![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/08\/Dimitrie_Cantemir_-_Foto01-721x1024.jpg\"){kind=spacer}
<\/a><\/p>\nMare c\u0103rturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic, scriitor rom\u00e2n – figur\u0103 luminoas\u0103 pentru contemporanii s\u0103i – domnul Dimitrie Cantemir r\u0103m\u00e2ne \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nilor de pretutindeni un mare c\u0103rturar a c\u0103rui oper\u0103 contribuie cu demnitate la cultura european\u0103 \u015fi universal\u0103. Referindu-se la locul \u015fi importan\u0163a lui Dimitrie Cantemir \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, George C\u0103linescu afirma c\u0103 acesta este \u201eun Lorenzo Medici al nostru\u201c.<\/p>\n
Ostatic la Constantinopol <\/strong><\/p>\n S-a n\u0103scut la 26 octombrie 1673, \u00een localitatea Sili\u015fteni din jude\u0163ul F\u0103lciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din jude\u0163ul Vaslui. Principala preocupare a t\u00e2n\u0103rului a fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, ceea ce avea s\u0103-l ajute s\u0103 devin\u0103 un spirit enciclopedic, reprezentant str\u0103lucit al umanismului rom\u00e2nesc \u015fi prefigurator al iluminismului.<\/p>\n La 15 ani a fost luat ostatic la Constantinopol, unde a stat 22 de ani, pref\u0103c\u00e2ndu-\u015fi condi\u0163ia de ostatic \u00een cea a c\u0103rturarului care avea s\u0103-\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele la Academia Patriarhiei Ecumenice \u015fi care avea s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 \u00eendeaproape limba \u015fi cultura Imperiului Otoman. Din martie 1693 p\u00e2n\u0103 \u00een luna aprilie a aceluia\u015fi an, dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u, a fost domn al Moldovei, dar, \u00eentruc\u00e2t \u00cenalta Poart\u0103 nu l-a confirmat, s-a \u00eentors la Constantinopol pentru a-\u015fi continua studiile. S-a c\u0103s\u0103torit cu fiica lui \u015eerban Cantacuzino, Casandra, care i-a d\u0103ruit mai mul\u0163i copii, \u00eentre care viitorul poet, scriitor \u015fi diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709-1744). \u00cen 1714 a devenit primul membru rom\u00e2n al Academiei din Berlin.<\/p>\n \u00centors acas\u0103 din lung\u0103 \u015fi grea pribegie<\/strong><\/p>\n A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi \u015fi a fost \u00eempotriva transform\u0103rii \u0163\u0103ranilor liberi \u00een \u015ferbi. Dup\u0103 numai un an de domnie, s-a al\u0103turat lui Petru cel Mare \u00een r\u0103zboiul ruso-turc \u015fi a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasc\u0103. Dup\u0103 ce au fost \u00eenfr\u00e2n\u0163i de turci \u00een Lupta de la St\u0103nile\u015fti – \u0163inutul F\u0103lciu pe Prut -, neput\u00e2ndu-se \u00eentoarce \u00een Moldova, a emigrat \u00een Rusia, unde a r\u0103mas cu familia sa. A devenit consilier personal al \u0163arului Petru cel Mare, sub protec\u0163ia c\u0103ruia va tr\u0103i perioada de maturitate a crea\u0163iei sale, dar purt\u00e2nd \u00een suflet \u201emelanholia neasemuitului inorog\u201c. L\u00e2ng\u0103 Harkov i s-a acordat un \u00eentins domeniu feudal \u015fi a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei, la 1 august 1711.<\/p>\n \u00cen 1723, Dimitrie Cantemir a murit pe mo\u015fia sa Dimitrievka, la Harkov, \u015fi a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Rusia, \u00eens\u0103 la 1935, osemintele sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti au fost aduse \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi re\u00eenhumate \u00een ni\u015fa din st\u00e2nga din Biserica M\u0103n\u0103stirii \u201eSfin\u0163ii Trei Ierarhi\u201c din Ia\u015fi. \u201eAici, \u00eentors acas\u0103 din lung\u0103 \u015fi grea pribegie, \u00eenfruntat\u0103 pentru libertatea \u0163\u0103rii sale, odihne\u015fte Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at cercet\u0103tor al trecutului rom\u00e2nesc\u201c, citim pe placa din marmur\u0103, fixat\u0103 pe peretele ni\u015fei, cuvintele scrise la 17 iulie 1935, de Nicolae Iorga.<\/p>\n Cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric\u0103 a Moldovei<\/strong><\/p>\n \u00cen opera lui Cantemir, influen\u0163at\u0103 de umanismul Rena\u015fterii \u015fi de g\u00e2ndirea \u00eenaintat\u0103 din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric\u0103 a Moldovei de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XVIII-lea. Despre cea dint\u00e2i carte a lui Dimitrie Cantemir \u201eDivanul sau g\u00e2lceava \u00een\u0163eleptului cu lumea\u201c, scris\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi tip\u0103rit\u0103 la Ia\u015fi \u00een 1698, s-a spus c\u0103 e mai mult dec\u00e2t un tratat de etic\u0103; e \u00eent\u00e2iul eseu scris \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen aceast\u0103 oper\u0103, prima lucrare filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00eent\u00e2lnim disputele medievale despre timp, suflet, natur\u0103 sau con\u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n A doua sa lucrare, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1700, la Constantinopol, \u00een latine\u015fte – \u201eImaginea \u015ftiin\u0163ei sacre, care nu se poate zugr\u0103vi\u201c – face din autorul ei un precursor \u00een filosofia rom\u00e2neasc\u0103. Prin aceast\u0103 lucrare filosofic\u0103 autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 integreze fizica \u00eentr-un sistem teist, un fel de \u00eemp\u0103care \u00eentre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religie, \u00eentre determinismul \u015ftiin\u0163ific \u015fi metafizica medieval\u0103. \u201eIstoria ieroglific\u0103\u201c, scris\u0103 la Constantinopol, \u00een rom\u00e2n\u0103 (1703-1705), este considerat\u0103 prima \u00eencercare de roman politic-social. Lucrarea prezint\u0103 ideile filosofice \u015fi politice, extrase din realitatea istoric\u0103 tr\u0103it\u0103 intens de fostul \u015fi viitorul domn al Moldovei.<\/p>\n O alt\u0103 oper\u0103 important\u0103 este \u201eIstoria Imperiului Otoman\u201c (Istoria cre\u015fterii \u015fi descre\u015fterii cur\u0163ii otomane), redactat\u0103 \u00een latin\u0103, \u00eentre 1714 \u015fi 1716. \u00cen aceast\u0103 lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria Imperiului Otoman \u015fi a analizat cauzele care ar fi putut duce la destr\u0103marea sa. A insistat \u015fi asupra posibilit\u0103\u0163ilor popoarelor asuprite de a-\u015fi recuceri libertatea. Pentru lucrarea \u201eHronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor\u201c, scris\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 (1719-1722), care cuprinde istoria noastr\u0103 de la origini p\u00e2n\u0103 la desc\u0103lecare, autorul a consultat peste 150 de izvoare rom\u00e2ne \u015fi str\u0103ine, \u00een limbile latin\u0103, greac\u0103, polon\u0103 \u015fi rus\u0103. Prin aceast\u0103 oper\u0103 sus\u0163ine ideea cronicarilor: originea comun\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n Primul nostru c\u0103rturar care a cercetat etnografia \u015fi folclorul <\/strong><\/p>\n Oper\u0103 monumental\u0103, \u201eDescriptio Moldaviae\u201c (Descrierea Moldovei), scris\u0103 \u00een latin\u0103 (1714-1716), c\u00e2nd tr\u0103ia \u00een Rusia, la cererea Academiei din Berlin, cuprinde trei p\u0103r\u0163i.<\/p>\n Prima parte este consacrat\u0103 descrierii geografice a Moldovei, elabor\u00e2nd astfel prima hart\u0103 a Moldovei. A prezentat flora \u015fi fauna, t\u00e2rgurile \u015fi capitalele \u0163\u0103rii de-a lungul timpului. \u00cen partea a doua a lucr\u0103rii este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 organizarea politic\u0103 \u015fi administrativ\u0103 a \u0163\u0103rii, f\u0103c\u00e2nd referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau \u00eendep\u0103rtarea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de \u00eensc\u0103unarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodn\u0103, nun\u0163i, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. \u00cen ultima parte a lucr\u0103rii exist\u0103 informa\u0163ii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la \u00eenceput au fost latine\u015fti, dup\u0103 pilda tuturor celorlalte popoare a c\u0103ror limb\u0103 \u00eenc\u0103 e alc\u0103tuit\u0103 din limba cea rom\u00e2n\u0103, iar apoi \u00eenlocuite cu cele slavone\u015fti. Lucrarea prezint\u0103 interes nu numai pentru descrierea geografic\u0103 sau politic\u0103 bine documentat\u0103, ci \u015fi pentru observa\u0163iile etnografice \u015fi folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul nostru c\u0103rturar care a cuprins \u00een sfera cercet\u0103rilor sale etnografia \u015fi folclorul, \u00een aceast\u0103 lucrare el enumer\u00e2nd \u00eentruchip\u0103ri mitologice, precum: \u201eDoina\u201c, \u201eFrumoasele\u201c, \u201eUrsitele\u201c, \u201eS\u00e2nzienele\u201c, \u201eZbur\u0103torul\u201c etc.<\/p>\n Men\u0163ion\u0103m, de asemenea, \u015fi operele \u201eCompendium universae logices institutionis\u201c (Prescurtare a sistemului logicii generale), \u201eMonarchiarum physica examinatio\u201c (Cercetarea natural\u0103 a monarhiilor), \u201eSistema religiae mahomedane\u201c sau \u201eCartea \u015ftiin\u0163ei muzicii\u201c (Kitab-i-musiki), scris\u0103 \u00een limba turc\u0103, care este una dintre primele lucr\u0103ri ale savantului domnitor, conceput\u0103 \u00een perioada vie\u0163ii acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice \u015fi religioase, savantul pun\u00e2nd \u00een discu\u0163ie importan\u0163a muzicii religioase \u015fi influen\u0163area acesteia de c\u0103tre muzica bisericeasc\u0103 bizantin\u0103.<\/p>\n Enciclopedist umanist ortodox <\/strong><\/p>\n Cunosc\u0103tor a 12 limbi str\u0103ine la maturitate, \u00eentre care: greac\u0103, latin\u0103, slavon\u0103, arab\u0103, turc\u0103, persan\u0103, italian\u0103, francez\u0103, principele rom\u00e2n este filosof, teolog, istoric, geograf, etnograf, dar \u015fi scriitor de mare talent. Educat mai \u00eent\u00e2i la Academia Domneasc\u0103 din Ia\u015fi, student al Academiei patriarhale de la Constantinopol, Dimitrie Cantemir va fi toat\u0103 via\u0163a un cre\u015ftin ortodox de profunzime. Dasc\u0103lul s\u0103u din tinere\u0163e, c\u0103lug\u0103rul Ieremia Cacavelas Cretanul, elogiaz\u0103 prima carte tip\u0103rit\u0103 la Ia\u015fi \u00een 1698, \u201eDivanul sau g\u00e2lceava \u00een\u0163eleptului cu lumea sau giude\u0163ul sufletului cu trupul\u201c, o lucrare \u00een care reflexia teologic\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fte limbajul culturii europene a timpului. Cartea este deschiz\u0103toare de drum \u015fi arat\u0103 c\u0103 Dimitrie Cantemir a fost deodat\u0103 un fiu al Bisericii dreptm\u0103ritoare \u015fi un savant care \u00ee\u015fi \u00eentinde sfera preocup\u0103rilor sale c\u0103tre domeniile cunoa\u015fterii ra\u0163ionale din vremea sa. Dimitrie Cantemir s-a format \u00een lumina credin\u0163ei \u015fi a r\u0103mas mereu un umanist ortodox. C\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii se va apleca din ce \u00een ce mai mult c\u0103tre teologie. Una dintre ultimele sale scrieri, \u201eLocuri obscure \u00een Catehism\u201c (\u201eLoca obscura in Catehisi\u201c – 1722) este dedicat\u0103 chiar l\u0103muririi unor probleme controversate privind dreapta credin\u0163\u0103, \u00een raport cu influen\u0163ele protestante din teologia rus\u0103 a vremii.<\/p>\n Principe spiritual al tuturor rom\u00e2nilor<\/strong><\/p>\n <\/b> Convins de noble\u0163ea neamului peste care domne\u015fte, Cantemir prive\u015fte cu luciditate, dincolo de calit\u0103\u0163i sau sl\u0103biciuni, c\u0103tre \u00eentreaga semin\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103. \u201eIstoria ieroglific\u0103\u201c (1705) este doar o fabul\u0103 a mentalit\u0103\u0163ilor \u015fi a rivalit\u0103\u0163ilor din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, \u00eens\u0103 alte scrieri arat\u0103 c\u00e2t\u0103 iubire are domnul c\u0103rturar pentru mo\u015ftenitorii latinit\u0103\u0163ii orientale. Dimitrie Cantemir afirm\u0103 \u015fi argumenteaz\u0103, cu mult \u00eenaintea \u015ecolii Ardelene, originea latin\u0103 nobil\u0103 a neamului rom\u00e2nesc \u015fi faptul c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 este cea care l-a n\u0103scut, l-a crescut \u015fi \u00eei confer\u0103 o identitate \u015fi o voca\u0163ie istoric\u0103 aparte. \u201eDescriptio Moldaviae\u201c ne vorbe\u015fte despre organizarea politic\u0103 a \u0163\u0103rii Moldovei, despre tradi\u0163ii \u015fi despre via\u0163a bisericeasc\u0103, despre scris, despre literatur\u0103, \u00eens\u0103 cartea aceasta trebuie citit\u0103 al\u0103turi de \u201eHistoria moldovlahica\u201c \u015fi de \u201eHronicul vechimii romano-moldo-vlahilor\u201c. Chiar atunci c\u00e2nd era la Istanbul, \u00een anii tinere\u0163ii, sau pribeag primit cu cinste de c\u0103tre \u0163arul Petru cel Mare al Rusiei, dup\u0103 b\u0103t\u0103lia de la St\u0103nile\u015fti din 1711, Cantemir a tr\u0103it \u015fi a scris pentru patria sa cea mare a rom\u00e2nilor de pretutindeni.<\/p>\n Genial creator de sinteze culturale \u00eentre Orient \u015fi Occident<\/strong><\/p>\n <\/b> Ales \u00een 1714, la propunerea lui Leibnitz, membru al Academiei din Berlin, savantul Dimitrie Cantemir aduce cu el mirifica \u00een\u0163elepciune oriental\u0103 filtrat\u0103 prin con\u015ftiin\u0163a unui european. Cu aceea\u015fi iscusin\u0163\u0103, el scrie c\u0103r\u0163i \u00een latin\u0103, este preocupat de logic\u0103, metafizic\u0103 \u015fi cunoa\u015fte filosofia lui van Helmont, vorbe\u015fte curent turce\u015fte, arab\u0103 sau persan\u0103, c\u00e2nt\u0103 la tambur\u0103 \u015fi compune arii pentru dervi\u015fi sau sistematizeaz\u0103 ritmurile muzicii otomane. \u201eIstoria Imperiului Otoman\u201c (1714-1716) \u015fi \u201eSistema religiei mahomedane\u201c (1722) sunt opere prin care domnul rom\u00e2n \u015fi serenissimul principe al Rusiei ofer\u0103 Occidentului imaginea cea mai consistent\u0103 despre \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia turceasc\u0103, cultura \u015fi religia acesteia. Voca\u0163ia cultural\u0103 de punte \u00eentre Orient \u015fi Occident va fi notat\u0103 \u00een mod concis de Voltaire \u00een \u201eHistoire de Charles XII\u201c: \u201eMoldova era c\u00e2rmuit\u0103 atunci de principele Cantemir care reunea talentele grecilor vechi, \u015ftiin\u0163a literelor \u015fi a armelor\u201c.<\/p>\n sursa:ziarullumina.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Mare c\u0103rturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filosof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic, scriitor rom\u00e2n – figur\u0103 luminoas\u0103 pentru contemporanii s\u0103i – domnul Dimitrie Cantemir r\u0103m\u00e2ne \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nilor de pretutindeni un mare c\u0103rturar a c\u0103rui oper\u0103 contribuie cu demnitate la cultura european\u0103 \u015fi universal\u0103. Referindu-se la locul \u015fi importan\u0163a lui Dimitrie Cantemir \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, George … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-13395","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13395","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13395"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13395\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13398,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13395\/revisions\/13398"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}