![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/Manastirea_Rohia_web.jpg\")
<\/a><\/p>\nLa 29 iulie 1912 se na\u015fte \u00een comuna Pantelimon de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti, Nicu-Aurelian Steinhardt, \u00eentr-o familie evreiasc\u0103. Tat\u0103l s\u0103u, inginerul \u015fi arhitectul Oscar Steinhardt, era directorul fabricii de mobil\u0103 \u015fi cherestea. Oscar Steinhardt a participat activ la Primul r\u0103zboi mondial, fiind r\u0103nit la M\u0103r\u0103\u015fti \u015fi decorat cu ordinul Virtutea militar\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
~~ Studiile ~~<\/strong><\/p>\n \u00centre anii 1919\u20131929 urmeaz\u0103 cursurile \u015fcolii primare (\u00een particular \u015fi la \u015fcoala \u201eClementa\u201d), \u015fi ale liceului Spiru Haret. Printre colegii de aici se num\u0103r\u0103 Constantin Noica, Mircea Eliade, Ar\u015favir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu \u015f.a. Singurul elev de confesiune mozaic\u0103, urmeaz\u0103 al\u0103turi de colegii s\u0103i cursurile de religie cre\u015ftin\u0103, cu preotul Georgescu-Silvestru, care de mai multe ori spunea clasei: \u201edec\u00e2t s\u0103 v\u0103d ministru al Cultelor pe un papista\u015f ca Maniu, mai bine pe un jidan de-al nostru, b\u0103iat de treab\u0103 cum e\u201d (Primejdia m\u0103rturisirii<\/em>, pp. 171-172) Nicu Steinhardt. \u00ce\u015fi ia bacalaureatul \u00een 1929.<\/p>\n Dup\u0103 1929 frecventeaz\u0103 cenaclul literar \u201eSbur\u0103torul\u201d al lui Eugen Lovinescu, descoperindu-se \u00een el germenii viitorului literat.<\/p>\n \u00ce\u015fi ia licen\u0163a \u00een Drept \u015fi Litere la Universitatea din Bucure\u015fti \u00een 1934, iar \u00een 1936 \u00ee\u015fi sus\u0163ine la Bucure\u015fti doctoratul \u00een drept constitu\u0163ional, cu lucrarea Principiile clasice \u015fi noile tendin\u0163e ale dreptului constitu\u0163ional<\/em>. Critica operei lui L\u00e9on Duguit, publicat\u0103 \u00een acela\u015fi an.<\/p>\n Din aceast\u0103 perioad\u0103 dateaz\u0103 \u00eenceputul prieteniei cu Emanuel Neuman (Manole), pe care o consider\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 la botez, evenimentul cel mai de seam\u0103\u201d (Jurnalul fericirii<\/em>, p. 121).<\/p>\n ~~ \u00cenceputul activit\u0103\u0163ii literare ~~<\/strong><\/p>\n \u00cen 1934 public\u0103,sub pseudonimul Antisthius \u2013 inspirat de numele unui personaj din Caracterele lui La Bruy\u00e8re -, volumul parodic \u00cen genul \u2026 tinerilor<\/em>, \u00een 1935 \u2013 Essai sur la conception catholique du Judaisme<\/em>, iar \u00een 1937 Illusion et r\u00e9alites juives<\/em>. Ultimele dou\u0103 lucr\u0103ri sunt realizate \u00een colaborare \u015fi sub influen\u0163a lui Emanuel Neuman.<\/p>\n \u00centre anii 1934-1935 public\u0103 diverse articole la Revista burghez\u0103<\/em>.<\/p>\n \u00centre anii 1937-1939 c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Elve\u0163ia, \u00een Austria (familia sa avea ceva leg\u0103turi de rudenie cu cea a lui Freud), \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00een Anglia, \u00eentregindu-\u015fi bagajul de cuno\u015ftin\u0163e.<\/p>\n \u00cen 1939 revine \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 lucreze ca redactor la Revista Funda\u0163iilor Regale<\/em>, la recomandarea lui Camil Petrescu, de unde este \u00eenl\u0103turat (\u00eempreun\u0103 cu Vladimir Streinu) \u00een anul 1940, \u00een cadrul ac\u0163iunii de \u201epurificare etnic\u0103\u201d declan\u015fat\u0103 sub guvernarea Antonescu-Sima. Urmeaz\u0103 o perioad\u0103 de priva\u0163iuni pe motive etnice (1940-1944).<\/p>\n Din 1944 revine la \u201eRevista Funda\u0163iilor Regale<\/em>\u201d depun\u00e2nd o intens\u0103 activitate publicistic\u0103 \u015fi critic\u0103. Dar este din nou \u00eenl\u0103turat \u00een 1947, se pare \u00een urma unui denun\u0163 al lui George C\u0103linescu. \u00cen acela\u015fi timp, mai colaboreaz\u0103 la Universul literar<\/em>, Libertatea<\/em> \u015fi Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103<\/em>. Printre scriitorii s\u0103i favori\u0163i se num\u0103rau Marcel Proust, Andr\u00e9 Gide, Aldous Huxley, Simone Weil.<\/p>\n Dup\u0103 1947 este dat afar\u0103 din barou, i se refuz\u0103 publicarea textelor \u015fi execut\u0103 c\u00e2teva slujbe m\u0103runte, adesea necalificate. \u00centre 1948 \u015fi 1959 sufer\u0103 o nou\u0103 perioad\u0103 de priva\u0163iuni, al\u0103turi de pleiada intelectualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti interbelice.<\/p>\n ~~ Arestarea ~~<\/strong><\/p>\n \u00cen 1958 este arestat Constantin Noica \u015fi grupul s\u0103u de prieteni din care f\u0103ceau parte \u015fi Nicu Steinhardt al\u0103turi de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, P\u0103storel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai R\u0103dulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova \u015f.a. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cer\u00e2ndu-i-se s\u0103 fie martor al acuz\u0103rii, pun\u00e2ndu-i-se \u00een vedere c\u0103 dac\u0103 refuz\u0103 s\u0103 fie martor al acuz\u0103rii, va fi arestat \u015fi implicat \u00een \u201elotul intelectualilor mistico-legionari\u201d. Anchetat pentru c\u0103 a refuzat s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie \u00eempotriva lui Constantin Noica, este condamnat \u00een \u201elotul Pillat-Noica\u201d la 13 ani de munc\u0103 silnic\u0103 sub acuza\u0163ia de \u201ecrim\u0103 de uneltire contra ordinii sociale\u201d.<\/p>\n ~~ Botezul ~~<\/strong><\/p>\n Acest eveniment \u00eenl\u0103tur\u0103 \u201eorice dubiu, \u015fov\u0103ial\u0103, team\u0103, lene, descump\u0103nire\u201d (Primejdia m\u0103rturisirii<\/em>, p. 178) \u015fi gr\u0103be\u015fte luarea deciziei de a se boteza. La 15 martie 1960, \u00een \u00eenchisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu \u00eel boteaz\u00e3 \u00eentru Iisus Hristos, na\u015f de botez fiindu-i Emanuel Vidra\u015fcu (coleg de lot, fost \u015fef de cabinet al mare\u015falului Antonescu), iar ca martori ai tainei particip\u0103 Alexandru Paleologu, doi preo\u0163i romano-catolici, unul fiind chiar Monseniorul Ghica, doi preo\u0163i uni\u0163i \u015fi unul protestant, \u201espre a da botezului un caracter ecumenic\u201d (cf. Jurnalul fericirii).<\/p>\n ~~ Jurnalul fericirii ~~<\/strong><\/p>\n Episodul d\u0103 na\u015ftere c\u0103r\u0163ii Jurnalul fericirii, care reprezint\u0103, dup\u0103 propria-i m\u0103rturie, testamentul lui literar. Redactat la \u00eenceputul anilor \u201970, aceast\u0103 prim\u0103 variant\u0103 \u2013 circa 570 de pagini dactilografiate \u2013 este confiscat\u0103 de Securitate \u00een 1972 \u015fi \u00eei va fi restituit\u0103 \u00een 1975, dup\u0103 numeroase interven\u0163ii pe l\u00e2ng\u0103 Uniunea Scriitorilor. \u00centre timp, autorul finalizeaz\u0103 a doua variant\u0103, mai ampl\u0103, de 760 pagini dactilografiate. \u201eJurnalul fericirii\u201d este confiscat a doua oar\u0103 \u00een 1984. Redact\u00e2nd \u00een tot acest timp mai multe versiuni, acestea au fost scoase pe ascuns din \u0163ar\u0103, dou\u0103 dintre ele ajung\u00e2nd \u00een posesia Monic\u0103i Lovinescu \u015fi a lui Virgil Ierunca, la Paris. Cartea circulase \u00een samizdat printre intelectualii epocii. Monica Lovinescu o difuzeaz\u0103 \u00een serial la microfonul postului de radio Europa Liber\u0103 \u00eentre anii 1988 \u015fi 1989.<\/p>\n Tem\u00e2ndu-se de noi interven\u0163ii din partea Securit\u0103\u0163ii, N. Steinhardt face apel la prietenul s\u0103u mai t\u00e2n\u0103r Virgil Ciomo\u015f pentru a-i salva manuscrisele. Acesta public\u0103 Jurnalul<\/em> \u00een 1991, iar \u00een 1992 cartea prime\u015fte premiul pentru cea mai bun\u0103 carte a anului.<\/p>\n ~~ Eliberarea ~~<\/strong><\/p>\n Este supus rigorilor deten\u0163iei din \u00eenchisorilor comuniste de la Jilava, Gherla, Aiud etc. p\u00e2n\u0103 \u00een august 1964 c\u00e2nd este eliberat, \u00een urma gra\u0163ierii generale a de\u0163inu\u0163ilor politici. \u00cendat\u0103 dup\u0103 eliberarea din deten\u0163ie, la schitul bucure\u015ftean Darvari, \u00ee\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015feste taina botezului prin mirungere \u015fi primirea sfintei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fanii.<\/p>\n ~~ Reluarea activit\u0103\u0163ii literare ~~<\/strong><\/p>\n Dup\u0103 1964, la insisten\u0163ele prietenilor s\u0103i C. Noica \u015fi Al. Paleologu, reintr\u0103 \u00een via\u0163a literar\u0103 prin traduceri, medalioane, eseuri, cronici publicate \u00een Secolul 20, Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103, Steaua<\/em>, Familia<\/em>, Vatra<\/em>, Orizont<\/em>, Echinox<\/em>, Opinia studen\u0163easc\u0103<\/em> etc. \u00cen urma acestor colabor\u0103ri vor rezulta mai multe volume de eseuri \u015fi critic\u0103 literar\u0103: \u201e\u00centre via\u0163\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163i<\/em>\u201d (1976), \u201eIncertitudini literare<\/em>\u201d (1980, care prime\u015fte Marele Premiu al Criticii literare).<\/p>\n ~~ Perioada de m\u0103n\u0103stire ~~<\/strong><\/p>\n Dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u (1967) \u00eencepe s\u0103-\u015fi caute o m\u0103n\u0103stire. \u00cen 1975 vine la m\u0103n\u0103stirea unde se afla ieromonahul Mina Dobzeu, \u00eens\u0103 episcopul Partenie refuz\u0103 s\u0103-i permit\u0103 \u015federea, a\u015fa \u00eenc\u00e2t p\u0103rintele Mina \u00eel trimte la arhiepiscopul Teofil Herineanu de la Cluj-Napoca \u015fi la episcopul Iustinian Chira de la Maramure\u015f. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut \u00eens\u0103 ca \u00een 1976 Constantin Noica s\u0103 \u00eel \u00eent\u00e2lneasc\u0103, la o lansare de carte care a avut loc la Cluj-Napoca, pe Iustinian Chira, bun prieten al lui Ioan Alexandru \u015fi al scriitorilor \u00een general. Invitat de acesta, Noica ajunge \u00een scurt timp la M\u0103n\u0103stirea Rohia unde z\u0103bove\u015fte 3 zile. Cadrul natural \u015fi biblioteca vast\u0103 \u00eel impresioneaz\u0103 deopotriv\u0103 pe marele filosof care nu ezit\u0103 s\u0103 \u00eei povesteasc\u0103 lui Steinhardt despre cele v\u0103zute la Rohia, mai ales c\u0103 \u00eei \u015ftia g\u00e2ndul de a se retrage \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire.<\/p>\n \u00cen 1978, Steinhardt st\u0103 vara la Rohia pentru ca \u00een anul urm\u0103tor s\u0103 se stabileasc\u0103 definitiv acolo ca bibliotecar, cu aprobarea episcopului Iustinian. La data de 16 august 1980 este tuns \u00een monahism la m\u0103n\u0103stirea Rohia de c\u0103tre episcopul Iustinian Chira \u015fi arhiepiscopul Teofil Herineanu, care \u00eel iau sub aripa lor ocrotitoare. Arhimandritul Serafim Man, stare\u0163ul m\u0103n\u0103stirii Rohia, \u00eel integreaz\u0103 \u00een ob\u015ftea m\u0103n\u0103stirii. La m\u0103n\u0103stire pune \u00een ordine cele peste 23.000 de volume ale m\u0103n\u0103stirii, se integreaz\u0103 \u00een via\u0163a m\u0103n\u0103stirii (particip\u0103 la slujbe, pov\u0103\u0163uie\u015fte pelerinii, predic\u0103), iar \u00een paralel \u00ee\u015fi intensific\u0103 activitatea literar\u0103. Volume publicate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103: Geo Bogza \u2013 un poet al Efectelor, Exalt\u0103rii, Grandiosului, Solemnit\u0103\u0163ii, Exuberan\u0163ei \u015fi Patetismului (1982), Critic\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i (1983), Escale \u00een timp \u015fi spa\u0163iu (1987) \u015fi Prin al\u0163ii spre sine (1988). Aceste volume \u00eel impun ca un eseist de marc\u0103 al literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n ~~ Adormirea ~~<\/strong><\/p>\n \u00cen martie 1989 angina pectoral\u0103 de care suferea se agraveaz\u0103 \u015fi N. Steinhardt se decide s\u0103 plece la Bucure\u015fti pentru a vedea un medic specialist. Face drumul spre Baia Mare \u00eempreun\u0103 cu P\u0103rintele Mina Dobzeu, c\u0103ruia \u00eei m\u0103rturise\u015fte: \u201eTare m\u0103 sup\u0103r\u0103 ni\u015fte g\u00e2nduri, c\u0103 nu m-a iertat Dumnezeu din p\u0103catele tinere\u0163ii mele\u201d. Iar P\u0103rintele Mina \u00eei r\u0103spunde: \u201eSatana care vede c\u0103 nu mai te poate duce la p\u0103cat, te tulbur\u0103 cu trecutul. Deci, matale care ai trecut la cre\u015ftinism \u015fi te-ai botezat, \u0163i-a iertat p\u0103catele personale \u015fi p\u0103catul originar. Te-ai spovedit, te-ai m\u0103rturisit, ai intrat \u00een monahism, care este iar\u0103\u015fi un botez prin care \u0163i-a iertat toate p\u0103catele. Fii lini\u015ftit c\u0103 aceasta este o provocare de la cel r\u0103u, care \u00ee\u0163i aduce tulburare ca s\u0103 n-ai lini\u015fte nici acum\u201d.<\/p>\n Boala se agraveaz\u0103 \u015fi este obligat s\u0103-\u015fi \u00eentrerup\u0103 c\u0103l\u0103toria \u015fi s\u0103 se interneze la spitalul din Baia Mare, unde moare c\u0103teva zile mai t\u00e2rziu, joi, 30 martie 1989.<\/p>\n \u00cen ajunul mor\u0163ii sale, Ioan Pintea \u015fi Virgil Ciomo\u015f au trecut pe la m\u0103n\u0103stire \u015fi au recuperat din chilia c\u0103lug\u0103rului-scriitor o bun\u0103 parte a textelor sale. Acestea \u015fi alte texte recuperate de prin edituri sau de la prieteni, au fost publicate postum.<\/p>\n La \u00eenmorm\u00e2ntarea sa, riguros supravegheat\u0103 de Securitate, s-au str\u00e2ns cei mai buni prieteni, al\u0103turi de care a suferit nedrept\u0103\u0163ile regimului comunist.<\/p>\n sursa:nicolae steinhardt.wordpress.com<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La 29 iulie 1912 se na\u015fte \u00een comuna Pantelimon de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti, Nicu-Aurelian Steinhardt, \u00eentr-o familie evreiasc\u0103. Tat\u0103l s\u0103u, inginerul \u015fi arhitectul Oscar Steinhardt, era directorul fabricii de mobil\u0103 \u015fi cherestea. Oscar Steinhardt a participat activ la Primul r\u0103zboi mondial, fiind r\u0103nit la M\u0103r\u0103\u015fti \u015fi decorat cu ordinul Virtutea militar\u0103. ~~ Studiile ~~ \u00centre … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[21],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-13351","format-image","category-martiri-romani-contemporani","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13351"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13351\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13354,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13351\/revisions\/13354"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}