C\u0103lug\u0103rul dobrogean Dionisie Exi\u00adguul, Smeritul sau cel Mic<\/em>, cum este cunoscut \u00een studiile de patrologie, s-a n\u0103scut \u00een Scythia Minor, Dobrogea anilor 465 d.Hr. Originea Sf\u00e2ntului Cu\u00advios Dionisie Exiguul (Sme\u00adri\u00adtul) din Scythia Minor este mai presus de orice \u00eendoial\u0103. \u00cen afar\u0103 de m\u0103rturia f\u0103r\u0103 echivoc a lui Casiodor \u015fi de propria m\u0103rturie, vine dovada fra\u0163ilor de via\u0163\u0103 monahal\u0103, c\u0103lug\u0103rii sci\u0163i cu care Cuviosul Dionisie Exiguul a \u0163inut o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00een privin\u0163a ideilor \u015fi activit\u0103\u0163ii. De asemenea, despre sine ne ofer\u0103 date chiar sme\u00adritul \u00eenv\u0103\u0163at \u00een epistola sa C\u0103tre Preafericitul st\u0103p\u00e2n, p\u0103rintele episcop Petru<\/em>, l\u00e2ng\u0103 care, drept urmare a sfintelor str\u0103\u00adda\u00adnii<\/em> ale acestuia, do\u00adb\u00e2ndise calea spre adev\u0103rurile dumnezeie\u015fti \u015fi c\u0103ruia i-a tradus Epistola sinodal\u0103 a Sf\u00e2ntului Chiril al Alexandriei contra lui Nestorie<\/em>.<\/p>\n Conform acestei m\u0103rturii, Dionisie Exiguul a intrat \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire dobrogean\u0103 foarte devreme, atunci c\u00e2nd era copil<\/em> \u015fi unde s-a \u00eembog\u0103\u0163it du\u00adhov\u00adnice\u015fte. M\u0103rturii sigure despre m\u0103n\u0103stirea \u00een care a fost \u00eenchinoviat \u015fi datele privind \u015federea aici nu exist\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 unii cercet\u0103tori, ar fi stat o vreme \u00een m\u0103n\u0103stirea de la Mabboug (Ierapole) din Siria \u015fi apoi la Constantinopol, pe timpul arhip\u0103storirii patriar\u00adhu\u00adlui Eufimie (490-496). Pre\u00adg\u0103\u00adtirea sa teologic\u0103 a fost aceea care l-a \u201erecomandat\u201c pentru a fi chemat la Roma de papa Ghelasie (492-496), care avea nevoie de un bun cunosc\u0103tor al limbilor latin\u0103 \u015fi greac\u0103, lucru deloc lipsit de importan\u0163\u0103 dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 erudi\u0163ia sa ajunsese s\u0103 fie cunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 la Roma.<\/p>\n Timpul c\u00e2nd Cuviosul Di\u00ado\u00adnisie Exiguul a ajuns la Roma se poate stabili, lu\u00e2nd \u00een calcul dou\u0103 elemente: primul, acela privitor la faptul c\u0103 Dionisie spune \u00een prefa\u0163a Decretelor papale<\/em>, care au fost cumulate \u015fi publicate pentru prima dat\u0103 de Cuviosul Dionisie \u015fi adresate cardinalului Iulian, con\u00addu\u00adc\u0103\u00adto\u00adrul M\u0103n\u0103stirii Sf\u00e2nta Anas\u00adta\u00adsia<\/em>, c\u0103 pe papa Ghelasie nu l-a v\u0103zut niciodat\u0103 cu ochii s\u0103i (\u201eeum praesentia corporali non vidimus<\/em>\u201c). Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 papa Ghelasie a trecut la cele ve\u015fnice la data de 21 noiembrie 496, sosirea Sf\u00e2ntului Cuvios Dionisie Exiguul (Smeritul) trebuie s\u0103 fie luat\u0103 \u00een conside\u00adrare ca fiind \u00eemplinit\u0103 \u00een a\u00adceas\u00adt\u0103 vreme, sf\u00e2r\u015fitul anului 496.<\/p>\n Al doilea element \u00eel constituie faptul c\u0103 \u00een Collectia Ave\u00adlla\u00adna<\/em> se g\u0103se\u015fte un Memoriu<\/em> (nr. 102) \u00een care este scris\u0103 men\u0163iunea: Dionysius Exiguus Romae de graeco converti<\/em> (l-am tradus eu din grece\u015fte, Dionisie Exiguul, la Roma<\/em>). Traducerea acestui memoriu din limba greac\u0103 \u00een limba latin\u0103 a fost f\u0103cut\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, la scurt\u0103 vreme dup\u0103 sosirea la Roma, adic\u0103 pe la \u00eenceputul anului 497, pentru a fi accesibil papei Anastasie al II-lea (496-498). Cele dou\u0103 elemente conduc \u00een mod sigur c\u0103tre anul sosirii sale la Roma, sf\u00e2r\u015fitul anului 496.<\/p>\n Aici, a fost \u00eenchinoviat la M\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2nta Anastasia<\/em>, de la poalele Palatinului, a\u00adv\u00e2nd responsabilit\u0103\u0163i privitoa\u00adre la organizarea arhivei Can\u00adce\u00adlariei pontificale, fiind considerat fondator al arhivelor pontificale<\/em>. \u015eederea Sf\u00e2ntului Dionisie \u00een Roma s-a \u00eentins pe perioada p\u0103storirii a zece papi, de la Anastasie II p\u00e2n\u0103 la Vigilius (496-555).<\/p>\n \u00cen perioada \u015federii sale la Roma, Biserica cre\u015ftin\u0103 era fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de dou\u0103 mari dispute, \u015fi anume: schisma acacian\u0103 \u015fi deosebirile privitoare la data serb\u0103rii Pa\u015ftilor. Pa\u00adtri\u00adar\u00adhul Acaciu al Constanti\u00adno\u00adpo\u00adlului fusese excomunicat \u015fi depus de papa Felix al III-lea (483-492), care s-a implicat \u00een problemele R\u0103s\u0103ritului ortodox, \u00eencerc\u00e2nd aplanarea disputelor ap\u0103rute.<\/p>\n Trei mari virtu\u0163i au \u00eem\u00adpo\u00addobit via\u0163a Sf\u00e2ntului Cuvios Dionisie Exiguul: credin\u0163a ortodox\u0103 p\u0103strat\u0103 cu sfin\u0163enie de-a lungul \u00eentregii vie\u0163i, smerenia inimii, dragostea fa\u0163\u0103 de Dum\u00adnezeu \u015fi de oameni, iar despre aceste calit\u0103\u0163i g\u0103sim m\u0103rturia prietenului s\u0103u Cassiodor \u00een\u00adtr-o caracterizare de o frumuse\u0163e greu egalabil\u0103, marcat\u0103 \u00een principal de respect, pre\u0163uire \u015fi ad\u00admi\u00adra\u00ad\u0163ie, dar \u015fi mesaj pentru urma\u015fi: \u201e\u2026 a fost \u00een zilele noastre \u015fi c\u0103lug\u0103rul Dionisie, scit de neam, dar dup\u0103 caracter cu totul roman, foarte \u00eenv\u0103\u0163at \u00een am\u00e2ndou\u0103 limbile, dovedind prin faptele sale echilibrul sufletesc pe care \u00eel \u00eenv\u0103\u0163ase \u00een C\u0103r\u0163ile Domnului. A cercetat Scripturile cu o r\u00e2vn\u0103 at\u00e2t de mare \u015fi le-a \u00een\u0163eles astfel \u00eenc\u00e2t ori de unde ar fi fost \u00eentrebat avea r\u0103spunsul preg\u0103tit, d\u00e2ndu-l f\u0103r\u0103 nici o \u00eent\u00e2rziere. Acesta a predat dialectica \u00eempreun\u0103 cu mine \u015fi a petrecut cu ajutorul lui Dumnezeu foarte mul\u0163i ani din via\u0163\u0103 \u00een cadrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului glorios. [\u2026] \u00cen el era mult\u0103 simplitate \u00eem\u00adpreun\u0103 cu \u00een\u0163elepciune, sme\u00adrenie \u00eempreun\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, modera\u0163ie \u00eempreun\u0103 cu talentul de a vorbi, \u00eenc\u00e2t se socotea un nimic sau unul dintre cei din urm\u0103 slujitori, de\u015fi era vrednic, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, de societatea regilor. S\u0103 mijloceasc\u0103 pentru noi, el care obi\u015fnuia s\u0103 se roage \u00eempreun\u0103 cu noi, ca s\u0103 putem fi ajuta\u0163i acum prin meritele lui, cu rug\u0103ciunea c\u0103ruia am fost \u00eent\u0103ri\u0163i aici pe p\u0103m\u00e2nt. [\u2026] El se folosea cu o pricepere at\u00e2t de mare de latin\u0103 \u015fi de greac\u0103, \u00eenc\u00e2t orice c\u0103r\u0163i grece\u015fti lua \u00een m\u00e2ini, le traducea f\u0103r\u0103 poticnire \u00een latine\u015fte \u015fi, la fel, pe cele latine\u015fti le citea pe grece\u015fte, \u00eenc\u00e2t credeai c\u0103 aceasta este scris\u0103 a\u015fa cum o pronun\u0163a gura lui cu o iu\u0163eal\u0103 nest\u0103vilit\u0103. [\u2026] Era de o castitate rar\u0103, [\u2026] v\u0103rsa lacrimi mi\u015fcat de durere c\u00e2nd auzea cuvinte necuviincioase \u00een timpul veseliei; [\u2026] postea f\u0103r\u0103 s\u0103 repro\u015feze celor ce m\u0103n\u00e2nc\u0103. [\u2026] integru, legat total, cu statornicie de r\u00e2nduielile str\u0103\u00admo\u00ad\u015fe\u015fti; \u015fi ceea ce pot s\u0103 g\u0103seasc\u0103 unii citind la diferi\u0163i (scriitori), era cunoscut c\u0103 str\u0103luce\u015fte \u00een \u015ftiin\u0163a lui\u2026\u201c<\/em><\/p>\n Biografia Sf\u00e2ntului Dionisie Exiguul nu poate fi sus\u0163inut\u0103 de izvoare care s\u0103 ne ofere date am\u0103nun\u0163ite \u015fi coerente privitoare la acesta, fiind prea pu\u0163in generoase sau \u00een unele privin\u0163e lipsind cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. Urmare a acestei situa\u0163ii, data sf\u00e2r\u015fitului monahului dobrogean este supus\u0103 unor dezbateri venite din partea cercet\u0103torilor operei dionisiene. Baz\u00e2ndu-se pe textul de la Cassiodor (\u201equimecum dialecticam legit et in templo gloriosi magisterii plurimosannos uitam suam, Domino praestante, transegit\u201c), <\/em>lu\u00e2nd \u00een considerare c\u0103 Dionisie a predat dialectica \u00eempreun\u0103 cu Cassiodor la Vivarium \u015fi c\u0103 \u00eentemeierea Vivariu\u00admu\u00adlui a avut loc \u00eentre anii 537 \u015fi 540, afirm\u0103m c\u0103 Sf\u00e2ntul Dionisie \u00eenc\u0103 era \u00een via\u0163\u0103 dup\u0103 anul 540. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, conform acelora\u015fi autori, deoarece Cassio\u00addor a scris elegia sa c\u0103tre anul 555, Dionisie a \u00eence\u00adtat din via\u0163\u0103 c\u0103tre 545-550. P\u0103rerea cu caracter general acceptat\u0103 privitoare la sf\u00e2r\u015fitul Sf\u00e2ntului Dionisie Smeritul este anul 545. Astfel, p\u0103rintele dreptului canonic apusean<\/em>, p\u0103\u00adrin\u00adtele teologiei morale \u015fti\u00adin\u00ad\u0163i\u00adfice<\/em> \u015fi p\u0103rintele erei cre\u015ftine<\/em>, cel care a primit darul de a marca istoria, a fost ales s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii acela\u015fi fiu al virtu\u0163ii cre\u015ftine a smereniei.<\/p>\n Opera de traducere reali\u00adza\u00adt\u0103 de Sf\u00e2ntul Dionisie Exiguul: – lucr\u0103ri cu caracter dogmatic (Epistola sinodal\u0103 a Sf\u00e2ntului Chiril al Alexandriei contra lui Nestorie; Epistola Sf\u00e2ntului Chiril al Alexandriei c\u0103tre episcopul Succesus al Diocesareei; Tomosul lui Proclu al Con\u00adstan\u00adtinopolului c\u0103tre armeni; Me\u00admoriul apocrisiarhilor ale\u00adxan\u00addrini c\u0103tre delega\u0163ii papali de la Constantinopol din anul 496; Cuv\u00e2ntarea Patriarhului Pro\u00adclu al Constantinopolului despre Maica Domnului (Oratio Procli de Deipara); Despre cre\u00ada\u00adrea omului a Sf\u00e2ntului Gri\u00adgo\u00adrie de Nissa; – <\/em>lucr\u0103ri de drept canonic (trei edi\u0163ii ale Ca\u00adnoa\u00adnelor; Colec\u0163ia Decretalelor papale); – <\/em>opera de calendarolog (Cartea despre Pa\u015fti, Ar\u00adgu\u00admen\u00adte Pascale; – <\/em>dou\u0103 scrisori De ratione Paschae; – <\/em>lucr\u0103ri cu caracter divers (Minunata poc\u0103in\u0163\u0103 a Sfintei Taisia; Via\u0163a Sf\u00e2ntului Pahomie; Istoria afl\u0103rii capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul).<\/em><\/p>\n Faptul c\u0103 Dionisie a prelucrat un mare volum de materiale, texte ale sinoadelor \u015fi Decretale<\/em> \u00eel define\u015fte, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, a fi fost cel mai activ canonist care a tr\u0103it vreodat\u0103 \u00een Roma. Cu darul s\u0103u de critic al surselor \u015fi canonist ordonat, Dionisie a adus o viziune total nou\u0103 a izvoarelor dreptului bi\u00adse\u00adricesc. Colec\u0163ia cuprinde ca\u00adnoa\u00ad\u00adnele sinoadelor de la Niceea p\u00e2n\u0103 la Calcedon, dar din ea lipsesc c\u00e2teva canoane, care \u00een prelucr\u0103rile lui Dio\u00adni\u00adsie nu au fost recunoscute c\u0103 ar avea leg\u0103tur\u0103 cu restul (pro\u00adba\u00adbil o consecin\u0163\u0103 a dezapro\u00adb\u0103\u00adrii \u00een Decretum Gelasianum<\/em>), fiind vorba aici despre ca\u00adnoa\u00adne\u00adle apostolice \u015fi cele ale sinoa\u00adde\u00adlor locale de la Sardica \u015fi Car\u00ad\u00adta\u00adgina. Prof. Valerian \u015ee\u00adsan sus\u0163ine c\u0103 Dionisie este auto\u00adrul celei mai importante co\u00adlec\u0163ii canonice apusene \u015fi care poart\u0103 titlul de Codex Ca\u00adno\u00adnum Eccle\u00adsiasticorum<\/em>. Po\u00adtri\u00advit acestuia, Codex<\/em>-ul cu\u00adprin\u00adde 50 de ca\u00adnoa\u00adne apostolice, canoanele celor 4 sinoade ecu\u00admenice \u015fi 5 sinoade particulare, la care se adaug\u0103 canoa\u00adne\u00adle de la Sardica \u015fi Car\u00adtagina<\/em>. Dionisie a mai \u00eenceput \u015fi o co\u00adlec\u00ad\u0163ie cu Decretaliile<\/em> papilor: Co\u00adllectio decretorum pontificium romanorum<\/em>. Aceast\u0103 colec\u0163ie a fost unit\u0103 cu Codex ca\u00adnonum<\/em> \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een Spa\u00adnia, Galia, Africa \u015fi Anglia. Papa Adrian I a donat lui Ca\u00adrol cel Mare, \u00een anul 774, un exem\u00adplar comentat din aceast\u0103 co\u00adlec\u0163ie, numit\u0103 acum Collectio Dionisio-Hadriana<\/em>, care a de\u00adve\u00ad\u00adnit codice oficial pentru im\u00adpe\u00ad\u00adriul franc. Acela\u015fi codice, obli\u00ad\u00adga\u00adtoriu pentru Spania, a fost numit Collectio Hispana<\/em>. Pen\u00adtru activitatea sa, Dionisie Exi\u00adguul a fost considerat p\u0103\u00adrintele drep\u00adtului bisericesc apusean<\/em>.<\/p>\n Lucr\u0103rile de cronologie ale Sf\u00e2ntului Dionisie Exiguul se bazeaz\u0103 pe o perfect\u0103 cu\u00adnoa\u015f\u00adte\u00adre a scrierilor grece\u015fti referitoare la aceast\u0103 problem\u0103, ba\u00adzate pe autoritatea total\u0103 a Si\u00adnoadelor Ecumenice \u015fi a Sfin\u00ad\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, iar a\u015fa-numita eroare a monahului dobrogean este justificat\u0103 \u00een principal de lipsa anului zero \u00een cultura roman\u0103 (matematic\u0103 \u015fi istoric\u0103<\/em>) a timpului s\u0103u \u015fi a intervalului cronologic de cap\u0103t, nesocotite de Sf\u00e2ntul Dionisie.<\/p>\n Sinodul mitropolitan al Mi\u00adtro\u00adpoliei Munteniei \u015fi Do\u00adbro\u00adgei, la propunerea Prea\u00adfe\u00adri\u00adci\u00adtu\u00adlui P\u0103rinte Patriarh Daniel, a ini\u0163iat demersurile canonice \u015fi statutare \u00een vederea ca\u00adno\u00adni\u00adz\u0103\u00ad\u00adrii Sf\u00e2ntului Cuvios Di\u00ado\u00adni\u00adsie Exiguul (Smeritul), p\u0103rintele erei cre\u015ftine, \u015fi Sf\u00e2ntul Si\u00adnod al Bisericii Ortodoxe Ro\u00adm\u00e2\u00adne, prin hot\u0103r\u00e2rea nr. 5070\/2008, a aprobat \u00eenscri\u00ade\u00adrea ca sf\u00e2nt \u00een calendar, cu da\u00adt\u0103 de pr\u0103znuire la 1 septembrie, \u00eenceputul anului biseri\u00adcesc. Astfel a emis Tomosul Si\u00adno\u00addal<\/em> de proclamare a cano\u00adni\u00adz\u0103\u00adrii \u00een data de 9 iulie 2008, iar proclamarea solemn\u0103 a avut loc \u00een 26 octombrie 2008.<\/p>\n sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Sf\u00e2ntul Cuvios Dionisie Exiguul (Smeritul) este una dintre marile personalit\u0103\u0163i ale teologiei str\u0103rom\u00e2ne din sec.V-VI, cel care a marcat cultura universal\u0103 prin a\u015fezarea num\u0103r\u0103rii anilor \u00eencep\u00e2nd cu Hristos, M\u00e2ntuitorul lumii. Prin opera sa (Patrologia latin\u0103, vol. 67) \u015fi prin contactele dintre romanitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi cea apusean\u0103, Sf\u00e2ntul Cuvios Dionisie Exiguul (Smeritul) a realizat o \u201eosmoz\u0103 … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-13409","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13409","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13409"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13409\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14971,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13409\/revisions\/14971"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13409"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13409"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13409"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\u00cen c\u0103utarea lui Dumnezeu din copil\u0103rie<\/h3>\n
Cel mai mare canonist care a tr\u0103it vreodat\u0103 \u00een Roma<\/h3>\n
![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/dobrogea1.jpg\")
<\/a><\/div>\nSf\u00e2ntul Cuvios Dionisie Exiguul (Smeritul) este una dintre marile personalit\u0103\u0163i ale teologiei str\u0103rom\u00e2ne din sec.V-VI, cel care a marcat cultura universal\u0103 prin a\u015fezarea num\u0103r\u0103rii anilor \u00eencep\u00e2nd cu Hristos, M\u00e2ntuitorul lumii. Prin opera sa (Patrologia latin\u0103, vol. 67)<\/em> \u015fi prin contactele dintre romanitatea r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi cea apusean\u0103, Sf\u00e2ntul Cuvios Dionisie Exiguul (Smeritul) a realizat o \u201eosmoz\u0103 specific\u0103 la nivelul uman cel mai elevat \u015fi transfuzia reciproc\u0103 de elemente spirituale \u00eentre cele dou\u0103 vaste arii europene\u201c.<\/em><\/div>\n
\n
\n