Seghedine, Seghedine,\/ Pline-s temni\u00ad\u021bele-n tine\/ Pline-n tine \u0219i \u00een Va\u021b\/ De Rom\u00e2ni nevinova\u021bi.<\/em>\u201d<\/p>\nA\u0219a cum ar\u0103tam mai sus, \u00eentr-un mare num\u0103r de localit\u0103\u021bi din jurul Turzii \u0219i din tot Ardealul au avut loc un fel de r\u0103scoale \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti locale, soldate cu alungarea grofilor \u0219i a neme\u0219ilor, dup\u0103 care a urmat devastarea averilor acestora, \u021binta principal\u0103 fiind cerealele care s\u0103 asigure hrana zilnic\u0103 a familiilor nevoia\u0219e. Jandarmii unguri se dedau la tot felul de atrocit\u0103\u021bi, se comit represiuni criminale \u00een toat\u0103 Transilvania. \u0218i armata maghiar\u0103 recurge la execu\u021bii \u00eempotriva unor rom\u00e2ni pentru lipsa de loialitate fa\u021b\u0103 de statul maghiar.<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u021bii, pentru a opri omorurile comise de maghiari, din ur\u0103 \u0219i disperare, avocatul dr. Amos Fr\u00e2ncu, pre\u0219edintele Orga\u00adniza\u021biei militare din Ardeal, lanseaz\u0103 la Cluj, \u00een 28 octombrie 1918, o fulminant\u0103 chemare sub arme a popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti din Apuseni. Reproducem \u00een \u00eentregime acel manifest*, fiindc\u0103 a avut un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een evolu\u021bia evenimentelor ulterioare:<\/p>\n
MO\u021aILOR, FRA\u021aILOR<\/strong>,<\/em>
\n\u00cemp\u0103ratul \u0219i-a dezlegat supu\u0219ii de jur\u0103mintele silnice. Nu mai este \u00eemp\u0103rat! Robia str\u0103in\u0103 trage de moarte! Ceasul izb\u0103virei a sunat! Noi rom\u00e2nii st\u0103p\u00e2ni suntem pe soarta noastr\u0103! Ne vom croi soarta cu armele \u00een m\u00e2n\u0103.<\/em><\/p>\nLA ARME!<\/strong><\/em>
\nLa arme pentru unirea tuturor rom\u00e2nilor. \u00cen ’48 Mo\u021bii strigat-au la Blaj: Noi vrem unirea cu \u021bara.<\/em>
\nUnirea aduce \u00een dar: P\u0103m\u00e2nt \u0219i Libertate! De la voi viteji de pe Arie\u0219, Some\u0219 \u0219i Cri\u0219 a\u0219teapt\u0103 ob\u0219tea s\u0103 \u00eencinge\u021bi \u00eent\u00e2i armele.<\/em>
\nTot ce ne-au r\u0103pit regii Ungariei \u0219i st\u0103p\u00e2nii str\u0103ini ai Ardealului; p\u0103\u0219uni, p\u0103duri \u0219i b\u0103i\u0219aguri, ni le va da Rom\u00e2nia \u0219i Regele ei nebiruit! Ne vor da cu am\u00e2ndou\u0103 m\u00e2inile tot ce au cerut Horea \u0219i Iancu.<\/em>
\nNoi ofi\u021berii \u0219i solda\u021bii rom\u00e2ni din Ardeal i-am jurat credin\u021b\u0103 Regelui Rom\u00e2niei!<\/em>
\nDe la voi, Mo\u021bilor, fra\u021bilor, a\u0219tept\u0103m s\u0103 ne urma\u021bi cei dint\u00e2i.<\/em>
\nLA ARME! F\u0103r\u0103 arme nu-i drept, nici pace, nici \u021bar\u0103!<\/em>
\nUni\u021bi cu fra\u021bii de pretutindeni, Rom\u00e2nia s\u0103 fie una \u0219i nedes\u00adp\u0103r\u021bit\u0103 ca Sf\u00e2nta Treime!<\/em>
\nAm luat eu, Dr. Amos Fr\u00e2ncu, nepot de tribun, vechi ap\u0103r\u0103tor al Mo\u021bilor comanda! Din \u00eencre\u00addin\u021barea ofi\u021berilor \u0219i solda\u021bilor eu poruncesc ca tribunii de alt\u0103dat\u0103. Pentru tot ce poruncesc \u0219i f\u0103g\u0103duiesc stau bun cu capul \u0219i cinstea!<\/em>
\nFra\u021bilor! Aduna\u021bi-v\u0103 la Abrud, C\u00e2mpeni, Zlatna, Gil\u0103u, Huedin, Brad, H\u0103lmagiu. Acolo l\u0103sa\u021bi g\u0103rzi de paz\u0103 \u0219i porni\u021bi la Cluj \u0219i B\u0103lgrad, cum v\u0103 vine mai aproape! Desface\u021bi steagul rom\u00e2nesc! \u021aine\u021bi r\u00e2nduiala ost\u0103\u0219easc\u0103.<\/em>
\nGriji\u021bi p\u0103durile \u0219i b\u0103i\u0219agurile ca ochii din cap! Ale voastre vor fi prin legea rom\u00e2neasc\u0103!<\/em>
\nP\u0103zi\u021bi via\u021ba, avutul \u0219i pacea tuturor!…<\/em>
\nLA ARME! Se ridic\u0103 din morminte Horea la B\u0103lgrad, Iancu la \u021aebea, Axente la Blaj.<\/em>
\nV\u0103 chem, \u00een numele lu Cristos, LA ARME!<\/em><\/p>\nTip\u0103rit \u00een nenum\u0103rate exemplare, acest manifest a fost r\u0103sp\u00e2ndit \u00een aproape toate loca\u00adlit\u0103\u021bile din Apuseni. Aceast\u0103 \u201eChemare la arme\u201d a ajuns \u0219i la preotul ortodox Ioan Opri\u0219 din Cristi\u0219, care a citit-o s\u0103tenilor.<\/p>\n
\u00cen\u021belept mediator cu suflet de p\u0103rinte<\/strong><\/p>\nDup\u0103 conflictul de la ferma lui Simion Mendel din Cristi\u0219, jandarmii maghiari urmau s\u0103 fac\u0103 arest\u0103ri. Preotul a intervenit \u00een rezolvarea problemei. Pentru a-i proteja pe s\u0103teni de arest\u0103ri \u0219i represalii, ne\u0219tiind cum vor evolua lucrurile, i-a \u00eendemnat pe enoria\u0219i s\u0103 duc\u0103 \u00eenapoi cerealele luate de la ferm\u0103. Ace\u0219tia l-au ascultat, i-au urmat sfatul \u0219i au dus \u00eenapoi o parte din cereale, c\u00e2t mai aveau, iar administratorul se ar\u0103ta mul\u021bumit, fiind bucuros c\u0103 \u021b\u0103ranii sunt potoli\u021bi, nemaiexist\u00e2nd riscul unei eventuale devast\u0103ri sau incendieri.<\/p>\n
Era \u00een preg\u0103tire alegerea delega\u021bilor pentru Adunarea de la Alba Iulia. \u00cen ziua de 6 noiembrie 1918, preotul \u00eempreun\u0103 cu s\u0103tenii, \u00een curtea bisericii din Cristi\u0219, au \u00eent\u00e2mpinat cu entuziasm o dele\u00adga\u021bie de frunta\u0219i rom\u00e2ni format\u0103 din dr. Augustin Ra\u021biu (nepot al memorandistului dr. Ioan Ra\u021biu) \u0219i medicul dr. Sever Mure\u0219an. Au venit cu o tr\u0103sur\u0103 \u0219i pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 fluturau un drapel rom\u00e2nesc.<\/p>\n
Omor\u00e2t pentru dragostea de \u021bar\u0103<\/strong><\/p>\n![](\"http:\/\/ziarullumina.ro\/img\/resize\/ziarullumina.ro\/images\/\/2018\/07\/29\/Pagina-02\/\/6_w1104_h1600_q100.jpg\")
Dup\u0103 plecarea acestora \u00een aplauzele ob\u0219tii, dinspre comuna vecin\u0103 Poiana sose\u0219te cu o c\u0103ru\u021b\u0103 un grup de jandarmi unguri. Ace\u0219tia v\u0103d mul\u021bimea adunat\u0103 \u0219i preotul din u\u0219a bisericii \u00een fruntea lor. Un jandarm cu glasul clocotind de ur\u0103 r\u0103cne\u0219te \u00een limba maghiar\u0103, pe care to\u021bi o \u00een\u021belegeau: \u201eNu mai l\u0103tra, pop\u0103 spurcat!\u201d, apoi, \u00een furia lui oarb\u0103, \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 pu\u0219ca spre preot \u0219i trage. Preotul cade, \u00een consternarea mul\u021bimii, murind dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, \u00een 8 noiembrie 1918. Avea doar 39 de ani.<\/p>\n
Omor\u00e2t pentru c\u0103 a permis arborarea drapelului rom\u00e2nesc \u0219i pentru c\u0103 a organizat ceremonia depunerii jur\u0103m\u00e2ntului de credin\u021b\u0103 al s\u0103tenilor din Cristi\u0219, fa\u021b\u0103 de drapelul rom\u00e2nesc ce simboliza idealul re\u00eentregirii Rom\u00e2niei Mari, preotul Ioan Opri\u0219 a fost \u201eprima jertf\u0103 pentru idealul nostru na\u0163ional pe C\u00e2mpul lui Mihai Viteazul de l\u00e2ng\u0103 Turda\u201d, dup\u0103 cum scria, la vremea respectiv\u0103, Foaia Poporului, \u00een num\u0103rul din 15 noiembrie 1918.<\/p>\n
Solidaritatea mul\u021bimii \u0219i cea a statului<\/strong><\/p>\nTragismul \u0219i tic\u0103lo\u0219ia crimei sporesc prin faptul c\u0103 r\u0103m\u00e2neau \u00een urm\u0103 o so\u021bie disperat\u0103, v\u0103duv\u0103, f\u0103r\u0103 nici o avere, cu \u0219apte copii minori, dintre care cel mai mic, Remus, de numai c\u00e2teva luni. Prin intermediul presei rom\u00e2\u00adne\u0219ti, vestea despre omorul din Cristi\u0219 se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u00een toat\u0103 Transilvania. Ziarul \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d, ce ap\u0103rea la Sibiu, lanseaz\u0103 chemarea de ajutorare \u201ea v\u0103duvei \u0219i a celor \u0219apte orfani ai preotului Ioan Opri\u0219 din Cristi\u0219, ucis de jandarmii unguri\u201d, public\u00e2nd \u00een mai multe numere lista donatorilor ce \u00eencepe cu arhim. dr. Eusebiu Ro\u0219ca, rectorul Institutului Teologic-Pedagogic din Sibiu (100 coroane).<\/p>\n
Timpul trece, ajutoarele nu mai sosesc, iar noul stat Rom\u00e2nia Mare refuz\u0103 s\u0103 acorde o pensie familiei, ca \u201ev\u0103duv\u0103 \u0219i orfani de r\u0103zboi\u201d, pe motiv c\u0103 omorul s-a petrecut \u00eenainte de 1 decembrie 1918, c\u00e2nd Cristi\u0219ul \u00eenc\u0103 nu apar\u021binea statului rom\u00e2n. \u00cen ciuda acestui fapt, p\u0103rintele Ioan Opri\u0219, conform actelor depuse la dosar, f\u0103cuse parte din Sfatul Na\u021bional Rom\u00e2n din Turda, jur\u00e2nd \u201e\u00een 29 Octombrie 1918, stil nou, credin\u021b\u0103 Regelui Rom\u00e2niei \u0219i cauzei, Unirea Ardealului cu Patria, numindu-l eu personal pe numitul preot, cunoscut \u0219i vechi lupt\u0103tor na\u021bional, comandant al G\u0103rzii na\u021bionale \u0219i al poporului \u00eenarmat din Cristi\u0219 \u0219i jur\u201d, dup\u0103 cum certific\u0103 pre\u0219e\u00addintele Senatului Na\u021bional Rom\u00e2n din Ardeal \u0219i Tribun militar \u00een 1918, Amos Fr\u00e2ncu.<\/p>\n
Datoria unui neam<\/strong><\/p>\nA fost \u00eenmorm\u00e2ntat cu onoruri militare l\u00e2ng\u0103 bisericu\u021ba de lemn unde \u0219i-a primit cununa martiric\u0103, slujba funebr\u0103 fiind oficiat\u0103 de un sobor de preo\u021bi \u00een frunte cu protopopul Turzii, p\u0103rintele Jovian Mur\u0103\u0219ianu.<\/p>\n
Prin Decretul Regal nr. 463 din 1924, preotul Ioan Opri\u0219 prime\u0219te titlul de \u201eErou Na\u021bio\u00adnal\u201d, \u00een semn de omagiu, comuna Cristi\u0219 va purta denumirea Opri\u0219ani, iar strada pe care se afl\u0103 bisericu\u0163a \u00een care a slujit Ioan Opri\u0219, eroul martir, a primit numele acestuia. Dup\u0103 1950, \u00een urma alipirii la ora\u015ful Turda, satul Opri\u015fani a devenit cartierul cu acela\u0219i nume.<\/p>\n
Lupta de-o via\u021b\u0103 a unei mame<\/strong><\/p>\nAni la r\u00e2nd a urmat calvarul unei familii numeroase lipsite de venituri. Preoteasa v\u0103duv\u0103 Silvia Opri\u0219 a luat via\u021ba \u00een piept, protej\u00e2ndu-\u0219i copiii, \u021bin\u00e2ndu-i la \u0219coli \u0219i apoi la facultate. Copiii, ajun\u0219i la mila public\u0103, au mai primit c\u00e2te o burs\u0103 din partea Bisericii Ortodoxe sau a unor societ\u0103\u021bi caritabile, cresc\u00e2nd \u0219i pe la rude. Periodic, ziarele vremii mai aduceau \u00een aten\u021bia publicului acest revolt\u0103tor caz de nedreptate.<\/p>\n
Dup\u0103 17 ani, \u00een anul 1935, v\u0103duva preoteas\u0103 din Opri\u0219ani este c\u0103utat\u0103 de un avocat grec venit tocmai din Bucure\u0219ti. Aflase din ziare de cazul ei. Se ofer\u0103 s\u0103-i ob\u021bin\u0103 pensia prin proces, f\u0103r\u0103 nici un onorariu, cu condi\u021bia s\u0103-i dea 50% (adic\u0103 jum\u0103tate) din drepturile retroactive pe care va reu\u0219i s\u0103 le ob\u021bin\u0103. Dup\u0103 numai c\u00e2teva luni va c\u00e2\u0219tiga procesul, doamna preoteas\u0103 devine pensionar\u0103 pentru tot restul vie\u021bii cu drepturile retroactive pe mai mul\u021bi ani (nu pentru \u00eentreaga perioad\u0103), avocatul lu\u00e2ndu-\u0219i partea lui.<\/p>\n
Dup\u0103 ce to\u021bi cei \u0219apte copii au ajuns la o stare bun\u0103, dou\u0103 fete, Cornelia \u0219i Sidonia, au devenit preotese, Veturia profesoar\u0103, Aurel avocat, Valentin \u0219i Remus ingineri cu servicii importante, iar Marian tehnician cu \u00eenalt\u0103 calificare, alt\u0103 grea lovitur\u0103 pentru familie \u0219i pentru s\u0103rmana mam\u0103.<\/p>\n
Remus, cel mai mic dintre copii, sc\u0103pat cu via\u021b\u0103 din r\u0103zboi, inginer silvic, s-a c\u0103s\u0103torit cu o coleg\u0103 de facultate, fiind repartiza\u021bi la Ocolul Silvic din C\u00e2mpul Cet\u0103\u021bii, o localitate cu popula\u021bie maghiar\u0103 \u00een apropiere de Sovata. Aici li se na\u0219te o feti\u021b\u0103, \u00een data de 6 decembrie 1945, de praznicul Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae, pe care o boteaz\u0103 Niculina.<\/p>\n
\u00cen 6 aprilie 1946, se g\u0103seau acas\u0103, seara, cu lampa aprins\u0103. Este asasinat prin geam cu o arm\u0103 de v\u00e2n\u0103toare, \u00een prezen\u021ba so\u021biei \u0219i a pruncului. Avea doar 28 de ani. La anchet\u0103, din tot satul, nici unul nu a auzit \u00eempu\u0219\u00adc\u0103tura \u0219i nu \u0219tia nimeni nimic. Nu s-a g\u0103sit vinovatul niciodat\u0103!<\/p>\n
Remus a fost adus \u0219i \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Opri\u0219ani, l\u00e2ng\u0103 tat\u0103l s\u0103u, eroul martir de la 1918. Se p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een arhiva familiei necrologul lui Remus Opri\u0219, unde, pe pagina \u00eeng\u0103lbenit\u0103 de vreme, scrie \u00eentocmai ca pe crucea tat\u0103lui s\u0103u: \u201e\u00eempu\u0219cat mi\u0219ele\u0219te\u201d.<\/p>\n
Preoteasa v\u0103duv\u0103 Silvia Opri\u0219 (1883-1968), peste ani, \u00ee\u0219i desc\u0103rca din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd sufletul, dest\u0103inuind episoade din lungul \u0219ir de suferin\u021be prin care i-a fost dat s\u0103 treac\u0103.<\/p>\n
\u00cen memoria preotului martir, \u00een curtea Parohiei Ortodoxe \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d Opri\u0219ani I Turda, \u00een anul 2004 s-a ridicat un bust omagial, opera sculptorului Emilian Savinescu. Autorit\u0103\u021bile publice \u00adturdene i-au conferit preotului martir Ioan Opri\u0219 titlul de \u201eCet\u0103\u021bean de onoare\u201d post-mortem, iar \u0219coala din imediata vecin\u0103tate a primit numele de \u201e\u0218coala Ioan Opri\u0219\u201d.<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Suntem \u00een anul Centenarului Marii Uniri, de aceea se cuvine s\u0103 arunc\u0103m o privire \u00een urm\u0103 spre cei care, cu mari sacrificii, chiar cu pre\u021bul vie\u021bii, au schimbat cursul istoriei, reu\u0219ind s\u0103 realizeze n\u0103zuin\u021ba de veacuri a rom\u00e2nilor din Transilvania, unirea cu \u00adPatria-mam\u0103, cu fra\u021bii de peste mun\u021bi. \u00cen perioada premerg\u0103toare Adun\u0103rii de la Alba … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[21],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-stefan","post-13427","format-image","category-martiri-romani-contemporani","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13427"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13438,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13427\/revisions\/13438"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/IMG_3301.jpg\")
<\/a>Paroh \u00een Cristi\u0219 era p\u0103rintele Ioan Opri\u0219, n\u0103scut \u00een 1878 \u00een satul Dumbrava, comuna C\u0103pu\u0219, o localitate pe la jum\u0103tatea drumului dintre Cluj \u0219i Huedin. Dup\u0103 \u0219coala primar\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een sat, a urmat Gimnaziul maghiar la Huedin, apoi studiile teologice la Seminarul Andreian din Sibiu (1895-1898). Aici a avut profesori pe cei mai de seam\u0103 oameni ai vremii, at\u00e2t ca preg\u0103tire intelectual\u0103 (cu doctorate luate la Viena, Berlin sau Budapesta), c\u00e2t \u0219i prin implicarea lor \u00een lupta rom\u00e2nilor pentru drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi. Mul\u021bi dintre dasc\u0103lii s\u0103i f\u0103cuser\u0103 ani grei de temni\u021b\u0103 la Seghedin sau la Va\u021b pentru sprijinirea Mi\u0219c\u0103rii Memorandiste din 1892. Tocmai de aceea studen\u021bii teologi \u00ee\u0219i vedeau profesorii de la catedr\u0103 ca pe ni\u0219te adev\u0103ra\u021bi eroi: \u201eSeghedine, Seghedine,\/ Pline-s temni\u00ad\u021bele-n tine\/ Pline-n tine \u0219i \u00een Va\u021b\/ De Rom\u00e2ni nevinova\u021bi.<\/em>\u201d<\/p>\n