{"id":13433,"date":"2018-09-23T23:56:13","date_gmt":"2018-09-24T03:56:13","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=13433"},"modified":"2018-09-23T23:59:34","modified_gmt":"2018-09-24T03:59:34","slug":"parintele-gabriel-bunge-aceasta-afectiune-paterna-care-nu-face-concesii-in-ceea-ce-priveste-credinta-dar-primeste-persoana-cu-afectiune-cu-iubire-mi-a-facut-foarte-foarte-bine","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2018\/09\/23\/parintele-gabriel-bunge-aceasta-afectiune-paterna-care-nu-face-concesii-in-ceea-ce-priveste-credinta-dar-primeste-persoana-cu-afectiune-cu-iubire-mi-a-facut-foarte-foarte-bine\/","title":{"rendered":"P\u0103rintele Gabriel Bunge: ”Aceast\u0103 afec\u0163iune patern\u0103, care nu face concesii \u00een ceea ce prive\u015fte credin\u0163a, dar prime\u015fte persoana cu afec\u0163iune, cu iubire, mi-a f\u0103cut foarte, foarte bine.”"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

P\u0103rintele Gabriel Bunge<\/strong>1<\/sup> este unul dintre cei mai cunoscu\u0163i teologi \u015fi monahi ortodoc\u015fi contemporani. Fost monah benedictin,<\/strong> este renumit at\u00e2t \u00een lumea occidental\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een R\u0103s\u0103ritul cre\u015ftin-ortodox, mai ales pentru studiile sale \u00eenchinate lui Evagrie Ponticul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii ascetice a acestuia. De asemenea, este cunoscut prin exegeza \u00eenchinat\u0103 icoanei Sfintei Treimi pictat\u0103 de Sf\u00e2ntul Andrei Rubliov (1360\/1370-1430), monah \u015fi pictor iconar din Rusia, \u00een vestita lavr\u0103 a Sf\u00e2ntului Serghie de Radonej (1313-1391). <\/em><\/p>\n

Este autorul a numeroase c\u0103r\u0163i \u015fi studii teologice \u015fi ascetice, unele dintre ele fiind traduse \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103. P\u0103rintele Gabriel a tr\u0103it ca eremit benedictin, \u00een Elve\u0163ia, aproximativ 30 de ani, din anul 1980 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2010, c\u00e2nd, dup\u0103 un \u00eendelungat proces de transformare l\u0103untric\u0103, s-a convertit la Ortodoxie.<\/strong> Dup\u0103 convertire \u015fi trecerea la Ortodoxie, a r\u0103mas \u00een aceea\u015fi sih\u0103strie, numit\u0103 ast\u0103zi M\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2nta Cruce, m\u00e2n\u0103stire aflat\u0103 sub obl\u0103duirea canonic\u0103 a Patriarhiei Moscovei. A devenit ieroschimonah, primind schima mare, iar apoi a fost hirotesit schiarhimandrit de c\u0103tre Episcopul rus Nestor al Korsunului.<\/strong><\/em><\/p>\n

La un an dup\u0103 trecerea sa la Ortodoxie, p\u0103rintele Gabriel Bunge a sus\u0163inut o conferin\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103 \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor membri ai ASCOR din Cluj-Napoca, \u00een aula mare a Facult\u0103\u0163i de \u015etiin\u0163e Economice (FSGA). <\/em><\/p>\n

Atunci a vizitat \u015fi M\u00e2n\u0103stirea Nicula, unde eram pe atunci stare\u0163. A r\u0103mas c\u00e2teva ore \u00eempreun\u0103 cu noi, ob\u015ftea m\u00e2n\u0103stirii, \u00eentr-un dialog duhovnicesc cald, viu \u015fi ziditor. Ne-am apropiat suflete\u015fte \u015fi duhovnice\u015fte \u015fi am r\u0103mas \u00een leg\u0103tur\u0103. De atunci l-am vizitat de mai multe ori la sih\u0103stria sa din mun\u0163ii elve\u0163ieni din zona Ticino, unde tr\u0103ie\u015fte \u00eentr-o retragere total\u0103.<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 modelul vechilor eremi\u0163i, p\u0103rintele tr\u0103ie\u015fte singur toat\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na, \u00een isihie, rug\u0103ciune, contempla\u0163ie \u015fi medita\u0163ie duhovniceasc\u0103, iar s\u00e2mb\u0103ta \u015fi duminica are program de primire a credincio\u015filor care vor s\u0103-i aud\u0103 cuv\u00e2ntul \u015fi sfatul.<\/strong> <\/em><\/p>\n

\u00cen septembrie 2016, p\u0103rintele schiarhimandrit Gabriel, prin mijlocirea p\u0103rintelui Mihai Mese\u015fan, preot ortodox rom\u00e2n din Lugano \u015fi fiu duhovnicesc al p\u0103rintelui, a acceptat, cu mult\u0103 iubire \u015fi deschidere duhovniceasc\u0103, un dialog de folos duhovnicesc pe diverse teme, pe care, cu acordul preacuvio\u015fiei sale, l-am \u00eenregistrat audio. Acest dialog, pe care l-am transcris mai apoi, \u00eel red\u0103m acum \u00een paginile de mai jos.<\/em><\/p>\n

Cuvintele p\u0103rintelui Gabriel izvor\u0103sc din experien\u0163ele unei vie\u0163i duhovnice\u015fti \u00eenchinate din tinere\u0163e M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos.<\/strong> Ele pot fi folositoare pentru noi, preo\u0163i, monahi \u015fi cre\u015ftini ortodoc\u015fi, care vom citi aceste cuvinte \u00een\u0163elepte, izvor\u00e2te din mintea, inima \u015fi gura acestui rug\u0103tor \u015fi p\u0103rinte duhovnicesc al zilelor noastre, autentic monah, tr\u0103itor \u015fi teolog erudit \u00een acela\u015fi timp.<\/em><\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u2013 Pentru \u00eenceput, p\u0103rinte Gabriel, cu bucuria revederii \u015fi re\u00eent\u00e2lnirii \u00een suflet, v\u0103 mul\u0163umesc c\u0103 a\u0163i acceptat acest dialog duhovnicesc. El va fi spre folosul preo\u0163ilor, tinerilor \u015fi al tuturor celor ce vor citi aceast\u0103 convorbire. A\u015fadar, pentru \u00eenceput, a\u015f vrea s\u0103 ne spune\u0163i c\u00e2teva cuvinte despre modul \u00een care a\u0163i tr\u0103it \u015fi a\u0163i practicat sfin\u0163ia voastr\u0103 credin\u0163a \u00een Hristos \u00een copil\u0103rie, \u00een adolescen\u0163\u0103 \u015fi \u00een tinere\u0163e.<\/em><\/p>\n

\u2013 Se cunoa\u015fte un pic istoria mea\u2026 Nu am crescut \u00eentr-o familie de cre\u015ftini practican\u0163i. Am descoperit credin\u0163a la v\u00e2rsta de 17-18 ani. La \u00eenceput prin intermediul lecturii, \u00eens\u0103 nu m\u0103 duceam la biseric\u0103.<\/strong> Aveam o sor\u0103 \u015fi dou\u0103 vecine, iar una dintre aceste dou\u0103 fete mergea la biseric\u0103. Asta m-a impresionat \u2013 independen\u0163a \u015fi libertatea ei. Ea a zis: \u201eHai cu mine \u015fi o s\u0103 vezi!\u201d<\/em> <\/strong>\u015ei ne-am dus la biserica parohial\u0103, \u00eentr-o biseric\u0103 mare, neogotic\u0103. Unul dintre colegii mei a auzit c\u0103 am fost la biseric\u0103. Mi-a zis: \u201eVino cu mine la Sf\u00e2ntul Andrei\u201d<\/em> \u2013 o biseric\u0103 a dominicanilor, pentru c\u0103 eu am fost botezat catolic. Acolo era o biseric\u0103 mult mai mic\u0103 din punct de vedere al spa\u0163iului, dar mare ca dimensiune istoric\u0103. Acolo era morm\u00e2ntul lui Albert cel Mare2<\/sup> \u015fi relicve ale fra\u0163ilor Macabei. <\/em>Mai t\u00e2rziu, mi-am scris doctoratul<\/em> despre Cartea a doua a <\/em>macabeilor<\/em>. \u015ei \u00een aceast\u0103 biseric\u0103 faimoso mistico<\/em> m-am dus pentru c\u00e2\u0163iva ani, \u015fi tot acolo m-am m\u0103rturisit pentru prima dat\u0103. Era un preot b\u0103tr\u00e2n, care mirosea a tutun, dar foarte \u00een\u0163elept. Dup\u0103 m\u0103rturisire, mi-a zis: \u201eVino la mine!\u201d<\/em> \u015ei m-a primit \u00eentr-un loc unde am putut vorbi.<\/p>\n

Ce lec\u0163ie ar putea s\u0103 \u00eenve\u0163e tinerii din aceasta? La \u00eenceput, credin\u0163a mea era doar ceva cerebral, la nivelul min\u0163ii, iar dup\u0103 aceea ceva practic, care a intrat \u00een via\u0163a mea.<\/strong> \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 \u2013 suntem la \u00eenceputul anilor \u201950 \u2013, disciplina din Biserica Catolic\u0103 era foarte rigid\u0103. Aceast\u0103 Biseric\u0103, de fapt, nu mai exist\u0103. C\u00e2nd mergeam la biseric\u0103 pe jos \u2013 mesa<\/em> era la ora 11 cred, foarte solemn\u0103 \u2013, de la miezul nop\u0163ii \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci nu mai m\u00e2ncam nimic. Mama zicea: \u201eIa m\u0103car o cea\u015fc\u0103 de ceai\u2026\u201d \u201eNu! Nu am nevoie!\u201d <\/em>Alt\u0103 lec\u0163ie: trebuie disciplin\u0103\u2026 Da! \u00cen Biserica Ortodox\u0103 toate aceste lucruri sunt normale, evidente, dar nu trebuie s\u0103 le uit\u0103m. Tinerii care au primit o educa\u0163ie bun\u0103 la \u015fcoal\u0103 nu trebuie s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 cu o credin\u0163\u0103 la nivel cerebral.<\/strong> Apoi, eu nu puteam s\u0103 merg \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire pentru c\u0103 tat\u0103l meu nu era de acord, \u00een acea perioad\u0103 majoratul fiind la 21 de ani\u2026 ast\u0103zi este la 18.<\/p>\n

Dup\u0103 terminarea liceului, m-am dus la Universitate doi ani \u015fi am f\u0103cut filosofia. Suntem \u00een momentul \u00een care aveam 22 de ani, atunci am intrat \u00een m\u00e2n\u0103stire. \u015ei, cum am spus de multe ori, asta se poate vedea \u015fi pe internet, la 21 de ani am cunoscut Ortodoxia.<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceput, din nou, am cunoscut-o din c\u0103r\u0163i, din muzic\u0103, din icoane, din c\u0103r\u0163ile de spiritualitate, literatura \u015fi textele P\u0103rin\u0163ilor, Patericul<\/em>, Mica Filocalie<\/em> etc., dar nu am cunoscut p\u00e2n\u0103 atunci realitatea tr\u0103it\u0103. Student la Teologie, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i colegi, am f\u0103cut prima c\u0103l\u0103torie \u00een Grecia. Am r\u0103mas dou\u0103 luni. Era programat o lun\u0103, dar am r\u0103mas dou\u0103 luni. Acolo am cunoscut \u015fi monahismul primitiv oriental, a\u015fa cum \u00eel cuno\u015fteam din c\u0103r\u0163i. Am avut o bun\u0103 experien\u0163\u0103. Am o fotografie mare de la arhimandritul Serafim, proestare\u0163, care avea peste 80 de ani, un mare duhovnic. A fost o experien\u0163\u0103 de folos<\/strong>. Aceast\u0103 experien\u0163\u0103 din Grecia a pus \u00een inima mea un \u00eenceput al unei c\u0103ut\u0103ri pentru a reg\u0103si unitatea Bisericii. A\u015fa cum am spus la \u00eenceput, am tr\u0103it 18 ani \u00een M\u00e2n\u0103stirea Chevetogne din Belgia, m\u00e2n\u0103stire benedictin\u0103, jum\u0103tate din aceast\u0103 m\u00e2n\u0103stire adopt\u00e2nd ritul bizantin slav<\/strong>. Stare\u0163ul de la M\u00e2n\u0103stirea S\u00e2mb\u0103ta, Veniamin Toh\u0103neanu, spunea tot timpul despre ei c\u0103 sunt catolici-ortodoc\u015fi, nu ortodoc\u015fi-catolici. Era un mare prieten al m\u00e2n\u0103stirii. Am f\u0103cut mii de kilometri cu el prin Rom\u00e2nia, \u00een vremea ur\u00e2t\u0103 de acolo \u2013 adic\u0103 \u00een timpul regimului comunist totalitar.<\/p>\n

\u201eNu-i u\u015for s\u0103 te faci ortodox\u201d
\n<\/em><\/strong><\/h3>\n

\"\"<\/strong>\u2013 O alt\u0103 \u00eentrebare pe care a\u015f vrea s\u0103 v-o adresez\u2026 \u015etim c\u0103 trecerea sfin\u0163iei voastre la Ortodoxie a fost un proces lent, \u00eendelungat. Cum s-a desf\u0103\u015furat, cum a decurs acest proces?<\/em><\/p>\n

Da, pentru c\u0103 timpurile lui Dumnezeu nu sunt ca timpurile noastre [Timpul lui Dumnezeu nu este ca timpul nostru<\/strong>]\u2026<\/p>\n

\u00cen anii \u201970, am vrut s\u0103 trec la Ortodoxie. N-a fost s\u0103 fie, m-am adresat unei persoane \u2013 nu-i spun numele \u2013 care nu merita aceast\u0103 \u00eencredere \u015fi totul s-a terminat \u00een nimic.<\/strong> Pentru c\u0103 noi nu facem prozelitism, nu-i a\u015fa? Nu-i u\u015for s\u0103 te faci ortodox<\/strong>. Am tr\u0103it 30 de ani \u00een acest loc, ca eremit benedictin, unde aceast\u0103 chestiune \u2013 trecerea la Ortodoxie \u2013 nu mai era actual\u0103. Mi-am f\u0103cut ideea, mi s-a p\u0103rut c\u0103 am ajuns la o stare, care se ridica deasupra antagonismelor (dintre Ortodoxie \u015fi Catolicism) existente. Era \u00eens\u0103 doar o iluzie.<\/strong><\/p>\n

\u015ei trebuie s\u0103 spun c\u0103 unele experien\u0163e din Muntele Athos, din anul 1994, c\u00e2nd m-am dus cu p\u0103rintele Rafael3<\/sup>, mi-au confirmat aceast\u0103 iluzie. C\u00e2nd ne-au v\u0103zut cei din Athos a\u015fa, cu ve\u015ftmintele vechi, antice, c\u0103lug\u0103rii dintr-o m\u00e2n\u0103stire au spus: \u201eCe frumos, i-am \u00eent\u00e2lnit pe fra\u0163ii no\u015ftri latini, a\u015fa cum i-am cunoscut c\u00e2ndva.<\/em>\u201d Pentru c\u0103 benedictinii sunt printre primii locuitori ai Muntelui Athos. \u00cen via\u0163a Sf\u00e2ntului Atanasie Athonitul sunt numi\u0163i amalfitani<\/em>4<\/sup><\/em>, care sunt benedictini. Georgienii, din M\u00e2n\u0103stirea Iviron de ast\u0103zi, i-au ajutat pe benedictini s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 m\u00e2n\u0103stirea lor. \u015ei athoni\u0163ii \u015ftiu aceste lucruri. Ast\u0103zi mai exist\u0103 doar turnul numit Morfono<\/em> al m\u00e2n\u0103stirii lor. Amalfitanii, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIV-lea, au disp\u0103rut cu \u00eencetul\u2026<\/p>\n

\"\"Ne g\u00e2ndeam, a\u015fadar, c\u0103 nu era nevoie s\u0103 trecem, s\u0103 ne convertim \u00een mod formal la Ortodoxie. Aceasta \u015fi pentru c\u0103 \u015ftiam c\u0103 nu e un lucru u\u015for.<\/strong> \u00centre timp, eu eram ieromonah, superior al acestui schit, nu era a\u015fa u\u015for. Rafael m\u0103 \u00eempingea \u2013 trebuie s\u0103 mergem la Ortodoxie. Dar el nu \u015ftia ce \u00eenseamn\u0103 aceasta. Liturghia, limba liturgic\u0103, toat\u0103 disciplina, nu numai via\u0163a spiritual\u0103. Momentul critic a venit atunci c\u00e2nd am \u00een\u0163eles, \u00een anul 2010, c\u0103 o reconciliere \u00eentre catolici \u015fi ortodoc\u015fi este \u2013 deocamdat\u0103 \u2013 imposibil\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pentru c\u0103 cele dou\u0103 structuri, sisteme nu sunt compatibile. Aceasta nu este diversitate,<\/strong> diversitatea nu trebuie s\u0103 compromit\u0103 compatibilitatea. \u015ei atunci c\u00e2nd am \u00een\u0163eles aceasta, am spus c\u0103 fac acest pas pentru mine. Foarte simplu. Timpurile erau \u015fi ele foarte diferite. Atitudinea Bisericii Catolice fa\u0163\u0103 de Ortodoxie s-a schimbat foarte mult. C\u00e2nd eram t\u00e2n\u0103r, \u00eenainte de Conciliul Vatican II, era foarte rigid\u0103. Erau [considera\u021bi] schismatici, nu trebuia s\u0103 avem nici un contact; ast\u0103zi nu se mai crede a\u015fa. A\u015fadar trecerea mea s-a \u00eent\u00e2mplat f\u0103r\u0103 multe scandaluri, f\u0103r\u0103 mult\u0103 g\u0103l\u0103gie.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Din experien\u0163a aceasta a sfin\u0163iei voastre \u00een\u0163elegem c\u0103 nu este u\u015for s\u0103 fii sau s\u0103 devii ortodox\u2026 A\u015f vrea, \u00een continuare, s\u0103 ne r\u0103spunde\u0163i la c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri care ating profunzimea vie\u0163ii duhovnice\u015fti, a voca\u0163iei teologice a omului. <\/em><\/p>\n

Cum crede\u0163i c\u0103 ar trebui omul s\u0103-\u015fi cultive voca\u0163ia credin\u0163ei, a religiozit\u0103\u0163i sau a leg\u0103turii sale cu Dumnezeu? Sau cum \u015fi dac\u0103 poate tr\u0103i omul f\u0103r\u0103 Dumnezeu, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi descopere aceast\u0103 adev\u0103rat\u0103 voca\u0163ie?<\/em><\/p>\n

Nu, cu siguran\u0163\u0103 nu, omul nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 Dumnezeu. O s\u0103 citez un faimos cuv\u00e2nt al Sf\u00e2ntului (Fericitului) Augustin: \u201eNe-ai f\u0103cut pentru Tine, Doamne, \u015fi inima mea este nelini\u015ftit\u0103 p\u00e2n\u0103 nu se va odihni \u00een Tine.<\/em><\/strong>\u201d (Confesiuni<\/em>, cartea I, cap. 1) Omul a fost creat dup\u0103 chipul, dup\u0103 imaginea lui Dumnezeu \u015fi trebuie s\u0103 ajung\u0103 la asem\u0103narea cu El. Acesta este scopul existen\u0163ei noastre. O persoan\u0103 care tr\u0103ie\u015fte f\u0103r\u0103 Dumnezeu este o persoan\u0103 amputat\u0103, care nu poate s\u0103 se dezvolte. <\/strong>Nu trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat o persoan\u0103 rea, pentru c\u0103 fiecare om a fost creat dup\u0103 chipul lui Dumnezeu \u015fi asta nu se pierde. \u015ei \u00een fiecare inim\u0103 este s\u0103m\u00e2n\u0163a cea bun\u0103 a virtu\u0163ii. Aceasta este ceea ce numim noi con\u015ftiin\u0163\u0103.<\/em> Dac\u0103 o persoan\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een func\u0163ie de aceast\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103, face binele<\/em>\u2026 De asta \u00eent\u00e2lnim, sau putem s\u0103 \u00eent\u00e2lnim, oameni deosebi\u0163i \u00een afara cre\u015ftinismului.<\/strong><\/p>\n

\u201eAst\u0103zi m\u00e2na lui Dumnezeu nu este mai scurt\u0103 dec\u00e2t era acum nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i ani\u201d<\/em><\/strong><\/h3>\n

\u2013 \u00cen lumea \u00een care tr\u0103im noi ast\u0103zi, \u00een societatea de azi, mai bine zis, crede\u0163i c\u0103 e mai u\u015for de dob\u00e2ndit sfin\u0163enia sau mai greu? Pentru c\u0103 \u015ftim faptul \u015fi modul paradoxal \u00een care ispitele \u015fi \u00eencerc\u0103rile scot \u00een eviden\u0163\u0103 virtu\u0163ile \u015fi calit\u0103\u0163ile omului.<\/em><\/p>\n

\"\"Cred c\u0103 nu putem s\u0103 spunem, s\u0103 judec\u0103m ast\u0103zi diferit de ce era \u00een trecut. Hristos este acela\u015fi ieri, ast\u0103zi \u015fi pentru totdeauna <\/em><\/strong>(cf. Evrei<\/em> 13, 8). Ast\u0103zi m\u00e2na lui Dumnezeu nu este mai scurt\u0103 dec\u00e2t era acum nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i ani<\/strong>. Putem spune c\u0103 situa\u0163ia noastr\u0103 e mai favorabil\u0103 \u00een sensul acesta, c\u0103 avem o mul\u0163ime de m\u0103rturisitori, o infinitate de m\u0103rturisitori, mai ales \u00een \u0163\u0103rile ex-comuniste.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Adic\u0103 cu c\u00e2t a evoluat timpul \u00een curgerea lui, Biserica s-a \u00eembog\u0103\u0163it.<\/em><\/p>\n

Da! Este un capital enorm pe care-l avem, de aceea eu citesc cu pl\u0103cere despre ace\u015fti m\u0103rturisitori. Dac\u0103 ei \u00een acele condi\u0163ii au putut s\u0103 fie autentici martori ai lui Hristos, trebuie s\u0103 pot s\u0103 o fac \u015fi eu \u00een \u201edivanul\u201d \u00een care m\u0103 g\u0103sesc.<\/strong><\/p>\n

\u2013 O \u00eentrebare despre o problem\u0103 din societatea actual\u0103: posibilitatea m\u0103rturisirii credin\u0163ei cu pre\u0163ul vie\u0163ii, al martiriului, a reap\u0103rut \u00een ultimii zece ani \u00eentr-un mod foarte puternic, mai ales \u00een \u0163\u0103rile din Orientul Mijlociu, \u00een Africa \u015fi mai nou chiar \u015fi \u00een Europa.<\/em> <\/strong><\/p>\n

Da\u2026 \u015fi nu \u015ftim ce va fi m\u00e2ine!<\/strong><\/p>\n

\u2013 A\u015fadar problema martiriului este, se arat\u0103 a fi o constant\u0103 a vie\u0163ii Bisericii?<\/em><\/p>\n

Da, este evident!<\/p>\n

\u2013 Cre\u015fterea vie\u0163ii duhovnice\u015fti, \u00een latura ei superioar\u0103, este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 martiriul: \u201eFerici\u0163i cei prigoni\u0163i pentru dreptate, c\u0103 a lor este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor.<\/strong>\u201d (Matei 5, 7)<\/em><\/p>\n

Da, \u00een dublu sens. Ca m\u0103rturisitor \u015fi ca mucenic, s\u0103 \u00ee\u0163i ver\u015fi s\u00e2ngele pentru Hristos\u2026<\/strong><\/p>\n

\u2013 Care crede\u0163i c\u0103 sunt p\u0103catele cele mai frecvente \u00een lumea de ast\u0103zi?<\/em><\/p>\n

Nu tr\u0103iesc \u00een lume, tr\u0103iesc aici, \u00een retragere sih\u0103streasc\u0103, dar nu cred c\u0103 azi sunt mai multe sau mai mari p\u0103catele ca \u00een trecut. Demonii sunt aceia\u015fi. Pasiunile, patimile pe care le provoac\u0103 sunt acelea\u015fi. Manifest\u0103rile pot s\u0103 fie diferite, \u00een func\u0163ie de epoc\u0103.<\/strong> S\u0103 ne g\u00e2ndim numai la akedie.<\/em><\/p>\n

\u2013 Aceasta este o stare de nep\u0103sare duhovniceasc\u0103, desigur dezvoltat\u0103 pe un fond de necredin\u0163\u0103 \u015fi de necunoa\u015ftere a lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

Este un r\u0103u universal. Timpurile nu s-au schimbat. Toat\u0103 aceast\u0103 industrie de divertisment nu a schimbat nimic \u00een bine sufletul omului, iar lumea sufer\u0103 de acest sentiment al golului, al goliciunii l\u0103untrice.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Simetric, la polul opus, care crede\u0163i c\u0103 ar trebui s\u0103 fie virtutea, calitatea fundamental\u0103 a lumii cre\u015ftine de ast\u0103zi care ar putea s\u0103 o revigoreze, s\u0103 reumple spiritual acest gol l\u0103untric?<\/em><\/strong><\/p>\n

\"\"Cred c\u0103 cel mai important lucru este mila<\/em>, milostenia, caritatea, cu toate aspectele \u015fi manifest\u0103rile ei. Bl\u00e2nde\u0163ea, smerenia, r\u0103bdarea etc. \u015fi multe alte manifest\u0103ri de acest fel, deci o atitudine care \u00ee\u015fi ia for\u0163a din dragostea lui Dumnezeu<\/em> pentru noi.<\/strong> O atitudine care vrea ca fiecare om s\u0103 se m\u00e2ntuiasc\u0103<\/strong>, cum zice Sf\u00e2ntul Pavel: \u201e\u2026ca to\u0163i oamenii<\/strong> s\u0103<\/strong> se m\u00e2ntuiasc\u0103 \u015fi la cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului s\u0103 vin\u0103.<\/strong>\u201d <\/em>(I Timotei<\/em> 2, 4) \u015ei noi trebuie s\u0103 vrem \u015fi s\u0103 lucr\u0103m pentru aceia care nu vor, pentru aceia care ne ur\u0103sc, care ne persecut\u0103, acum chiar \u00een \u0163ara \u015fi \u00een casa noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Spune\u0163i, deci, c\u0103 solu\u0163ia ar fi ca to\u0163i oamenii p\u0103c\u0103to\u015fi, toat\u0103 omenirea aceasta p\u0103c\u0103toas\u0103 s\u0103 fie tratat\u0103 cu o iubire milostiv\u0103, cu \u00een\u0163elegere \u015fi cu mult\u0103 r\u0103bdare\u2026<\/em><\/p>\n

Este \u2013 \u00een Pateric<\/em> \u2013 o frumoas\u0103 apoftegm\u0103 a Sf\u00e2ntului Macarie cel Mare. El se f\u0103cuse ca \u015fi un dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt<\/strong>. \u015ei a\u015fa cum Dumnezeu ne suport\u0103 pe to\u0163i,<\/strong> tot a\u015fa el,<\/strong> Macarie, acoperea p\u0103catele oamenilor. Vedea ca \u015fi cum nu ar fi v\u0103zut. Sim\u0163ea ca \u015fi cum nu ar fi sim\u0163it. Auzea ca \u015fi cum nu ar fi auzit.<\/strong> Acesta nu este relativism, indiferentism, trebuie s\u0103 spunem foarte clar, asta e bine, asta e r\u0103u, a\u015fa cum este scris \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u2013 omule, \u0163i s-a spus ceea ce e bine \u015fi ceea ce e r\u0103u, alege! <\/strong>Aceasta era iubirea sa, duhovniceasc\u0103, curat\u0103, sf\u00e2nt\u0103, nep\u0103tima\u015f\u0103.<\/p>\n

\u201eBiserica nu-i un sac de nisip, ci un organism viu\u201d<\/em><\/strong><\/h3>\n

\u2013 C\u00e2t de important\u0103 este sau ce loc are rug\u0103ciunea \u00een via\u0163a omului \u00een general, a cre\u015ftinului \u00een special?<\/em><\/p>\n

\"\"Eu vorbesc pentru cre\u015ftini\u2026 Rug\u0103ciunea se poate spune dup\u0103 doctrina, dup\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i. Omul este de folos lui \u00eensu\u015fi numai \u00een rug\u0103ciune, pentru c\u0103 el atunci \u00cel \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Creatorul lui. <\/strong>\u00cen acest dialog, \u00een aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103, se face rug\u0103ciunea. Aceasta nu este numai o repetare de formule<\/strong>, pentru c\u0103 a\u015fa ziceau P\u0103rin\u0163ii de demult, ci amintirea lui Dumnezeu, o pomenire vie.<\/strong> \u015ei spune Sf\u00e2ntul Atanasie cel Mare \u00een via\u0163a Sf\u00e2ntului Antonie, s\u0103-L respiri pe Hristo<\/em><\/strong>s<\/em><\/strong>. Cu fiecare respira\u0163ie<\/strong> [tradi\u0163ia P\u0103rin\u0163ilor ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 spunem rug\u0103ciunea pe respira\u0163ie, inspira\u0163ie \u2013 expira\u0163ie, s\u0103 inspir\u0103m oxigenul pronun\u0163\u00e2nd cu mintea sau cu gura dulcele \u015fi sf\u00e2ntul Nume al lui Iisus \u2013 n.n.<\/em>] s\u0103-L respir\u0103m pe Hristos.<\/strong><\/p>\n

\u2013 \u00cens\u0103 sunt, iat\u0103, mul\u0163i cre\u015ftini boteza\u0163i care nu se roag\u0103 \u00eendeajuns, se roag\u0103 mai pu\u0163in.<\/em><\/p>\n

\u015etiu acest lucru! Dar Biserica este un organism viu, nu este ca un sac de nisip, unde granulele sunt singulare, ea este un organism viu.<\/p>\n

\u2013 Adic\u0103 \u00een Biseric\u0103 suntem lega\u0163i to\u0163i membrii unul de altul, aidoma c\u0103r\u0103mizilor \u00een zid prin mortar. Suntem lega\u0163i prin har \u015fi prin dragoste,<\/strong> vre\u0163i s\u0103 spune\u0163i!<\/em><\/p>\n

Da, desigur!\u2026 Vreau s\u0103 continui ideea \u2013 Biserica nu-i un sac de nisip, ci un organism viu, iar ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103 unul trebuie s\u0103 fac\u0103 to\u0163i. Asta este valabil nu numai pentru p\u0103cat, care face un r\u0103u \u00eentregului corp, ci este valabil \u015fi pentru sfin\u0163enie.<\/strong> Sfin\u0163ii sunt \u00een interiorul Bisericii, chiar dac\u0103 nimeni nu-i cunoa\u015fte, ei au o func\u0163iune esen\u0163ial\u0103 pentru a \u0163ine corpul s\u0103n\u0103tos. Pentru mine, sfin\u0163ii sunt ca o stropitoare. Dumnezeu le d\u0103 lor mai mult\u0103 ap\u0103, dar nu numai pentru ei, ci pentru toate florile.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Care crede\u0163i c\u0103 sunt cauzele depresiei, ale disper\u0103rii, ale akediei?<\/em><\/p>\n

A\u015f spune, \u00eenainte de toate, c\u0103 depresia<\/em> este o form\u0103 profan\u0103 a akediei<\/em><\/strong>.<\/em> Aceasta este o stare de spirit f\u0103r\u0103 Dumnezeu. \u00cen timp ce akedia are o dimensiune transcendental\u0103, pentru c\u0103 \u015fi raportul cu Dumnezeu este tulburat. Melancolia, depresia<\/em> sunt vechi de c\u00e2nd lumea. Akedia<\/em> e o form\u0103 specific\u0103 a celor care caut\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 duhovnice\u015fte.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Adic\u0103 omul se g\u00e2nde\u015fte la Dumnezeu, dar nu-L simte?<\/em><\/p>\n

\u201eAkedia<\/em> \u2013<\/strong> spune Evagrie \u2013 este dorin\u0163a de ceea ce nu este \u015fi ura pentru ceea<\/em> ce este<\/em>\u201d<\/strong>, un fel de punct mort. Ca s\u0103 dep\u0103\u015fim acest punct mort \u00een sine e foarte simplu: s\u0103 facem toate cu m\u0103sur\u0103, la timpul potrivit, s\u0103 nu ne oprim \u00eenainte de a fi f\u0103cut ceea ce trebuie s\u0103 facem. Trebuie s\u0103 avem o via\u0163\u0103 foarte disciplinat\u0103 \u015fi rug\u0103ciunea continu\u0103.<\/strong>
\n
\n\u2013 Spune\u0163i un cuv\u00e2nt despre Sf\u00e2nta Liturghie, despre importan\u0163a Sfintei Liturghii, importan\u0163a Sfintei \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanii, a Euharistiei! <\/strong><\/em><\/p>\n

\"\"<\/em>Asta este at\u00e2t de vital pentru fiecare cre\u015ftin c\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 spun nimic special. Asta era fundamental \u015fi pentru P\u0103rin\u0163ii de\u015fertului. Cine se ab\u0163ine de la \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie pentru o anumit\u0103 perioad\u0103 poate s\u0103 cad\u0103 \u00een multe p\u0103cate. Semnul cel mai sigur c\u0103 omul este victima orgoliului \u015fi al celui r\u0103u este c\u00e2nd spune c\u0103 \u201eeu nu am nevoie s\u0103 m\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc, nu am nevoie de Euharistie\u201d<\/em><\/strong>. Aceasta o spun P\u0103rin\u0163ii de\u015fertului, care nu aveau o via\u0163\u0103 liturgic\u0103 a\u015fa de dezvoltat\u0103 cum avem ast\u0103zi \u00een catedrale sau \u00een m\u00e2n\u0103stiri.<\/p>\n

\u2013 Deci via\u0163a liturgic\u0103 ar fi practic cel mai important lucru pentru regenerarea vie\u0163ii spirituale, a vie\u0163ii duhovnice\u015fti. <\/em><\/p>\n

Sigur c\u0103 da, este vital. Am citat exemplul P\u0103rin\u0163ilor de\u015fertului pentru c\u0103 s-ar putea zice c\u0103 pentru ei, care tr\u0103iau acolo, nu erau importante lucrurile acestea. \u00cens\u0103 dimpotriv\u0103.<\/p>\n

\u2013 Sf\u00e2nta Liturghie \u015fi Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie sunt importante \u015fi pentru cei retra\u015fi, eremi\u0163ii, care au mai mult mintea la rug\u0103ciune, la Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

Da, da!<\/p>\n

\u2013 Cum poate cre\u015ftinul dob\u00e2ndi pacea sufletului \u015fi cum o poate p\u0103stra, \u00een Biseric\u0103 \u015fi \u00een lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fte, \u00eentr-o lume \u00een care nu sunt to\u0163i cre\u015ftini? De exemplu, \u00eent\u00e2lne\u015fte oameni necredincio\u015fi \u00een societatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte, la serviciu \u015f.a.m.d.<\/em><\/p>\n

Situa\u0163ia noastr\u0103 nu e diferit\u0103 de cea a primilor cre\u015ftini. Pentru c\u0103 lumea nu era cre\u015ftin\u0103, nici \u00een mod oficial, nici neoficial, cre\u015ftinii erau doar o minoritate persecutat\u0103<\/strong>. Era o via\u0163\u0103 foarte exigent\u0103 (din punct de vedere al tr\u0103irii cre\u015ftine) \u015fi lumea \u00eencet-\u00eencet a devenit cre\u015ftin\u0103. Asta nu datorit\u0103 activit\u0103\u0163ilor misionare pe care le facem noi ast\u0103zi. Nu! Cine era cre\u015ftin tr\u0103ia ca cre\u015ftin, \u015fi lumea recuno\u015ftea exemplul vie\u0163ii \u015fi milostivirii lor, care era conving\u0103tor. \u00cen Evanghelie<\/em> avem tot ce avem nevoie ca cre\u015ftini.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u201eAdev\u0103ra\u0163ii cre\u015ftini sunt ca sarea \u00een sup\u0103. Aceast\u0103 sare d\u0103 gust \u0163\u0103rii dumneavoastr\u0103\u201d<\/em><\/strong><\/h3>\n

\u2013 Recomanda\u0163i cre\u015ftinilor s\u0103 citeasc\u0103 textele evanghelice? Pentru c\u0103 nu to\u0163i cre\u015ftinii merg la biseric\u0103 zilnic sau poate unii nici \u00een duminici \u015fi s\u0103rb\u0103tori. Noi constat\u0103m din experien\u0163a vie\u0163ii duhovnice\u015fti, a vie\u0163ii biserice\u015fti zilnice, c\u0103 nu to\u0163i oamenii cunosc textele Evangheliei \u015fi ca atare nu le aplic\u0103 \u00een via\u0163a de zi cu zi. <\/em><\/p>\n

Cre\u015ftinii, adev\u0103ra\u0163ii cre\u015ftini sunt ca sarea \u00een sup\u0103<\/strong>. Poate m\u0103 repet, am mai spus-o, desigur. \u00cen penultima c\u0103l\u0103torie \u00een Rom\u00e2nia, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rintele Mihai, am tr\u0103it sentimentul c\u0103 Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 profund cre\u015ftin-ortodox\u0103, nu pentru c\u0103 to\u0163i sunt boteza\u0163i ortodoc\u015fi, ci pentru c\u0103 to\u0163i, foarte mul\u0163i merg la biseric\u0103, \u015fi aceia sunt \u00eentr-adev\u0103r cre\u015ftini evlavio\u015fi. S\u0103 ne g\u00e2ndim la Nicolae (un t\u00e2n\u0103r medic din Cluj), t\u00e2n\u0103rul medic. Erau cinci, nici unul credincios, el a devenit cre\u015ftin av\u00e2nd leg\u0103tur\u0103 cu p\u0103rintele Ciprian Negreanu, \u00een aceast\u0103 extraordinar\u0103 comunitate a studen\u0163ilor din Cluj.<\/strong> Eu sunt un c\u0103lug\u0103r b\u0103tr\u00e2n, m\u0103 duc pe strad\u0103, vine lumea, se \u00eenchin\u0103 p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt \u015fi cere binecuv\u00e2ntare. Nu to\u0163i, dar mul\u0163i. Asta este sarea p\u0103m\u00e2ntului. Asta este important. Aceast\u0103 sare d\u0103 gust \u0163\u0103rii dumneavoastr\u0103. Apoi acele multe m\u00e2n\u0103stiri.<\/strong> C\u00e2nd am fost ultima dat\u0103 \u00een Moldova, Mitropolitul Teofan, \u00een episcopia lui, avea peste 100 de m\u00e2n\u0103stiri. La fiecare zece kilometri este o m\u00e2n\u0103stire, \u015fi nu mici, ci mari, asta este sarea \u00een sup\u0103. Poate c\u0103 m\u00e2n\u0103stirile s\u0103 fie piperul pe care-l adaug.<\/strong><\/p>\n

\u2013 Ce amintiri deosebite ave\u0163i de la p\u0103rin\u0163ii duhovnice\u015fti pe care i-a\u0163i cunoscut \u00een Rom\u00e2nia?<\/em><\/p>\n

\"\"De la p\u0103rintele Cleopa,<\/em> \u00een primul r\u00e2nd; evident, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103. Poate c\u0103 nu \u0163i-am spus, ultima dat\u0103 c\u00e2nd am fost la Sih\u0103stria, \u00een anul 2015, \u00een primul r\u00e2nd felul cum am fost primit era unul rezervat. Ne-am \u00eent\u00e2lnit, iar \u00eencet-\u00eencet atmosfera s-a \u00eenc\u0103lzit. Atunci c\u00e2nd am vorbit cu c\u0103ldur\u0103 despre singura mea \u00eent\u00e2lnire cu p\u0103rintele Cleopa, \u00eencep\u00e2nd de atunci c\u0103lug\u0103rii au \u00eenceput s\u0103 m\u0103 simpatizeze<\/strong>. Am f\u0103cut rug\u0103ciuni la morm\u00e2ntul s\u0103u, la morm\u00e2ntul p\u0103rintelui Paisie Olaru. Stare\u0163ul Arsenie a spus dup\u0103 aceea \u2013 el este o persoan\u0103 mai retras\u0103, mai rezervat\u0103: \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 sfin\u0163ia voastr\u0103 \u00eel iubi\u0163i pe p\u0103rintele Cleopa, s\u0103<\/em> mergem \u00een chilia sa<\/em>\u201d \u2013 care ast\u0103zi este muzeu. Eu am descris toate de acolo, cu cele mai mici detalii, \u015fi c\u0103lug\u0103rii z\u00e2mbeau. Dar acoperi\u015ful nu mai este, afar\u0103 la u\u015f\u0103 era un acoperi\u015f din plastic \u015fi b\u0103nci pentru pelerini, iar p\u0103rintele Cleopa, la fel ca Sf\u00e2ntul Ioan din Tebaida, care era un z\u0103vor\u00e2t din secolul IV, ie\u015fea \u015fi vorbea mul\u0163imii despre rug\u0103ciune<\/em><\/strong>. L-au luat, nu mai era. Am intrat, mi-au deschis diferite sertare, am fotografii cu asta, puteam s\u0103 venerez amintirile, am luat fesul pe care i l-a f\u0103cut cadou Sf\u00e2ntul Iustin Popovici<\/em>, l-am pus pe cap, m-au f\u0103cut s\u0103 m\u0103 a\u015fez pe scaunul pe care primea d\u00e2nsul \u015fi mi-au dat \u015fi bastonul d\u00e2nsului \u00een m\u00e2n\u0103. M\u0103 sim\u0163eam nevrednic de asta, confuz, pentru c\u0103 p\u0103rintele Cleopa, \u015ftim, era cel mai mare<\/strong>. Uit\u0103-te \u00een spate, aceast\u0103 cruce (este o cruce mare de binecuv\u00e2ntare, ast\u0103zi aflat\u0103 \u00een chilia unde p\u0103rintele Gabriel spovede\u015fte sau prime\u015fte \u00eenchin\u0103torii) mi-a d\u0103ruit-o ca amintire, dup\u0103 ce s-a terminat \u00eent\u00e2lnirea. Cu p\u0103rintele Cleopa am avut o discu\u0163ie lung\u0103 despre rug\u0103ciune, nu vreau s\u0103 repet aceste lucruri, care erau foarte personale. Eu cred c\u0103 el era ceea ce noi numim dieraticos<\/em>, era v\u0103z\u0103tor cu duhul<\/em>.<\/strong> Era pentru mine ceea ce a spus \u015fi mi-a spus un aspect care m-a impresionat, \u015fi aceasta este o lec\u0163ie pentru zelo\u0163ii no\u015ftri. Atunci c\u00e2nd am intrat la d\u00e2nsul \u2013 eram deja cu barb\u0103, cu fesul \u2013, l-a \u00eentrebat pe cel care m\u0103 \u00eenso\u0163ea: \u201eEste ortodox?\u201d \u201eNu, este catolic!\u201d<\/em> El a spus: \u201eCatolicii ne sunt foarte apropia\u0163i.\u201d \u015ei ne-a primit \u015fi dup\u0103 aceea a \u00eenceput discu\u0163ia.<\/strong> Am pus \u00eentreb\u0103ri foarte umile, despre num\u0103rul de metanii pe care trebuie s\u0103 le facem \u015fi mi-a spus: \u201eAsta nu e important, fiecare face cum poate.\u201d<\/em> <\/strong>Ascult\u0103, s\u0103 \u00ee\u0163i spun ceva! Dup\u0103 aceea am avut o discu\u0163ie despre rug\u0103ciune, o discu\u0163ie, o expunere a\u015fa de intens\u0103 cum n-am mai citit niciodat\u0103.<\/strong> Dar puteam s\u0103-l \u00een\u0163eleg, pentru c\u0103 \u00eel cunosc foarte bine pe avva Evagrie, \u015fi mi-am spus atunci c\u0103 a citit \u00een inima mea. Dac\u0103 el m-ar fi tratat cu duritate \u2013 \u201eE\u015fti catolic!\u2026 Afar\u0103 cu tine!\u201d<\/em> \u2013, ce efect ar fi avut? Vreau s\u0103 spun c\u0103 acest tratament, f\u0103r\u0103 prozelitism, dar cu o mare afec\u0163iune patern\u0103, mi-a f\u0103cut bine. Exact a\u015fa m-a tratat acel arhimandrit Serafim<\/em>, \u00een 1961, \u00een Grecia. Am\u00e2ndoi erau ortodoc\u015fi foarte puternici, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 judece pe nimeni. \u015ei sigur acum se bucur\u0103 \u00een ceruri \u015ftiind c\u0103 acum sunt cu ei (ortodox).<\/strong> Aceast\u0103 afec\u0163iune patern\u0103, care nu face concesii \u00een ceea ce prive\u015fte credin\u0163a, dar prime\u015fte persoana cu afec\u0163iune, cu iubire, \u015fi las\u0103 pe Dumnezeu s\u0103 fac\u0103 lucrarea Lui, mi-a f\u0103cut foarte, foarte bine.<\/strong> P\u0103rintele Serafim m-a primit c\u00e2nd aveam 21 de ani, mai t\u00e2rziu p\u0103rintele Cleopa. \u00cen Rusia, \u00een anul 1975, eram la M\u00e2n\u0103stirea P\u00eeskov, \u00een grote, eram c\u0103lug\u0103r \u015fi m-au dus \u00een altar. P\u0103rintele Ambrozie, un c\u0103lug\u0103r din m\u00e2n\u0103stirea aceasta, a fost cel care m-a dus\u2026 Am v\u0103zut atunci, de partea cealalt\u0103 a \"\"altarului, o persoan\u0103 scund\u0103, un schimonah. Pu\u0163in p\u0103r ca \u015fi mine acum, barb\u0103, era un personaj aparte. C\u00e2nd au f\u0103cut vohodul mare, el a luat din altar o cruce, a\u015fa cum facem noi, a f\u0103cut \u00eenconjurul p\u00e2n\u0103 \u00eenaintea mea, m-a privit \u00een ochi, mi-a dat \u015fi am s\u0103rutat crucea, \u015fi dup\u0103 aceia au f\u0103cut vohodul. Asta era \u00een 1975. Dup\u0103 30 de ani, eram din nou la Moscova \u015fi nu eram ortodox, \u00eenainte de 2010, iar mama Mitropolitului Ilarion mi-a f\u0103cut cadou o carte cu 100 de stare\u0163i din secolul XX<\/em>. M-am uitat \u00een carte \u015fi l-am v\u0103zut pe al meu<\/strong>. Era stare\u0163ul <\/strong>Sava Ostapenko<\/strong>,<\/em> care a fost stare\u0163 la Lavra Sf\u00e2ntului Serghie, dar comuni\u015ftii l-au alungat \u015fi tr\u0103ia acolo, \u00een Nord, \u00een aceast\u0103 m\u00e2n\u0103stire.<\/strong> Ce s\u0103 zic? Aceast\u0103 bun\u0103tate, aceast\u0103 mil\u0103, f\u0103r\u0103 judecat\u0103, trebuie s\u0103 spun c\u0103 a fost minunat\u0103.<\/strong> Trebuie s\u0103 spun c\u0103 sunt fericit c\u0103 drumul meu, calea mea c\u0103tre Biserica Ortodox\u0103 este \u00eensemnat\u0103 de un sf\u00e2nt stare\u0163 grec, de un sf\u00e2nt stare\u0163 rus \u015fi un sf\u00e2nt stare\u0163 rom\u00e2n. Ace\u015fti trei mari duhovnici pe care i-am \u00eent\u00e2lnit, p\u0103rin\u0163ii Cleopa, Sava \u015fi Serafim, aveau aceast\u0103 calitate care nu face deosebire, care nu judec\u0103.<\/strong> Dumnezeu \u015ftie c\u0103 to\u0163i trei mi-au preg\u0103tit drumul.<\/p>\n

\u201eNu trebuie s\u0103 facem concesii, credin\u0163a ortodox\u0103 nu se negociaz\u0103\u201d<\/em><\/strong><\/h3>\n

\u2013 Dumnezeu v-a \u00eenvrednicit s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi\u0163i din unitatea Ortodoxiei, dezvoltat\u0103 \u00een cursul istoriei \u00een cele trei mari ramuri: greac\u0103, slav\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103. O alt\u0103 \u00eentrebare pe care vreau s\u0103 v-o adresez: Cum s\u0103 rela\u0163ion\u0103m \u015fi s\u0103 convie\u0163uim cu cei de alte confesiuni sau religii?<\/em><\/p>\n

Cu cre\u015ftinii de alte confesiuni, cu catolicii \u00een spe\u0163\u0103, am f\u0103cut un exemplu cum trebuie s\u0103 facem. A\u015fa fac \u015fi eu. \u015ei cu protestan\u0163ii la fel, ei sunt foarte, foarte departe de noi. \"\"S\u0103 \u00eei trat\u0103m cu mult\u0103 iubire, cu mult\u0103 \u00een\u0163elegere. Dac\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103-i aduc \u00een Biseric\u0103, la Ortodoxie, cu mila, cu milostenia mea, cu iubirea \u015fi \u00een\u0163elegerea mea, toate discursurile, dialogurile, disputele sunt f\u0103r\u0103 rezultat.<\/strong> C\u00e2nd m\u0103 \u00eentreab\u0103 ce cred despre punctul acesta dogmatic sau despre cel\u0103lalt, spun \u00eentotdeauna foarte clar pozi\u0163ia Bisericii mele ortodoxe. Nu trebuie s\u0103 facem concesii, credin\u0163a ortodox\u0103 nu se negociaz\u0103. Eu nu sunt unul care negociaz\u0103 credin\u0163a. Am primit-o a\u015fa, trebuie s\u0103 o continu\u0103m tot a\u015fa. Dar apoi s\u0103-i trat\u0103m cu iubire\u2026<\/strong><\/p>\n

\u2013 A\u015fadar, este vorba despre o iubire duhovniceasc\u0103 ce curge prin dogmele credin\u0163ei adev\u0103rate. \u00cen rela\u0163ia cu cei de alte credin\u0163e sau confesiuni, la fel ca avva Agathon din Pateric, trebuie s\u0103 fim buni \u015fi \u00eeng\u0103duitori p\u00e2n\u0103 la erezie.<\/em><\/p>\n

Da, cum spune iar\u0103\u015fi Evagrie: \u201eCel mai mare p\u0103c\u0103tos este [vrednic de iubit] \u015fi el, \u00eentruc\u00e2t este chip al lui Dumnezeu.<\/em>\u201d Deci chiar dac\u0103 e p\u0103c\u0103tos <\/strong>\u2013 iar ca s\u0103 fii p\u0103c\u0103tos e ceva detestabil.<\/p>\n

\u2013 Deci trebuie iubit, \u00een\u0163eles \u015fi el.<\/em><\/p>\n

Dumnezeu judec\u0103. Dumnezeu nu m-a pus pe mine judec\u0103tor.<\/strong><\/p>\n

\u2013 O alt\u0103 \u00eentrebare: Ce amintiri ave\u0163i de la Sf\u00e2ntul Munte Athos? A\u0163i cunoscut p\u0103rin\u0163i duhovnice\u015fti de acolo? Pe p\u0103rintele Petroniu, de exemplu?<\/em><\/p>\n

Da, pe p\u0103rintele Petroniu<\/strong> l-am v\u0103zut la Sih\u0103stria, c\u00e2nd era bibliotecar, \u015fi l-am rev\u0103zut la Muntele Athos, ca stare\u0163. Avea cu mine o atitudine foarte cordial\u0103, foarte deschis\u0103, \u00eencerca un pic de consolare \u00een acele timpuri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu situa\u0163ia mea, chiar dac\u0103 d\u00e2nsul era ca bunicul meu \u015fi eu eram unul mic.<\/strong> Dar am o amintire foarte frumoas\u0103 despre un eremit pe nume Ilarion. Nu era cunoscut. Prietenul nostru medic, un grec, care ast\u0103zi este eremit la Muntele Athos, \u00eei cuno\u015ftea pe to\u0163i \u015fi \u00eel cuno\u015ftea \u015fi pe acest Ilarion. \u00cempreun\u0103 cu Rafael, ne-am dus s\u0103-l \u00eent\u00e2lnim. Era foarte cunoscut ca sculptor \u00een lemn. Vedea foarte greu, avea lentile foarte groase, iar la sf\u00e2r\u015fit l-am \u00eentrebat dac\u0103 am putea s\u0103 cump\u0103r\u0103m ceva din ceea ce lucreaz\u0103. Dar nu vindea nimic, ci le f\u0103cea cadou. Atunci \u00eens\u0103 nu avea nimic. Dup\u0103 un an, Lambros, prietenul nostru, ne-a adus o cruce. Mi-a spus: \u201eP\u0103rintele Ilarion a r\u0103mas atunci foarte m\u00e2hnit c\u0103 nu avea ce s\u0103 v\u0103 ofere \u015fi mi-a trimis acest cadou pentru tine.\u201d<\/em><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u201eDac\u0103 noi c\u0103lc\u0103m pe urmele P\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri, ajungem la aceea\u015fi \u0163int\u0103\u201d<\/em><\/strong><\/h3>\n

\u2013 O ultim\u0103 rug\u0103minte. Spune\u0163i un cuv\u00e2nt duhovnicesc pe care s\u0103-l ducem monahilor, preo\u0163ilor \u015fi credincio\u015filor din eparhia noastr\u0103.<\/em><\/p>\n

Pentru c\u0103lug\u0103ri, da. Noi trebuie s\u0103 fim convin\u015fi c\u0103 ceea ce Dumnezeu a f\u0103cut pentru P\u0103rin\u0163ii no\u015ftri poate s\u0103 fac\u0103 \u015fi pentru noi ast\u0103zi.<\/strong> A\u015fa cum am spus, m\u00e2na Lui nu a devenit mai scurt\u0103.<\/strong> Dac\u0103 noi, cu toat\u0103 sinceritatea, c\u0103lc\u0103m pe urmele P\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri, ajungem \u015fi noi la acela\u015fi scop, la aceea\u015fi \u0163int\u0103.<\/strong> Personaje ca p\u0103rintele Cleopa, p\u0103rintele Paisie Olaru \u015fi al\u0163ii, \u00een fiecare genera\u0163ie, unii mai mari, al\u0163ii ascun\u015fi, nu se \u015ftie, Dumnezeu face acelea\u015fi lucruri. Trebuie s\u0103 lu\u0103m via\u0163a noastr\u0103 \u00een serios, cu mult\u0103 aten\u0163ie \u015fi seriozitate.<\/strong> S\u0103 nu ne g\u00e2ndim c\u0103 Dumnezeu cere c\u0103lug\u0103rilor de ast\u0103zi altceva dec\u00e2t a cerut c\u0103lug\u0103rilor de acum 1.000 de ani.<\/p>\n

\u2013 V\u0103 mul\u0163umim cu recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru aceste cuvinte de suflet folositoare! V\u0103 rug\u0103m s\u0103 nu ne uita\u0163i \u00een rug\u0103ciunile preacuvio\u015fiei voastre pe care le face\u0163i c\u0103tre Dumnezeu Cel \u00een Treime, c\u0103tre M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos, c\u0103tre Preacurata Sa Maic\u0103, c\u0103tre sfin\u0163i, c\u0103tre \u00eengeri, arhangheli \u015fi c\u0103tre toate cere\u015ftile puteri.<\/em><\/p>\n

Mul\u0163umim, de asemenea, cu c\u0103ldur\u0103 \u015fi dragoste p\u0103rintelui Mihai, ucenicul, pentru mijlocirea de a ne re\u00eent\u00e2lni \u015fi pentru traducerea dialogului \u015fi a cuvintelor sfin\u0163iei voastre.<\/em><\/p>\n

Arhim. Andrei Coroian<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

    \n
  1. Biografia p\u0103rintelui schiarhimandrit Gabriel Bunge<\/em> este cunoscut\u0103 din c\u0103r\u0163ile sfin\u0163iei sale ap\u0103rute \u00een limba rom\u00e2n\u0103, iar pe internet poate fi g\u0103sit\u0103 pe site-ul www.crestinortodox.ro<\/em>, la rubrica \u201eP\u0103rin\u0163i\u201d.<\/em><\/li>\n
  2. Albert cel Mare<\/em> (1995-1280), c\u0103lug\u0103r dominican, Episcop romano-catolic \u015fi profesor la K\u00f6ln \u015fi Paris, a fost maestrul \u015fi \u00eendrum\u0103torul cunoscutului teolog apusean Toma din Aquino<\/em>.<\/em><\/li>\n
  3. P\u0103rintele Rafael <\/em>a fost un t\u00e2n\u0103r monah, ucenic al p\u0103rintelui Gabriel<\/em>,<\/em> plecat la cele ve\u015fnice la o v\u00e2rst\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, la doar 35 de ani.<\/li>\n
  4. Amalfitanii<\/em> au fost c\u0103lug\u0103ri din Ordinul Sf\u00e2ntului Benedict de Nursia (480-527), care au \u00eentemeiat o m\u00e2n\u0103stire benedictin\u0103 \u00een Sf\u00e2ntul Munte Athos, la anul 986, cu ajutorul Sf\u00e2ntului Ioan Iviritul, georgian de origine, fost general al armatei bizantine, care s-a c\u0103lug\u0103rit, devenind sf\u00e2nt \u015fi \u00eentemeietor al M\u00e2n\u0103stirii Iviron. Primul stare\u0163 al m\u00e2n\u0103stirii amalfitanilor a fost Leon din Benevento, venit din Italia cu \u015fase ucenici. Lor li s-au al\u0103turat mai apoi \u015fi al\u0163i c\u0103lug\u0103ri, \u00een special proveni\u0163i din colonia latina amalfitan\u0103<\/em> din Constantinopol. \u00cen urma contextului istoric creat \u015fi a situa\u0163iei politice de dup\u0103 Marea Schism\u0103 din 1054, m\u00e2n\u0103stirea benedictin\u0103 amalfitan\u0103, a cincea \u00een ierarhia Sf\u00e2ntului Munte, a fost desfiin\u0163at\u0103 la anul 1287. (Graham Speake, Muntele Athos. Istorie \u015fi \u00eennoire \u00een paradisul monahilor<\/em>, Ed. Rena\u015fterea, Cluj-Napoca, 2016)<\/li>\n<\/ol>\n

    \"\"<\/p>\n

    \n

    P\u0103rintele Gabriel s-a n\u0103scut \u00een anul 1940, la K\u00f6ln (Germania), \u00eentr-o familie mixt\u0103. Tat\u0103l s\u0103u a fost luteran, iar mama sa romano-catolic\u0103. \u00cenc\u0103 din perioada studiilor gimnaziale \u015fi liceale a luat contact cu scrierile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i<\/em>.<\/em> Ulterior a avut ocazia s\u0103 citeasc\u0103 Filocalia<\/em> \u00een limba german\u0103.<\/p>\n

    De asemenea, una dintre c\u0103r\u0163ile care l-au marcat profund pe t\u00e2n\u0103rul Gabriel a fost Pelerinul rus<\/em>. Prin intermediul acesteia a cunoscut \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura ortodox\u0103 despre Rug\u0103ciunea lui Iisus<\/em>, pe care a \u00eenceput, f\u0103r\u0103 a avea un \u00eendrum\u0103tor duhovnicesc, s\u0103 o rosteasc\u0103 c\u00e2t mai des. Era o perioad\u0103 \u00een care nu cuno\u015ftea aproape nimic despre Ortodoxie, dar sim\u0163ea o chemare l\u0103untric\u0103 din partea ei.<\/p>\n

    A urmat apoi cursurile Universit\u0103\u0163ii din Bonn, unde a studiat filosofia \u015fi teologia comparat\u0103.<\/p>\n

    Primul s\u0103u contact direct cu Ortodoxia l-a avut \u00een anul 1961, \u00een timpul unei c\u0103l\u0103torii \u00een Grecia. A fost o experien\u0163\u0103 de care \u00ee\u015fi va aminti \u00eentreaga via\u0163\u0103. Fiind g\u0103zduit vreme de dou\u0103 luni \u00een familia unui preot ortodox, a avut ocazia s\u0103 cunoasc\u0103 slujbele ortodoxe. Tot aici a v\u0103zut primul monah ortodox, care corespundea at\u00e2t de fidel chipului monahal pe care \u00eel \u00eent\u00e2lnise descris \u00een scrierile duhovnice\u015fti ale Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i<\/em>.<\/em> \u00cen urma acestei c\u0103l\u0103torii \u015fi-a reconsiderat pozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de Biserica Ortodox\u0103, pe care \u2013 potrivit educa\u0163iei primite \u2013 o considera schismatic\u0103.<\/p>\n

    \u00cen anul 1962 a intrat \u00een ordinul monahal benedictin, \u00een cadrul m\u00e2n\u0103stirii din Chevetogne (Belgia), iar \u00een 1972 a fost hirotonit preot. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1980, vreme de 30 de ani, a tr\u0103it retras \u00een Schitul Sf\u00e2nta Cruce<\/em> din cantonul elve\u0163ian Ticino, urm\u00e2nd vechiul tipic al Sf\u00e2ntului Benedict.<\/p>\n

    Ca specialist \u00een patrologie, a scris numeroase c\u0103r\u0163i \u015fi articole \u00een reviste de spiritualitate \u015fi diferite publica\u0163ii apar\u0163in\u00e2nd unor comunit\u0103\u0163i monahale. Lucr\u0103rile sale au fost traduse \u00een mai multe limbi, inclusiv \u00een rom\u00e2n\u0103 de c\u0103tre p\u0103rintele profesor Ioan Ic\u0103 Jr. \u015fi au ap\u0103rut la Editura Deisis. Dintre ele amintim: Evagrie Ponticul<\/em>. O introducere<\/em>; Practica rug\u0103ciunii<\/em> personale dup\u0103 tradi\u0163ia Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i sau Comoara \u00een vase de lut<\/em>; M\u00e2nia \u015fi terapia ei dup\u0103 avva<\/em> Evagrie Ponticul <\/em>sau Vinul dracilor \u015fi p\u00e2inea \u00eengerilor;<\/em> Icoana Sfintei Treimi a Cuviosului Andrei<\/em> Rubliov<\/em> sau<\/em> Cel\u0103lalt Paraclet<\/em>; Akedia. Plictiseala \u015fi terapia ei dup\u0103 avva Evagrie Ponticul <\/em>sau<\/em> Sufletul \u00een lupt\u0103 cu<\/em> demonul amiezii<\/em>.<\/p>\n

    Monah \u015fi teolog erudit, cunoa\u015fte mai multe limbi str\u0103ine moderne, dar \u015fi limbi clasice vechi ca greaca, latina, siriaca, ebraica \u015fi aramaica<\/em>.<\/em><\/p>\n

    Pe data de 27 august 2010, p\u0103rintele Gabriel Bunge a f\u0103cut \u00een mod oficial trecerea la Ortodoxie, \u00een prezen\u0163a Mitropolitului rus Ilarion Alfeyev<\/em> de Volokolamsk \u015fi a Mitropolitului ortodox englez Kallistos Ware<\/em> de Diokleia.<\/p>\n

    R\u00e2nduiala primirii \u00een Ortodoxie<\/em> a avut loc \u00een timpul unei privegheri de toat\u0103 noaptea, ce a avut loc \u00een Biserica Icoanei \u201eBucuria tuturor celor nec\u0103ji\u0163i\u201d<\/em> din Moscova. Dup\u0103 tunderea \u00een schima mare, \u015fi-a p\u0103strat numele Gabriel, \u00een amintirea Sf\u00e2ntului Gabriel al Constantinopolului<\/em>, mucenic din secolul al XVII-lea.<\/p>\n

    sursa: cuvantulortodox.ro<\/p>\n<\/div>\n

    <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      P\u0103rintele Gabriel Bunge1 este unul dintre cei mai cunoscu\u0163i teologi \u015fi monahi ortodoc\u015fi contemporani. Fost monah benedictin, este renumit at\u00e2t \u00een lumea occidental\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een R\u0103s\u0103ritul cre\u015ftin-ortodox, mai ales pentru studiile sale \u00eenchinate lui Evagrie Ponticul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii ascetice a acestuia. De asemenea, este cunoscut prin exegeza \u00eenchinat\u0103 icoanei Sfintei Treimi pictat\u0103 de … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-13433","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13433","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13433"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13433\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13436,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13433\/revisions\/13436"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13433"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13433"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13433"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}