{"id":13365,"date":"2018-08-09T00:07:26","date_gmt":"2018-08-09T04:07:26","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=13365"},"modified":"2018-08-09T00:07:26","modified_gmt":"2018-08-09T04:07:26","slug":"unitatea-romanilor-in-perioada-lui-mihai-viteazul-1593-1601","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2018\/08\/09\/unitatea-romanilor-in-perioada-lui-mihai-viteazul-1593-1601\/","title":{"rendered":"Unitatea rom\u00e2nilor \u00een perioada lui Mihai Viteazul (1593 – 1601)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Epoca lui Mihai Viteazul, voievodul unificator al celor trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne, este, f\u0103r\u0103 nici un fel de \u00eendoial\u0103, una \u00een care exista deja, chiar dac\u0103 nu cristalizat\u0103, o con\u0219tiin\u021b\u0103 a originii, credin\u021bei, limbii comune \u0219i a unit\u0103\u021bii de neam. O dovedesc multe din actele politico-diplomatice \u0219i spiritual-culturale ale marelui domn, dar \u0219i unele cronici ale vremii. Unificarea, de scurt\u0103 durat\u0103, a celor trei provincii sub sceptrul s\u0103u, \u00een 1600, a avut urm\u0103ri ad\u00e2nci \u0219i favorabile \u00een evolu\u021bia ideii de unitate la rom\u00e2ni \u0219i \u00een realizarea acestui mare deziderat na\u021bional, des\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een 1918.<\/p>\n

Mihai Viteazul (domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00eentre 1593-1601, conduc\u0103tor, pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp, al celor trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne medievale care formeaz\u0103 Rom\u00e2nia de ast\u0103zi) a \u00eentrunit toate atributele unei mari perso\u00adnalit\u0103\u021bi europene a timpului s\u0103u. \u201eA fost, \u00een primul r\u00e2nd, un mare cre\u0219tin, demonstr\u00e2nd aceasta prin \u00eentreaga sa activitate, garant \u0219i ap\u0103r\u0103tor al credin\u021bei ortodoxe \u00een toate \u021b\u0103rile rom\u00e2ne. (…) Ideile sale politice au fost \u00eentr-o deplin\u0103 concordan\u021b\u0103 cu cele ale reprezentan\u021bilor rena\u0219terii europene. Ele urm\u0103reau crearea unui stat centralizat dup\u0103 modelul monarhiilor absolute din Spania, Fran\u021ba, Anglia, Imperiul Habsburgic etc., condus\u0103 de o dinastie care trebuia s\u0103 fie ereditar\u0103. Toate aceste idei au fost cuprinse \u00een documentele \u00eenaintate \u00eemp\u0103ratului Rudolf al II-lea, \u00een vara anului 1600\u201d, spunea \u00eentr-un studiu prof. dr. Gheorghe Anghel, consacrat istoric al feudalismului din Transilvania.<\/p>\n

Acela\u0219i neam, aceea\u0219i religie<\/h3>\n

C\u00e2nd marele domn a f\u0103cut unirea celor trei \u021b\u0103ri la 1600, Ortodoxia reprezenta liantul na\u021bional. O dovedesc c\u00e2teva cronici scrise de autohtoni \u0219i str\u0103ini, din vremea lui Mihai Viteazul. Aceste documente \u201esus\u021bin faptul c\u0103 rom\u00e2nii erau con\u0219tien\u021bi de originea lor comun\u0103, c\u0103 vorbeau aceea\u0219i limb\u0103 \u0219i erau ortodoc\u0219i\u201d, dup\u0103 cum afirm\u0103 cercet\u0103torul Ionu\u021b \u021aene, care enumer\u0103 patru cronici \u00een acest sens.<\/p>\n

Prima este cea a umanistului ardelean Nicolaus Olahus (1493-1568). Acesta, pe la 1550, sus\u021binea c\u0103 \u201evalahii sunt cre\u0219tini, numai c\u0103, urm\u00e2nd pe greci, se deosebesc de Biserica noastr\u0103 Catolic\u0103 \u00een privin\u021ba purcederii Duhului Sf\u00e2nt \u0219i a altor articole mai pu\u021bin importante\u201d. Referindu-se la moldoveni, Nicolaus Olahus spunea c\u0103 ace\u0219tia \u201eau aceea\u0219i limb\u0103, obiceiuri \u0219i religie cu muntenii\u201d, \u0219i c\u0103 se deosebesc \u201enumai prin \u00eembr\u0103c\u0103minte (…). Limba lor \u0219i a celorlal\u021bi valahi a fost c\u00e2ndva roman\u0103, c\u0103ci ei sunt copii din Roma\u201d.<\/p>\n

Un al doilea document este cronica intitulat\u0103 \u201eAnalecta lapidum vetustorum et nonnullarum in Dacia antiquitatum\u201d, a lui Stephanus Zamosius, pe care a publicat-o \u00een 1593 la Padova. \u00cen ea se arat\u0103 c\u0103 \u201efamiliile valahilor (…) nu sunt altceva dec\u00e2t mul\u021bimea davilor \u0219i parmenilor, \u00eenc\u00e2t se pare c\u0103 odat\u0103 cu norocul, nu din \u00eent\u00e2mplare au ocupat \u021binutul vechilor davi, fiind ultimii din popoarele tripartide ale Transilvaniei. (…) \u0218i nimeni nu ar crede c\u0103 ei au fost vreodat\u0103 coloni romani, dac\u0103 limba n-ar tr\u0103da originea, cu toate c\u0103 aceasta, \u00een decursul at\u00e2tor secole, a degenerat \u00eentr-un oarecare dialect. Totu\u0219i, limba latin\u0103 poate fi recunoscut\u0103 \u00een el nu cu greutate. Mai mult, ei \u00een\u0219i\u0219i \u00ee\u0219i zic p\u00e2n\u0103 acum romani, cu toate c\u0103 nu au nimic din natura roman\u0103\u201d.<\/p>\n

Domnul unirii \u00een Ardeal<\/h3>\n

O a treia cronic\u0103 este cea a sasului Mathias Miles, \u0219i este intitulat\u0103 \u201eSiebenb\u00fcrgischer W\u00fcrg-Engel\u201d, \u00een care se vorbe\u0219te despre rom\u00e2nii ortodoc\u0219i care s-au ridicat la lupt\u0103 pentru eliberarea na\u021bional\u0103 \u0219i religioas\u0103 \u0219i pentru sus\u021binerea noului domn muntean, Mihai Viteazul, de aceea\u0219i limb\u0103, neam \u0219i religie, care intrase \u00een Ardeal: \u201eDe \u00eendat\u0103 ce s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u021bar\u0103 zvonul despre victoria lui Mihai, numaidec\u00e2t valahii din \u021bara noastr\u0103 s-au adunat \u0219i au atacat \u00een tain\u0103 \u0219i public mo\u0219iile \u0219i cur\u021bile nobililor… \u0219i aceasta, de fapt, din \u00eenchipuirea vis\u0103toare c\u0103, av\u00e2nd de acum \u00eenainte un principe din s\u00e2ngele lor, trebuiau \u0219i ei, mojicii, valahii, s\u0103-i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 pe nobili… Intr\u00e2nd acum Mihai \u00een Alba Iulia, la 1 noiembrie, i-a venit \u00een \u00eent\u00e2mpinare Dumitru N\u00e1pr\u00e1gy, episcopul din localitate, cu to\u021bi preo\u021bii s\u0103i, \u0219i l-au primit cu o frumoas\u0103 urare de noroc \u0219i via\u021b\u0103 lung\u0103 \u0219i a unei conduceri pa\u0219nice\u201d.<\/p>\n

De altfel, la Alba Iulia, Mihai Viteazul a ridicat la rang de mitropolie ortodox\u0103 episcopia local\u0103 (Doresc \u201es\u0103 am \u0219i eu un loc \u0219i un nume \u00een cre\u0219tin\u0103tate\u201d, avea s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 voievodul \u00eentr-un memoriu c\u0103tre Ducele de Toscana), iar \u00een fruntea cet\u0103\u021bilor a numit garnizoane rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a emis hrisoave pentru nobilii rom\u00e2ni din Ardeal.<\/p>\n

Cea de-a patra cronic\u0103 este Letopise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei, din jurul anilor 1631-1632, a lui Grigore Ureche, \u00een care acesta scrie: \u201erum\u00e2nii, c\u00e2\u021bi se afl\u0103 locuitori la \u021aara Ungureasc\u0103 \u0219i la Ardeal \u0219i la Maramure\u0219, de la un loc s\u00e2ntu cu moldovenii \u0219i to\u021bi de la R\u00e2m se trag\u201d.<\/p>\n

M\u0103rturia unui sf\u00e2nt<\/h3>\n

Din perioada \u00een care Mihai Viteazul a intrat \u00een Alba Iulia dateaz\u0103 \u0219i o istorioar\u0103 despre puterea dreptei credin\u021be, inclus\u0103 de istoricul clujean Ioan Lupa\u0219 \u00een cartea sa \u201eIstoria bisericeasc\u0103 a rom\u00e2nilor ardeleni\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Sibiu \u00een 1918. Istorioara reprezint\u0103 de fapt o m\u0103rturie a Sf\u00e2ntului Ierarh Petru Movil\u0103, Mitropolitul Kievului, din prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea, citit\u0103 de el \u201e\u00eentr-un letopise\u021b muntenesc, \u0219i le-am auzit de la mul\u021bi oameni vrednici de crezare, care au v\u0103zut cu ochii lor, dar mai ales de la p\u0103rintele care pe atunci era vistiernic, iar acum este mare logof\u0103t al \u021b\u0103rii Ungro-Vlahiei \u0219i de la Dragomir, marele pitar al aceleea\u0219i \u021b\u0103ri\u201d. Aceast\u0103 m\u0103rturisire face referire la faptul c\u0103 preo\u021bii, or\u0103\u0219enii \u0219i to\u021bi boierii de \u201ecredin\u021b\u0103 latineasc\u0103\u201d s-au opus ridic\u0103rii de c\u0103tre Mihai Vod\u0103 a unei biserici ortodoxe \u00een Alba-Iulia. \u0218i atunci s-a hot\u0103r\u00e2t ca preo\u021bii ortodoc\u0219i \u0219i cei \u201elatine\u0219ti\u201d s\u0103 sfin\u021beasc\u0103 apa \u0219i \u201ea cui va r\u0103m\u00e2ne nestricat\u0103, ca \u0219i cum de-abia ar fi fost scoas\u0103 din izvor, credin\u021ba aceluia este dreapt\u0103\u201d. Istorioara spune c\u0103 dup\u0103 40 de zile, apa sfin\u021bit\u0103 de preo\u021bii ortodoc\u0219i era curat\u0103 \u0219i limpede, \u00een timp ce apa sfin\u021bit\u0103 de ceilal\u021bi a umplut biserica de \u201eduhoare\u201d.<\/p>\n

\u00cen acest mod \u201eto\u021bi locuitorii \u021b\u0103rii Ardealului, cu jur\u0103m\u00e2nt, s-au ar\u0103tat bucuro\u0219i s\u0103 zideasc\u0103 biserica \u0219i s\u0103 nu o d\u0103r\u00e2me niciodat\u0103\u201d.<\/p>\n

A\u0219adar, \u00een epoca lui Mihai Viteazul, rom\u00e2nii din toate cele trei state aveau con\u0219tiin\u021ba deja, chiar dac\u0103 nu cristalizat\u0103, a originii, credin\u021bei, limbii comune \u0219i a unit\u0103\u021bii de neam. Iar Ortodxia era liantul na\u021bional care le a\u0219eza \u00een aceea\u0219i tr\u0103ire.<\/p>\n

sursa:ziarullumina<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Epoca lui Mihai Viteazul, voievodul unificator al celor trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne, este, f\u0103r\u0103 nici un fel de \u00eendoial\u0103, una \u00een care exista deja, chiar dac\u0103 nu cristalizat\u0103, o con\u0219tiin\u021b\u0103 a originii, credin\u021bei, limbii comune \u0219i a unit\u0103\u021bii de neam. O dovedesc multe din actele politico-diplomatice \u0219i spiritual-culturale ale marelui domn, dar \u0219i unele cronici ale … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-13365","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13365","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13365"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13365\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13367,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13365\/revisions\/13367"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}