{"id":13383,"date":"2019-08-16T14:15:54","date_gmt":"2019-08-16T18:15:54","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=13383"},"modified":"2019-08-17T01:00:59","modified_gmt":"2019-08-17T05:00:59","slug":"adevarul-istoric-despre-tragedia-familiei-brancoveanu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2019\/08\/16\/adevarul-istoric-despre-tragedia-familiei-brancoveanu\/","title":{"rendered":"Adev\u0103rul istoric despre tragedia familiei Br\u00e2ncoveanu"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Constantin Br\u00e2ncoveanu&nbsp; s-a n\u0103scut \u00een anul 1654 din p\u0103rin\u0163ii vornicul Papa Postelnicul \u015fi Stanca Cantacuzino. Constantin a crescut f\u0103r\u0103 tat\u0103, deoarece acesta moare pe c\u00e2nd avea doar un an.&nbsp; Este crescut de mam\u0103, de bunica dinspre tat\u0103 P\u0103una Greceanu \u015fi de unchiul s\u0103u, Stolnicul Constantin Cantacuzino, pe care ajunge s\u0103-l iubeasc\u0103 asemenea unui tat\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Br\u00e2ncoveanu, de-a lungul vie\u0163ii sale, de\u0163ine diferite func\u0163ii de seam\u0103 ale \u0163\u0103rii: ag\u0103, postelnic, sp\u0103tar \u015fi logof\u0103t. Moartea subit\u0103 a lui \u015eerban Cantacuzino \u00eel aduce pe Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00een rolul de domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u00eentre 1688 \u015fi 1714. \u0162ara cunoa\u015fte o mare \u00eenflorire cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">De asemenea, domnul a avut o activitate diplomatic\u0103 intens\u0103. \u00cen anul 1695 prime\u015fte titlul de principe al Imperiului Habsburgic, iar mai apoi turcii \u00eei recunosc domnia pe via\u0163\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cens\u0103 toate aceste lucruri frumoase din via\u0163a lui Br\u00e2ncoveanu aveau s\u0103 se sf\u00e2r\u015feasc\u0103 \u00een cel mai cumplit mod cu putin\u0163\u0103.&nbsp; \u00cen anul 1711, Dimitrie Cantemir, care era domnul Moldovei, \u00eempreun\u0103 cu \u0163arul Rusiei Petru I se ridic\u0103 \u00eempotriva Imperiului Otoman.&nbsp; \u00cen acela\u015fi timp sp\u0103tarul Toma Cantacuzino trece de partea ru\u015filor \u015fi cucere\u015fte Br\u0103ila. Toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 f\u0103r\u0103 \u015ftirea lui Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Totu\u015fi b\u0103t\u0103lia decisiv\u0103 de la St\u0103nile\u015fti a fost c\u00e2\u015ftigat\u0103 de turci. Br\u00e2ncoveanu era compromis \u00een ochii otomanilor prin acest act de tr\u0103dare. La acest eveniment s-au ad\u0103ugat \u015fi uneltirile unor boieri care l-au f\u0103cut pe domnul Br\u00e2ncoveanu s\u0103 cad\u0103 \u00een dizgra\u0163ie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Acesta este mazilit \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor din anul 1714. El \u015fi familia sa sunt du\u015fi la Constantinopol. Toate bunurile familiei Br\u00e2ncoveanu sunt confiscate.&nbsp; Din aprilie p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui iulie, membrii familiei Br\u00e2ncoveanu sunt supu\u015fi unor torturi cumplite precum \u00eentinderea pe roat\u0103, str\u00e2ngerea capului cu un cerc din metal, arderea cu fierul \u00eenro\u015fit, \u00een\u0163eparea m\u00e2inilor \u015fi a picioarelor. Toate aceste fapte se petreceau \u00een temni\u0163a Edicule, Cele \u015eapte Turnuri din Istanbul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ziua execu\u0163iei a fost 15 august, c\u00e2nd Constantin \u00eemplinea v\u00e2rsta de 60 de ani, iar cre\u015ftinii s\u0103rb\u0103toreau, ca \u00een zilele noastre, &#8222;Adormirea Maicii Domnului\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Domnitorul,&nbsp; \u00eempreun\u0103 cu cei patru fii \u015fi ginerele s\u0103u, Enache V\u0103c\u0103rescu, au fost obliga\u0163i s\u0103 mearg\u0103 pe jos&nbsp; prin ora\u015f p\u00e2n\u0103 la locul de execu\u0163ie. Ace\u015ftia erau descul\u0163i \u015fi \u00eembr\u0103ca\u0163i doar \u00een c\u0103m\u0103\u015fi. La eveniment au fost invita\u0163i s\u0103 asiste \u015fi ambasadori din Europa cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Del Chiaro \u00eensemna cuvintele lui Br\u00e2ncoveanu: &#8222;Fiii mei, fi\u0163i curajo\u015fi, am pierdut tot ce am avut \u00een aceast\u0103 lume, cel pu\u0163in s\u0103 ne salv\u0103m sufletele noastre \u015fi s\u0103 ne sp\u0103lam p\u0103catele cu s\u00e2ngele nostru\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Chinul \u015fi drama din acea zi \u00eentunecat\u0103 nu au durat dec\u00e2t un sfert de or\u0103. Mai \u00eent\u00e2i au fost decapita\u0163i fiii \u015fi ginerele pentru ca domnitorul s\u0103 poat\u0103 privi moartea celor dragi. Constantin, Stef\u0103ni\u0163\u0103, Radu, Mateia\u015f \u015fi Enache V\u0103c\u0103rescu sunt uci\u015fi f\u0103r\u0103 mil\u0103. Apoi la urm\u0103 a fost decapitat \u015fi Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Trupurile lor au fost&nbsp; aruncate \u00een apele Bosforului, iar capetele au fost \u00eenfipte \u00een pr\u0103jini \u015fi au stat trei zile la poarta Seraiului. Mai t\u00e2rziu pu\u0163in trupurile au fost pescuite din mare \u015fi duse la o m\u00e2n\u0103stire bizantin\u0103. Trupul domnului Br\u00e2ncoveanu a fost adus la Bucure\u015fti pe ascuns \u015fi a fost \u00eengropat la Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou. Pl\u0103cu\u0163a&nbsp; de deasupra marmantului a fost l\u0103sat\u0103 f\u0103r\u0103 inscrip\u0163ie de teama turcilor. \u00cens\u0103 pe candela de argint ce ardea deasupra criptei erau gravate cuvintele:&#8221;Fericitului Domnu Io Constantin Br\u00e2ncoveanu Basarab Voievod&#8230;\u201d \u00cen anul 1992, br\u00e2ncovenii sunt canoniza\u0163i \u015fi trecu\u0163i \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor, ca \u015fi \u015etefan cel Mare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/str.crestin-ortodox.ro\/foto\/1453\/145212_martiriul-sf-brancoveni.jpg\"><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Martiriul Br\u00e2ncovenilor \u00een presa european\u0103 a timpului<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Diferite periodice sau persoane politice, contemporane momentului au subliniat situa\u021bia grea, tortura \u0219i martiriul familiei Brancovenilor, de la Istanbul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Astfel, Le journal historique din Verdun, din august 1714, nota c\u0103 membrii familiei au fost \u00eentemni\u021ba\u021bi separat, pentru a nu putea comunica \u00eentre ei: \u201eAcest prin\u021b \u0219i copiii s\u0103i au fost \u00eentemni\u021ba\u021bi \u00een Castelul \u00abSapte Turnuri\u00bb; c\u0103 ei au fost separa\u021bi, ca s\u0103 nu se poat\u0103 vedea, nici auzi, nici comunica prin scrisori, nici \u00eentre ei, nici cu alte persoane, din interior sau din afara inchisorii\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Raportul olandezului Colyer, pe 10 mai 1714, aduce noi l\u0103muriri: \u201eZi \u0219i noapte Domnul sta \u00eenchis \u00eentr-o camer\u0103 \u00eentunecoas\u0103, ad\u00e2nc supt fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, iar so\u021bia lui, care a trebuit s\u0103-\u0219i dea juvaierele, sta \u00eentr-o odaie de sus, bine pazita\u201d, informa\u021bie pe care o reg\u0103sim \u0219i la Hochepied, pe 15 mai, acela\u0219i an: \u201eL-au adus pe acest principe nenorocit \u0219i pe acei fii ai lui, precum \u0219i trei boieri frunta\u0219i, \u00eentr-o ad\u00e2nc\u0103 groap\u0103 supt p\u0103m\u00e2nt, unde, din lips\u0103 de lumin\u0103, nu pot arde lum\u00e2n\u0103ri, nici candele, desp\u0103r\u021bit de so\u021bia lui\u201d. Despre torturarea lor pentru a-\u0219i declara averile scrie \u0219i Gazette de France, \u00een numerele din mai p\u00e2n\u0103 \u00een august 1714, dar \u0219i Le Mercure Galant din Paris, precum \u0219i amintitul jurnal din Verdun.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre \u00eentemni\u021barea domnului, torturarea sa \u0219i a copiilor s\u0103i, refuzul de a-\u0219i schimba religia pentru a-\u0219i salva vie\u021bile \u0219i moartea lor vorbesc numeroase surse contemporane evenimentului, provenind din relat\u0103rile ambasadorilor francezi, olandezi, vene\u021bieni la Constantinopol, din scrierile c\u0103l\u0103torilor str\u0103ini afla\u021bi \u00een capitala Imperiului Otoman la acea dat\u0103 sau din cronicile rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Primele sentimente \u00een presa \u0219i cancelariile europene fa\u021b\u0103 de drama domnului rom\u00e2n sunt de mil\u0103 profund\u0103. \u201eBietul\u201d \u0219i \u201enefericitul\u201d sunt cele mai frecvente epitete atribuite Brancoveanului. Moartea Brancovenilor a fost una martiric\u0103, ei refuz\u00e2nd s\u0103 treac\u0103 la islam pentru a-\u0219i salva via\u021ba, prefer\u00e2nd s\u0103 moar\u0103, dec\u00e2t s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 credin\u021ba. Prezent\u0103m \u00een continuare c\u00e2teva dintre aceste m\u0103rturii, care au fost publicate, oferind cititorilor o imagine c\u00e2t mai apropiat\u0103 asupra \u00eemprejur\u0103rilor uciderii domnului muntean, a copiilor s\u0103i \u0219i a sfetnicului Ianache.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Scrisoarea baronului Hochpied:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eLa 26 august (15 august, stil nou), \u00eentr-o duminic\u0103, cu un ceas \u00eenainte de amiaz\u0103, din porunca Sultanului, (Br\u00e2ncoveanu) a fost luat pe nea\u0219teptate din \u00eenchisoarea \u0218apte Turnuri \u0219i a fost dus, ca un f\u0103c\u0103tor de rele, numai \u00een c\u0103ma\u0219\u0103, cu patru fii \u0219i un ginere \u2013 boier din Principat \u2013 care mergeau to\u021bi \u00eenaintea lui, pe jos, \u00een ora\u0219. \u0218i a\u0219a a fost adus l\u00e2ng\u0103 Marele Serai, \u00eenaintea chio\u0219cului \u00eemp\u0103r\u0103tesc, pe malul apei. Acolo st\u0103tea Sultanul cu Marele Vizir, care ie\u0219ise tocmai din Divanul cel mare.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Anton Maria del Chiaro, secretarul Cancelariei Voievodului Constantin Br\u00e2ncoveanu:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eImbrohorul (Persoan\u0103 trimis\u0103 de sultan \u00een \u021b\u0103rile noastre cu \u00eenalte misiuni politice, n.a.), dup\u0103 ce comunic\u0103 lui Br\u00e2ncoveanu gravele acuza\u021bii din partea sultanului, ascultate cu demnitate de el, ordon\u0103 supunerea lui, ca \u0219i a fiului cel mare, la grele torturi, pentru a smulge m\u0103rturisirea averii lor. Dup\u0103 ce m\u0103rturisir\u0103 toate, dup\u0103 cinci zile, duminic\u0103 \u00een 26 august, de Adormirea Sfintei Fecioare, \u00een prezen\u021ba sultanului, care sta la o anumit\u0103 distan\u021b\u0103, imbrohorul supuse pe Voievod la un nou interogatoriu, la care Br\u00e2ncoveanu r\u0103spunse f\u0103r\u0103 fric\u0103, dup\u0103 care, la un semn, se apropie gealatul.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ambasadorul Andrea Memmo c\u0103tre dogele Vene\u021biei:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eDuminica de diminea\u021b\u0103 a fost t\u0103iat capul b\u0103tr\u00e2nului principe al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, tuturor fiilor lui \u0219i unui boier care \u00eei era vistier. \u00censu\u0219i Sultanul a venit s\u0103 fie de fa\u021b\u0103 la o astfel de jalnic\u0103 priveli\u0219te.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ambasadorul francez la Constantinopol, Des Alleurs, c\u0103tre regele Ludovic al XIV-lea:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eDupa audien\u021ba acordat\u0103 trimisului Suediei, sultanul intr\u0103 \u00een caic \u0219i merse la unul din seraiurile ce le are pe canalul M\u0103rii Negre. Acolo, pe \u021b\u0103rmul m\u0103rii, i se d\u0103du s\u0103 vad\u0103 decapitarea a patru fii \u0219i o rud\u0103 a voievodului Valahiei, \u00een fa\u021ba acestui nefericit principe, care, la urm\u0103, suferi \u0219i el acela\u0219i supliciu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Del Chiaro:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eCand Br\u00e2ncoveanu \u00eel v\u0103zu (pe gealat) c\u0103 se apropie cu sabia \u00een m\u00e2n\u0103, f\u0103cu o scurt\u0103 rug\u0103ciune \u0219i se adres\u0103 fiilor s\u0103i cu urm\u0103toarele cuvinte: \u201eFiii mei, fi\u021bi curajo\u0219i! Am pierdut tot ce aveam \u00een aceast\u0103 lume; cel pu\u021bin s\u0103 salv\u0103m sufletele noastre \u0219i s\u0103 ne sp\u0103lam p\u0103catele cu s\u00e2ngele nostru.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Des Alleurs:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eLi s-a propus la to\u021bi iertarea, dac\u0103 ar fi voit s\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eze religia mahomedan\u0103. To\u021bi au refuzat cu t\u0103rie, afar\u0103 de cel mai t\u00e2n\u0103r dintre feciori, care, v\u0103z\u00e2nd capetele fra\u021bilor s\u0103i c\u0103 se rostogolesc la p\u0103m\u00e2nt, zise c\u0103 vrea s\u0103 se fac\u0103 turc.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">C\u0103l\u0103torul francez Aubry De La Motraye, aflat \u00een slujba regelui Carol al XII-lea al Suediei:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eGadele i-a pus pe to\u021bi s\u0103 stea \u00een genunchi, la o oarecare dep\u0103rtare unul de altul \u0219i s\u0103-\u0219i scoat\u0103 c\u0103ciulile de pe cap. \u0218i dup\u0103 ce le-a \u00eeng\u0103duit s\u0103 fac\u0103 o scurt\u0103 rug\u0103ciune, a t\u0103iat mai \u00eent\u00e2i dintr-o singur\u0103 lovitur\u0103 de sabie, capul clucerului, (\u2026) \u0219i apoi al fiului mai mare. Dar c\u00e2nd ridic\u0103 sabia ca s\u0103 taie capul celui mai t\u00e2n\u0103r, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 16 ani, acesta, cuprins de fric\u0103, ceru s\u0103 i se cru\u021be via\u021ba, primind \u00een schimb s\u0103 se fac\u0103 musulman; atunci, tat\u0103l s\u0103u, dojenindu-l \u0219i \u00eendemn\u00e2ndu-l mai bine s\u0103 moar\u0103 de o mie de ori dac\u0103 s-ar putea, dec\u00e2t s\u0103 se lepede de Iisus Hristos, numai pentru a tr\u0103i c\u00e2\u021biva ani mai mul\u021bi pe p\u0103m\u00e2nt, acesta (Matei) spuse gadelui: Vreau s\u0103 mor cre\u0219tin, love\u0219te!; \u0219i \u00eendat\u0103 g\u00e2dele \u00eei retez\u0103 capul, ca \u0219i celorlal\u021bi. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00eel decapit\u0103 \u0219i pe tat\u0103.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">M\u0103rturia ambasadorului polonez Goltz la Constantinopol:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eTrupurile lor fur\u0103 azv\u00e2rlite spre vederea norodului, de diminea\u021ba \u0219i p\u00e2n\u0103 seara, apoi \u00eempr\u0103\u0219tiate \u00een apele Pontului Euxin. Niciodat\u0103 istoria nu a avut parte de un at\u00e2t de s\u00e2ngeros m\u0103cel \u0219i lumea \u00eentreag\u0103 se \u00eenfioar\u0103 \u00eenc\u0103 de groaza de a fi v\u0103zut pe acest s\u0103rman principe, dup\u0103 ce \u0219i-a petrecut cea mai mare parte a zilelor \u00een bog\u0103\u021biile \u0219i slava lumii, d\u00e2ndu-\u0219i \u00een final duhul sub t\u0103i\u0219ul sabiei, \u00eenot\u00e2nd \u00een s\u00e2ngele \u00eentregii sale familii.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Del Chiaro:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u201eDupa tragedie, Sultanul se \u00eendep\u0103rt\u0103, iar capetele celor uci\u0219i fur\u0103 purtate prin ora\u0219, pe pr\u0103jini. Se str\u00e2nsese lume mult\u0103 \u00een jurul acestor cadavre, iar marele vizir, tem\u00e2ndu-se de vreo r\u0103scoal\u0103, c\u0103ci \u00een\u0219i\u0219i turcii se \u00eengroziser\u0103 de at\u00e2ta nedreptate, ordon\u0103 aruncarea cadavrelor \u00een mare, de unde, pe ascuns, fur\u0103 pescuite de c\u00e2\u021biva cre\u0219tini \u0219i \u00eengropate \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire numit\u0103 \u00abHalchi\u00bb, nu departe de Constantinopol. \u00cen ce chinuri se zb\u0103tea nenorocita Doamn\u0103 c\u00e2nd i se aduse vestea uciderii iubitului ei so\u021b \u0219i a scumpilor ei fii, \u00ee\u0219i poate oricine imagina! Eu, care \u00een patru ani ne\u00eentrerup\u021bi am avut onoarea de a fi \u00een intimitatea acestor prin\u021bi, nu-mi pot aminti aceast\u0103 teribil\u0103 tragedie f\u0103r\u0103 a v\u0103rsa lacrimi.\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mucenicia Sfin\u021bilor Martiri Brancoveni: Constantin Vod\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cei patru fii ai s\u0103i, Constantin, \u0218tefan,Radu, Matei \u0219i sfetnicul Ianache, reprezint\u0103 o biruin\u021b\u0103 moral\u0103 a domnului cre\u0219tin asupra sultanului musulman. Dac\u0103 Br\u00e2ncoveanu apostazia, sultanul Ahmed al III-lea (1703-1730) ob\u021binea o mare victorie asupra lui, iar Imperiul Otoman asupra \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Lupta a c\u00e2\u0219tigat-o domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i cu el a c\u00e2\u0219tigat-o \u021aara \u0219i poporul lui. Mucenicia domnului reprezint\u0103 o parte din mucenicia multisecular\u0103 a poporului rom\u00e2n, care a pl\u0103tit opresorilor un mare tribut \u2013 \u0219i de bani, \u0219i de bunuri, \u0219i de s\u00e2nge \u2013 pentru a-\u0219i p\u0103stra \u021aara \u0219i legea. Domnind cu \u00een\u021belepciune \u0219i cu dreptate \u0219i murind ca un martir, Constantin Br\u00e2ncoveanu s-a cinstit pe el \u00eensu\u0219i, cinstind deopotriv\u0103 \u0219i neamul din care a f\u0103cut parte. At\u00e2t \u00een \u021aar\u0103, c\u00e2t \u0219i peste hotare, jertfa sa \u0219i a familiei sale reprezint\u0103 un moment al afirm\u0103rii credin\u021bei \u0219i dragostei fa\u021b\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Constantin Br\u00e2ncoveanu&nbsp; s-a n\u0103scut \u00een anul 1654 din p\u0103rin\u0163ii vornicul Papa Postelnicul \u015fi Stanca Cantacuzino. Constantin a crescut f\u0103r\u0103 tat\u0103, deoarece acesta moare pe c\u00e2nd avea doar un an.&nbsp; Este crescut de mam\u0103, de bunica dinspre tat\u0103 P\u0103una Greceanu \u015fi de unchiul s\u0103u, Stolnicul Constantin Cantacuzino, pe care ajunge s\u0103-l iubeasc\u0103 asemenea unui tat\u0103. Br\u00e2ncoveanu, &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-13383","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13383","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13383"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13383\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13385,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13383\/revisions\/13385"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13383"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13383"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13383"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}