{"id":13371,"date":"2018-08-13T10:54:22","date_gmt":"2018-08-13T14:54:22","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=13371"},"modified":"2018-08-13T10:54:22","modified_gmt":"2018-08-13T14:54:22","slug":"sfantul-maxim-marturisitorul-si-mutarea-sfintelor-sale-moaste","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2018\/08\/13\/sfantul-maxim-marturisitorul-si-mutarea-sfintelor-sale-moaste\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul \u0219i mutarea sfintelor sale moa\u0219te"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie nobil\u0103 din Constantinopol \u00een jurul anului 580. Avea mintea ager\u0103 \u015fi a beneficiat de o educa\u0163ie aleas\u0103. Scurt timp dup\u0103 ce Heraclie a ajuns \u00eemp\u0103rat al Bizan\u0163ului (610- 641), sf\u00e2ntul a fost chemat la palat \u015fi a primit func\u0163ia de secretar imperial. Nu a r\u0103mas mult \u00eens\u0103 \u00een aceast\u0103 demnitate. Vremurile erau foarte grele pentru imperiu. Per\u015fii cucereau \u015fi jefuiau provincie dup\u0103 provincie. \u00cen anul 614, chiar Ierusalimul a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile lor. Atunci au ars biserica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt, lu\u00e2nd lemnul Sfintei Cruci care se p\u0103stra acolo. Motivul cel mai puternic pentru Sf\u00e2ntul Maxim de a p\u0103r\u0103si administra\u0163ia imperial\u0103 era \u00eens\u0103 erezia monotelit\u0103 care se \u00eentindea ca o plag\u0103 \u015fi pusese st\u0103p\u00e2nire chiar \u015fi pe \u00eemp\u0103rat.<\/p>\n

\u00cen anul 614, a\u015fadar, Sf\u00e2ntul Maxim a lep\u0103dat toate \u015fi a intrat \u00een via\u0163a monahal\u0103 \u00een M\u00e2n\u0103stirea Chrysopol \u2013 Scutari, de cealalt\u0103 parte a Bosforului \u015fi, dup\u0103 o vreme a ajuns stare\u0163.<\/p>\n

\u00cen vremea invaziei persane, el s-a refugiat \u00een Africa de unde a continuat s\u0103 lupte pentru ap\u0103rarea dreptei credin\u0163e.<\/p>\n

Erezia monotelit\u0103 ap\u0103ruse \u00eentr-un context istoric special. \u00cen fa\u0163a pericolului persan, Imperiul Bizantin avea nevoie de sprijinul vecinilor s\u0103i de la r\u0103s\u0103rit care, \u00een mare parte, erau monofizi\u0163i, adic\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau erezia c\u0103 \u00een Hristos ar fi o singur\u0103 fire. Din dorin\u0163a de a g\u0103si o \u201ecale de mijloc\u201d, \u201ede compromis\u201d cu ace\u015ftia, s-a \u00eencercat acreditarea unei noi erezii: aceea a unei singure voin\u0163e \u00een persoana M\u00e2ntuitorului. \u00cen spirit \u201ede dragoste ecumenic\u0103\u201d erezia a fost \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 \u015fi propov\u0103duit\u0103 de \u00een\u015fi\u015fi patriarhii de atunci ai Constantinopolului \u015fi respectiv, al Alexandriei.<\/p>\n

\u00cen lupta sa pentru p\u0103strarea curat\u0103 a credin\u0163ei, Sf\u00e2ntul Maxim a plecat la Roma \u015fi, fiind primit de papa Martin I, l-a convins pe acesta s\u0103 convoace Sinodul de la Lateran \u00een anul 649 care a condamnat aceast\u0103 nou\u0103 erezie.<\/p>\n

\u00cen anul 653, pentru m\u0103rturisirea sa de credin\u0163\u0103, Sf\u00e2ntul Maxim a fost arestat, adus \u00een Constantinopol, audiat \u015fi, \u00een 655, condamnat la exil \u00een Tracia. Un an mai t\u00e2rziu, el a fost audiat din nou \u00eens\u0103 nu a vrut s\u0103 retracteze nimic. \u00cen 662, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 82 de ani, sf\u00e2ntul a fost audiat pentru a treia oar\u0103 \u015fi, nevr\u00e2nd s\u0103 respecte decretele imperiale care obligau la t\u0103cere \u00een problema a c\u00e2te voin\u0163e sau lucr\u0103ri sunt \u00een Hristos, a fost biciuit, i s-au t\u0103iat limba \u015fi m\u00e2na dreapt\u0103 \u00een fa\u0163a mul\u0163imii ca s\u0103 nu mai propov\u0103duiasc\u0103 prin grai sau prin scris \u015fi a fost exilat \u00een p\u0103r\u0163ile Georgiei de ast\u0103zi unde s-a \u015fi mutat la Domnul \u00een acela\u015fi an.<\/p>\n

\"racla\"<\/p>\n

Racla cu moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul (m\u00e2na dreapt\u0103) p\u0103strat\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Sf. Pavel din Athos<\/p>\n<\/div>\n

M\u00e2na sa dreapt\u0103 t\u0103iat\u0103 de eretici, \u00eens\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00eentreag\u0103 \u015fi nestricat\u0103 de, iat\u0103, mai bine de 1300 de ani, constituie singurele sfinte moa\u015fte care ni s-au p\u0103strat de la acest mare cuvios se p\u0103streaz\u0103 la M\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Pavel din Athos.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se \u015ftie, Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul a adormit \u00een data de 13 august 662. Sursele grece\u015fti vorbesc despre \u201eSchemaris\u201d ca loc al mor\u0163ii sale care a fost identificat de cercet\u0103tori drept cetatea Muri (Tsikhe Muri)<\/i> de l\u00e2ng\u0103 Tsageri \u2013 Georgia. Aceast\u0103 tez\u0103 este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de o puternic\u0103 tradi\u0163ie local\u0103 care plaseaz\u0103 morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului chiar la baza muntelui pe care este ridicat\u0103 cetatea Muri. Acum pe locul morm\u00e2ntului se g\u0103se\u015fte o mic\u0103 biseric\u0103, \u00eens\u0103 \u00een vechime era o m\u0103n\u0103stire numit\u0103 \u201ea Sf\u00e2ntului Maxim\u201d. \u00cen joia din S\u0103pt\u0103m\u00e2na Luminat\u0103 localnicii \u00eel pr\u0103znuiau aici pe Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul.<\/p>\n

Poate pentru c\u0103 data de 13 august este Odovania praznicului Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103, poate \u015fi pentru c\u0103 Biserica a socotit c\u0103 se cuvenea ca Sf\u00e2ntul Maxim s\u0103 fie pomenit \u00een ianuarie, al\u0103turi de marii teologi, pr\u0103znuirea sa a fost hot\u0103r\u00e2t\u0103 definitiv pentru 21 ianuarie. \u00cen 13 august, data adormirii lui, \u00een calendar este \u00eens\u0103 men\u0163ionat\u0103 \u201eMutarea moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul din Georgia la Constantinopol\u201d. Unele surse sunt chiar mai precise ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 moa\u015ftele Sf\u00e2ntului ar fi fost aduse de fapt pe \u0163\u0103rmul asiatic al Constantinopolului, \u00een M\u00e2n\u0103stirea Maicii Domnului din Chrysopolis unde el vie\u0163uise ca monah.<\/p>\n

Baz\u00e2ndu-se pe faptul c\u0103 singurele surse care vorbesc despre mutarea moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului la Constantinopol sunt unele texte liturgice t\u00e2rzii (secolele 11- 12), dar care nu precizeaz\u0103 \u00eens\u0103 nic\u0103ieri c\u00e2nd a avut loc aceast\u0103 mutare c\u00e2t \u015fi pe tradi\u0163iile locale georgiene, unii cercet\u0103tori opineaz\u0103 c\u0103 este posibil ca un astfel de transfer s\u0103 nu fi avut niciodat\u0103 loc.<\/p>\n

Se p\u0103streaz\u0103 \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi o parte din m\u00e2na dreapt\u0103 a Sf\u00e2ntului, cea care \u00eemp\u0103ratul Constans a poruncit s\u0103 fie t\u0103iat\u0103 \u00een anul 662 \u00een Constantinopol. Nu se \u015ftie c\u00e2nd acest odor de mare pre\u0163 a ajuns \u00een Athos. Cea mai mare parte din arhivele m\u00e2n\u0103stirii Sf\u00e2ntul Pavel s-a pierdut mai \u00eent\u00e2i \u00een 1307 c\u00e2nd catalanii au pustiit Sf\u00e2ntul Munte \u015fi apoi \u00een cumplitul incendiu care a distrus m\u00e2n\u0103stirea \u00een 1902. Toate vechile proschinitare ale Sf\u00e2ntului Munte confirm\u0103 \u00eens\u0103 prezen\u0163a acestor sfinte moa\u015fte la M\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Pavel.<\/p>\n

Este limpede c\u0103 un lucru at\u00e2t de valoros  nu putea s\u0103 circule oricum. Posibil ca m\u00e2na Sf\u00e2ntului Maxim s\u0103 fi fost adus\u0103 din Constantinopol \u00een secolul 11 de \u00eensu\u015fi ctitorul m\u00e2n\u0103stirii, Sf\u00e2ntul Pavel Xiropotamitul, care, fiind de neam \u00eemp\u0103r\u0103tesc, a adus din Bizan\u0163 cu el, o mare bucat\u0103 din lemnul Sfintei Cruci \u015fi alte odoare de pre\u0163 pentru cele dou\u0103 ctitorii ale sale din Athos.<\/p>\n

O alt\u0103 posibilitate care nu trebuie exclus\u0103 este ca m\u00e2na Sf\u00e2ntului Maxim s\u0103 fi fost d\u0103ruit\u0103 m\u00e2n\u0103stirii de prin\u0163esa Maro, fiica craiului Serbiei, Gheorghe Brancovici. Ea fusese dat\u0103 de so\u0163ie sultanului Murad al II-lea \u015fi a fost cea care l-a crescut pe Mahomed al II-lea, viitorul cuceritor al Constantinopolului. Av\u00e2nd dreptul de a-\u015fi p\u0103stra credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi bucur\u00e2ndu-se de un statut special la curtea sultanului, ea a recuperat darurile magilor care fuseser\u0103 pr\u0103date de turci de la una din bisericile din Constantinopol \u015fi le-a adus \u00een 1470 la M\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Pavel dimpreun\u0103 cu alte odoare. Este posibil ca \u00eentre aceste \u201ealte odoare\u201d s\u0103 fi fost \u015fi m\u00e2na Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul.<\/p>\n

S\u0103 d\u0103m slav\u0103 lui Dumnezeu c\u0103 aceste sfinte moa\u015fte s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre spre m\u0103rturie a dreptei credin\u0163e \u015fi \u00eendemn pentru noi de a m\u0103rturisi adev\u0103rul, dup\u0103 pilda celor de odinioar\u0103.<\/p>\n

\"Sf\u00e2ntul<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul, fresc\u0103 de Manuil Panselinos (fragment), biserica Protaton, Athos, sec. XIV<\/p>\n<\/div>\n

Din cuget\u0103rile Sf\u00e2ntului Maxim<\/strong><\/p>\n

Nu m\u00e2nc\u0103rurile sunt rele, ci l\u0103comia p\u00e2ntecelui \u015fi nici facerea de prunci, ci curvia; nici banii, ci iubirea de bani; nici slava, ci slava de\u015fart\u0103. Iar dac\u0103-i a\u015fa, nimic nu e r\u0103u <\/em>din cele ce sunt, dec\u00e2t reaua \u00een\u00adtrebuin\u0163are, care vine din negrija min\u0163ii de-a cultiva cele fire\u015fti.<\/p>\n

Unele dintre patimi pri\u00adcinuiesc necump\u0103tare; altele ur\u0103; \u015fi iar\u0103\u015fi altele \u015fi necum\u00adp\u0103tare \u015fi ur\u0103.<\/p>\n

Pe cine iube\u015fte cineva, pe acela se \u015fi gr\u0103be\u015fte s\u0103-l slujeasc\u0103. Dac\u0103 iube\u015fte deci cineva pe Dumnezeu, acela se \u015fi gr\u0103be\u015fte s\u0103 fac\u0103 cele pl\u0103\u00adcute Lui. Iar dac\u0103 \u00ee\u015fi iube\u015fte trupul se gr\u0103be\u015fte s\u0103 \u00eempli\u00adneasc\u0103 cele ce-\u00ee desf\u0103teaz\u0103 pe acesta.<\/p>\n

\u201eLui Dumnezeu \u00eei place iubirea, cump\u0103tarea, con\u00adtempla\u0163ia \u015fi rug\u0103ciunea, iar trupului, l\u0103comia p\u00e2ntecelui, necump\u0103tarea \u015fi cele ce le sporesc pe acestea. De aceea: \u201eCei ce sunt \u00een trup nu pot s\u0103 plac\u0103 lui Dumnezeu\u201d. Iar \u201ecei ai lui Hristos \u015fi-au r\u0103stignit trupul dimpreun\u0103 cu patimile \u015fi cu poftele\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 p\u0103ze\u015fti deplin porunca dragostei fa\u0163\u0103 de aproapele, pentru ce la\u015fi s\u0103 se nasc\u0103 \u00een tine am\u0103r\u0103ciunea \u00eentrist\u0103rii? V\u0103dit este c\u0103, f\u0103\u00adc\u00e2nd astfel, pui mai presus de dragoste lucrurile vremelnice \u015fi pe acestea le cau\u0163i, lupt\u00e2nd \u00eempotriva fratelui.<\/p>\n

Nu din trebuin\u0163\u0103 e at\u00e2t de r\u00e2vnit aurul de c\u0103tre oameni, c\u00e2t pentru faptul c\u0103 mul\u0163imea \u00ee\u015fi \u00eempline\u015fte prin el pl\u0103cerile.<\/p>\n

Trei sunt pricinile dragos\u00adtei de bani: iubirea de pl\u0103ce\u00adre, slava de\u015fart\u0103 \u015fi necredin\u0163a. Cea mai rea dintre acestea este necredin\u0163a. Iubitorul de pl\u0103ceri iube\u015fte argintul, ca s\u0103-\u015fi procure dezmierd\u0103ri printr-\u00eensul; iubitorul de sla\u00adv\u0103 de\u015fart\u0103, ca s\u0103 se sl\u0103veasc\u0103 printr-\u00eensul; iar necredincio\u00adsul, ca s\u0103-l ascund\u0103 \u015fi s\u0103-I p\u0103streze tem\u00e2ndu-se de foa\u00admete, de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, de boal\u0103, sau de ajungerea \u00eentre str\u0103ini. Acesta n\u0103d\u0103jduie\u015fte mai mult \u00een argint dec\u00e2t \u00een Dumnezeu, F\u0103c\u0103torul tuturor lucrurilor \u015fi Proniatorul tuturor, p\u00e2n\u0103 \u015fi al celor mai de pe urma \u015fi mai mici viet\u0103\u0163i.<\/p>\n

P\u0103catele ne vin prin rea\u00adua \u00eentrebuin\u0163are a puterilor (facult\u0103\u0163ilor) sufletului: a celei poftitoare, a celei irascibile \u015fi a celei ra\u0163ionale. Ne\u015ftiin\u0163a \u015fi nechibzuin\u0163a vin din reaua \u00eentrebuin\u0163are a puterii ra\u0163io\u00adnale. Ura \u015fi necump\u0103tarea din reaua \u00eentrebuin\u0163are a puterii irascibile (iu\u0163imea) \u015fi a celei poftitoare. Iar din buna \u00een\u00adtrebuin\u0163are a acestora ne vin cuno\u015ftin\u0163a \u015fi chibzuin\u0163\u0103, iubi\u00adrea \u015fi cump\u0103tarea. Dac\u0103 e a\u015fa, nimic din cele create \u015fi f\u0103cute de Dumnezeu nu este r\u0103u.<\/p>\n

Dac\u0103 vrei s\u0103 biruie\u015fti g\u00e2n\u00addurile, t\u0103m\u0103duie\u015fte-\u0163i patimi\u00adle \u015fi u\u015for le vei scoate afar\u0103 din minte. De pild\u0103, pentru curvie, poste\u015fte, privegheaz\u0103, ostene\u015fte-te \u015fi petrece \u00een singur\u0103tate. Pentru m\u00e2nie \u015fi \u00eentristare, dispre\u0163uie\u015fte slava, necinstea \u015fi lucrurile materia\u00adle. Iar pentru \u0163inerea minte a r\u0103ului, roag\u0103-te pentru cel ce te-a sup\u0103rat \u015fi te vei izb\u0103vi.<\/p>\n

Dac\u0103 p\u0103ze\u015fti deplin porunca dragostei fa\u0163\u0103 de aproapele, pentru ce la\u015fi s\u0103 se nasc\u0103 \u00een tine am\u0103r\u0103ciunea \u00eentrist\u0103rii? V\u0103dit este c\u0103, f\u0103c\u00e2nd astfel, pui mai presus de dragoste lucrurile vremelnice \u015fi pe acestea le cau\u0163i, lupt\u00e2nd \u00eempotriva fratelui.<\/p>\n

Nu din trebuin\u0163\u0103 e at\u00e2t de r\u00e2vnit aurul de c\u0103tre oameni, c\u00e2t pentru faptul c\u0103 mul\u0163imea \u00ee\u015fi \u00eempline\u015fte prin el pl\u0103cerile.<\/p>\n

Trei sunt pricinile dragostei de bani: iubirea de pl\u0103cere, slava de\u015fart\u0103 \u015fi necredin\u0163a. Cea mai rea dintre acestea este necredin\u0163a. Iubitorul de pl\u0103ceri iube\u015fte argintul, ca s\u0103-\u015fi procure dezmierd\u0103ri printr-\u00eensul; iubitorul de slava de\u015fart\u0103, ca s\u0103 se sl\u0103veasc\u0103 printr-\u00eensul; iar necredinciosul, ca s\u0103-l ascund\u0103 \u015fi s\u0103-l p\u0103streze tem\u00e2ndu-se de foamete, de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, de boal\u0103, sau de ajungerea \u00eentre str\u0103ini. Acesta n\u0103d\u0103jduie\u015fte mai mult \u00een argint dec\u00e2t \u00een Dumnezeu, F\u0103c\u0103torul tuturor lucrurilor \u015fi Proniatorul tuturor, p\u00e2n\u0103 \u015fi al celor mai de pe urm\u0103 \u015fi mai mici viet\u0103\u0163i.<\/p>\n

P\u0103catele ne vin prin reaua \u00eentrebuin\u0163are a puterilor (facult\u0103\u0163ilor) sufletului: a celei poftitoare, irascibile \u015fi ra\u0163ionale. Ne\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi nechibzuin\u0163a vin din reaua \u00eentrebuin\u0163are a puterii ra\u0163ionale. Ura \u015fi necump\u0103tarea din reaua \u00eentrebuin\u0163are a puterii irascibile (iu\u0163imea) \u015fi poftitoare. Iar din bun\u0103 \u00eentrebuin\u0163are a acestora ne vine cuno\u015ftin\u0163a \u015fi chibzuin\u0163a iubirea \u015fi cump\u0103tarea. Dac\u0103 e a\u015fa. nimic din cele create \u015fi f\u0103cute de Dumnezeu nu este r\u0103u.<\/p>\n

Cel ce vede gre\u015felile cuiva, oricine ar fi acel om, str\u0103in e cu totul de dragostea lui Dumnezeu. C\u0103ci dragostea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu nu \u00eeng\u0103duie ura fa\u0163\u0103 de om.<\/p>\n

Cel ce are mintea a\u0163intit\u0103 la dragostea lui Dumnezeu, dispre\u0163uie\u015fte toate cele de se v\u0103d \u015fi \u00eensu\u015fi trupul s\u0103u ca pe ceva str\u0103in.<\/p>\n

Mult\u0103 m\u00e2ncare \u015fi m\u00e2ncarea cu pl\u0103cere sunt pricini de necump\u0103tare; iubirea de argint \u015fi slava de\u015fart\u0103 sunt pricini de ur\u0103 fa\u0163\u0103 de aproapele. Iar maica acestora: iubirea trupeasc\u0103 de sine este pricin\u0103 a am\u00e2ndurora.<\/p>\n

sursa:pemptousia.ro<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie nobil\u0103 din Constantinopol \u00een jurul anului 580. Avea mintea ager\u0103 \u015fi a beneficiat de o educa\u0163ie aleas\u0103. Scurt timp dup\u0103 ce Heraclie a ajuns \u00eemp\u0103rat al Bizan\u0163ului (610- 641), sf\u00e2ntul a fost chemat la palat \u015fi a primit func\u0163ia de secretar imperial. Nu a r\u0103mas mult \u00eens\u0103 \u00een … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-13371","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13371","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13371"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13371\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13373,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13371\/revisions\/13373"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}