Popescu, Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, extras din \u201eAnalele Academiei Rom\u00e2ne\u201d, seria II, tom. XXXVI, Bucure\u015fti, 1914.
\n7. Via\u0163a Patriarhului Nifon\u2026 \u00een Literatura rom\u00e2n\u0103 veche (1402-1647). Introducere, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 \u015fi note de G. Mih\u0103ila \u015fi Dan Zamfirescu, vol. I, Bucure\u015fti, 1969 (colec\u0163ia \u201eLyceum\u201d, p. 74).
\n8. I. C. Filitti, Despina, princese de Valachie, fille presumee de Jean Brankovith, extras din \u201eRevista istoric\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d, I, 1931, p. 241-250. Ion-Radu Mircea, care a identificat numele mamei Despinei, crede c\u0103 era \u015fi ea un copil din flori al despotului, sor\u0103 numai dup\u0103 tat\u0103 cu Elena Rare\u015f, care este cunoscut\u0103 ca fiic\u0103 legitim\u0103 a despotului Ioan. Vezi De l\u2019ascendance de Despina, epouse du voevode Neagoe Basarab, A propos d\u2019une inscription slavonne inedite, \u00een \u201eRomanoslavica\u201d, X, 1964, p. 435-437.
\n9. Cronica lui Macarie \u00een Cronicile slavo-rom\u00e2ne publicate de Ioan Bogdan, edi\u0163ie rev\u0103zut\u0103 \u015fi completat\u0103 de P. P. Panaitescu, Bucure\u015fti, 1959 \u015fi Literatura rom\u00e2n\u0103 veche\u2026, I, p. 173 nume\u015fte pe Maxim \u201eadev\u0103rat fiu al luminii\u201d \u015fi adaug\u0103 c\u0103 a fost \u201e\u00een\u0103l\u0163at de arhiereii moldoveni la rangul de mitropolit\u201d, ceea ce arat\u0103 leg\u0103turile Bisericii din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 cu cea din Moldova. Solia sa de pace ocup\u0103 \u00een cronic\u0103 un rol \u00eensemnat, dar argumentul comunit\u0103\u0163ii de neam apare nu aici, ci \u00een Cronica lui Ureche: \u201epentru c\u0103 sunt cre\u015ftini \u015fi de o semin\u0163ie\u201d. Adaosul lui Ureche nu las\u0103 nici o \u00eendoial\u0103 asupra \u00een\u0163elesului acestor cuvinte : ele nu se refer\u0103 la rudenia celor doi domni, cum sus\u0163in unii istorici, ci la faptul c\u0103 apar\u0163in aceluia\u015fi popor. Maxim Brancovici a fost canonizat de Biserica s\u00e2rb\u0103 \u00een cuprinsul c\u0103reia \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit zilele, zidind m\u0103n\u0103stirea Kru\u015fedol. Via\u0163a lui a fost tip\u0103rit\u0103 \u015fi tradus\u0103 dup\u0103 edi\u0163ia din \u201eGlasnik\u201d de Ha\u015fdeu \u00een Arhiva istoric\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d, II, p. 65-68. Cit\u0103m de aici: \u201eAlungat din pas\u0103 \u015fi din patrie, fericitul Maxim lu\u0103 cu el moa\u015ftele fratelui s\u0103u \u015fi ale p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i \u015fi merse la Radu, domnul Munteniei, carele fiind iubitoriu de Hristos \u00eel primi cu bucurie sufleteasc\u0103 \u015fi cu veselie \u015fi-i dete loc de odihn\u0103 ca \u015fi \u00een patrie. Dar diavolul du\u015fman al faptelor bune a\u0163\u00e2\u0163\u0103 r\u0103sbel \u00eentre domnii ambelor Dacii, Radu \u015fi Bogdan vod\u0103, \u015fi era aproape s\u0103 se \u00eenceap\u0103 b\u0103t\u0103lia, c\u00e2nd iat\u0103 fericitul Maxim sbur\u0103 ca o pas\u0103re \u00een mijlocul ambelor armate \u015fi prin dumnezeiasca \u00een\u0163elepciune a min\u0163ii sale alin\u0103 pe am\u00e2ndoi domnii, carii \u00eent\u0103ri\u0163i prin dragoste s-au \u00eentors fiecare pe acas\u0103, l\u0103ud\u00e2nd pe Dumnezeu \u015fi pe sf\u00e2ntul, pe care am\u00e2ndoi \u00eel luar\u0103 \u00een dragoste. Atunci Maxim f\u0103r\u0103 voia lui fu \u00een\u0103l\u0163at \u015fi hirotonit la tronul mitropolitan al Munteniei\u201d (p. 67). M\u0103n\u0103stirea Kru\u015fedol a fost zidit\u0103 cu ajutorul lui Neagoe Basarab \u015fi exist\u0103 dona\u0163ii ale sale \u015fi ale doamnei Despina la Kru\u015fedol.
\nDe observat c\u0103 \u015fi pentru autorul necunoscut al Vie\u0163ii\u2026, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova sunt \u201eam\u00e2ndou\u0103 Daciile\u201d, deci ideea unit\u0103\u0163ii de neam a rom\u00e2nilor apare \u015fi aici. Grigore Ureche consemna o tradi\u0163ie r\u0103mas\u0103 printre moldoveni, dar ne-consemnat\u0103 de Macarie, atunci c\u00e2nd spunea c\u0103 Maxim a folosit argumentul apartenen\u0163ei la acela\u015fi neam.
\n10. Aurelian Sacerdo\u0163eanu, Contribu\u0163ii la studiul diplomaticii slavo-rom\u00e2ne, Sfatul domnesc \u015fi sigiliile din timpul lui Neagoe Basarab (1512-1521) \u00een \u201eRomanoslavica\u201d, X, 1964, p. 405-434. La p. 412 este reprodus fotografic sigiliul at\u00e2rnat la hrisovul lui Vlad cel T\u00e2n\u0103r din 17 august 1511. Asem\u0103narea cu stema \u0163\u0103rii e clar\u0103, \u015fi dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 va fi izbucnit \u015fi conflictul.
\n11. Dr. Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Neagoe Basarab, domn al culturii rom\u00e2ne\u015fti, \u00een vol. \u201eDasc\u0103li de cuget \u015fi sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103\u201d, Bucure\u015fti, 1981.<\/p>\n

sursa: sfantulmunteathos.wordpress.com<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Binecredinciosul voievod Neagoe Basarab a venit \u00een lume \u00een ultimul sfert al veacului al XV-lea, probabil \u00een 1481 sau 1482, \u00een \u00eemprejur\u0103ri acoperite de tain\u0103, pe care istoricii nu le-au l\u0103murit pe deplin. La urcarea sa pe tron, \u00een 1512, el \u015fi-a revendicat descenden\u0163a din domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti Basarab cel T\u00e2n\u0103r, poreclit \u0162epelu\u015f (noiembrie 1477-septembrie … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-13442","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13442","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13442"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13442\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":16850,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13442\/revisions\/16850"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13442"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13442"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13442"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}