![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/romani-emigranti-in-america-1.jpg\")
<\/a><\/h4>\nMi\u0219carea migratorie european\u0103 din secolul al XIX-lea c\u0103tre Statele Unite ale Americii a \u00eenceput aproape imediat dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Napoleon \u0219i restaurarea p\u0103cii \u00een Europa, \u00een anul 1815. Urm\u0103torul secol a fost martorul unui gigantic fluviu uman (peste 38 de milioane de emigran\u021bi) rev\u0103rsat din toate col\u021burile Europei spre Lumea Nou\u0103.<\/h4>\n
Primul val masiv de emigr\u0103ri s-a produs \u00een perioada 1830-1865, ating\u00e2nd nivelul maxim \u00een anii 1847-1848 \u0219i purt\u00e2nd peste Atlantic \u021b\u0103rani \u0219i lucr\u0103tori irlandezi, germani de pe Rinul superior \u0219i englezi din \u021binuturile nordice ale Insulelor Britanice. Un al doilea curent a adus spre \u021b\u0103rmurile Americii fermieri \u0219i muncitori agricoli englezi \u00eenso\u021bi\u021bi de familiile lor, \u021b\u0103rani germani din Prusia \u0219i Saxonia \u0219i scandinavi din \u0219esurile Danemarcei, sudul Suediei \u0219i v\u0103ile interioare ale Norvegiei, acoperind perioada 1860-1890, cu intensitate maxim\u0103 \u00een anul 1882.<\/p>\n
\u00cen a treia perioad\u0103, cuprins\u0103 \u00eentre 1890-1914, dou\u0103 regiuni geografice distincte \u0219i-au amestecat torentele diferite c\u0103tre America de Nord: unul din bazinul Mediteranei, format din lucr\u0103tori agricoli din Italia, Grecia \u0219i \u021b\u0103rile Orientului Apropiat, \u0219i cel\u0103lalt, din Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103, ponderea majoritar\u0103 reprezent\u00e2nd-o emigra\u021bia \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 din Polonia, Rusia \u0219i Austro-Ungaria.<\/p>\n
\u0162inuturile locuite de rom\u00e2ni au experiat acest fenomen spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea. Din punctul de vedere american, aceast\u0103 emigra\u021bie se \u00eencadreaz\u0103 \u00een ceea ce ei numesc valul noii emigra\u021bii, val care include grupurile etnice din estul \u0219i centrul Europei, cum ar fi: polonezii, cehii, slovacii, s\u00e2rbii, maghiarii, ru\u0219ii, grecii, bulgarii, rom\u00e2nii, arom\u00e2nii (macedo-rom\u00e2nii) \u0219i al\u021bii. Acest nou val a fost deosebit, \u00eencep\u00e2nd din 1882, de ceea ce autorit\u0103\u021bile americane au numit vechea emigra\u021bie din vestul \u0219i nordul Europei, care a atins apogeul \u00eenaintea R\u0103zboiului Civil (1861-1865).<\/p>\n
Cine a fost de fapt primul rom\u00e2n care a ajuns \u00een Statele Unite ale Americii?<\/h2>\n
Emigra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 are propria ei istorie, care este \u00een general destul de bine cunoscut\u0103, dar care are \u00eenc\u0103 \u0219i multe aspecte neelucidate. Vreme \u00eendelungat\u0103, istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 l-a socotit pe George Pomu\u021b (foto dreapta)<\/b> ca fiind cel dint\u00e2i rom\u00e2n care a p\u0103\u0219it pe p\u0103m\u00e2ntul american, \u00een jurul anului 1850. Aproximativ \u00een jurul aceleia\u0219i date este semnalat\u0103 \u0219i prezen\u021ba unor rom\u00e2ni \u00een r\u00e2ndurile celor care se angrenaser\u0103 \u00een goana nebun\u0103 dup\u0103 aur, f\u0103r\u0103 s\u0103 cunoa\u0219tem \u00eens\u0103 prea multe detalii despre ei sau despre ac\u021biunile lor. Unii autori vorbesc, f\u0103r\u0103 ca afirma\u021biile lor s\u0103 poat\u0103 fi dovedite documentar, despre un vas cu 120 de rom\u00e2ni care ar fi plecat, \u00een anul 1856, din portul Constan\u021ba, cu destina\u021bia California.<\/p>\n
Se pare c\u0103 vasul a naufragiat \u00een sudul Californiei, \u00een \u021binutul Ensenada din Mexic, iar pasagerii lui ar fi renun\u021bat la mirajul aurului californian \u0219i au format aici o colonie care, spre sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial, a ajuns la aproximativ 2.300 de locuitori. Ace\u0219tia tr\u0103iau izola\u021bi de comunit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti din America de Nord \u0219i vorbeau o limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 amestecat\u0103 cu multe cuvinte spaniole.<\/p>\n
\u00cen tradi\u021bia oral\u0103 a rom\u00e2nilor din Statele Unite s-a vorbit \u00een perioada de \u00eenceput a emigra\u021biei de un haiduc din Muntenia, care ar fi reu\u0219it pe la anul 1800 s\u0103 scape de urm\u0103rirea poterei \u0219i s\u0103 ajung\u0103 apoi \u00een America, stabilindu-se \u00een Mississippi.<\/p>\n
Cercet\u0103torul Demetrius Dvoichenko-Markov a descoperit \u00een coresponden\u021ba savantului american Benjamin Franklin informa\u021bii care-l indic\u0103 pe preotul ortodox Samuil\u0103 Damian, preot din Transilvania apar\u021bin\u00e2nd Bisericii Greco-Ortodoxe, ca fiind primul rom\u00e2n ajuns \u00een America \u00een jurul anului 1750. Aceast\u0103 informa\u021bie a fost preluat\u0103 de Paul Cernovodeanu \u00een articolul \u201eUn transilv\u0103nean prieten cu Benjamin Franklin\u201d, publicat \u00een revista \u201eMagazin istoric\u201d \u00een anul 1970. Potrivit informa\u021biilor lui Franklin, reg\u0103site \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre doctorul John Lining din Charleston, Carolina de Sud, preotul rom\u00e2n a plecat din Transilvania cu inten\u021bia de a face \u00eenconjurul lumii. \u00cen Statele Unite el s-a \u00eemprietenit cu distinsul om politic \u0219i cercet\u0103tor american, de la care a \u00eenv\u0103\u021bat folosirea electricit\u0103\u021bii, efectu\u00e2nd, \u00een diferite localit\u0103\u021bi americane, experien\u021be cu butelia Leyda.<\/p>\n
Din Statele Unite, Samuil\u0103 Damian s-a \u00eendreptat spre Jamaica, de unde i-a scris prietenului s\u0103u american, ar\u0103t\u00e2ndu-i c\u0103 tr\u0103ie\u0219te de pe urma experimentelor, cer\u00e2ndu-i c\u00e2teva butelii \u0219i dezv\u0103luindu-i inten\u021bia de a se \u00eendrepta spre Havana, apoi spre Mexic, iar de acolo spre Manila, China, India, Persia, Turcia \u0219i apoi s\u0103 revin\u0103 \u00een propria sa \u021bar\u0103. Lipsa altor ve\u0219ti de la preotul rom\u00e2n l-au f\u0103cut pe Franklin s\u0103 presupun\u0103 c\u0103 acesta a fost sechestrat pe undeva sau a murit. <\/p>\n
O parte a revolu\u021bionarilor europeni se refugiaz\u0103, dup\u0103 1848, \u00een Statele Unite<\/h2>\n
Prezen\u021ba mai multor rom\u00e2ni \u00een Statele Unite este men\u021bionat\u0103 \u00een timpul R\u0103zboiului Civil (1861-1865), c\u00e2nd mai multe state de pe coasta Oceanului Atlantic \u0219i din Nord au pornit un r\u0103zboi contra statelor americane din Sud, deoarece acestea din urm\u0103 nu voiau s\u0103 desfiin\u021beze sclavia. \u00cen timpul evenimentelor militare, rom\u00e2ni ca Gheorghe (George) Pomu\u021b, Nicolae Dunca, Emanoil Boteanu, Eugen Alcaz, Ilarie Mitrea, Ion Cerghedi, Ion Munteanu \u0219i Eugen Ghika au devenit cunoscu\u021bi \u00een America. Relat\u0103rile istorice ale vremii arat\u0103 c\u0103, dintre ace\u0219tia, doi s-au distins prin fapte deosebite, intr\u00e2nd \u00een analele istoriei Satelor Unite: Nicolae Dunca \u0219i George Pomu\u021b.<\/p>\n
Cu siguran\u021b\u0103, num\u0103rul emigran\u021bilor rom\u00e2ni care \u0219i-au p\u0103r\u0103sit locurile de ba\u0219tin\u0103 \u00een perioada de dup\u0103 revolu\u021bia de la 1848 a fost mai mare, de\u0219i nu to\u021bi s-au implicat \u00een via\u021ba politic\u0103 american\u0103, cum a fost cazul celor pomeni\u021bi mai sus. Identificarea lor \u0219i num\u0103rul aproximativ sunt greu de stabilit din dou\u0103 motive: pentru c\u0103 exist\u0103 numai surse americane \u0219i pentru c\u0103 aceste surse includ rom\u00e2nii printre emigran\u021bii din Imperiul Habsburgic (p\u00e2n\u0103 \u00een 1867) sau din Austro-Ungaria (din 1867) f\u0103r\u0103 a men\u021biona originea lor etnic\u0103.<\/p>\n
Istoricii apreciaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 prim\u0103 etap\u0103 a imigr\u0103rilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een SUA, redus\u0103 din punct de vedere numeric la c\u00e2teva zeci de persoane, poate fi \u00eenscris\u0103 \u00een fenomenul general european al vremii, anume refugierea unei p\u0103r\u021bi a revolu\u021bionarilor din Europa \u00een Statele Unite dup\u0103 \u00een\u0103bu\u0219irea revolu\u021biei de la 1848\u00b8 \u00een condi\u021biile declan\u0219\u0103rii unei prigoane generale anti-revolu\u021bionare \u00een toate col\u021burile b\u0103tr\u00e2nului continent. Bine\u00een\u021beles, num\u0103rul acestor imigran\u021bi a fost cu mult mai mic \u00een compara\u021bie cu cele dou\u0103 milioane de irlandezi \u0219i germani care au emigrat \u00een America \u00eentre 1850-1860, \u00eens\u0103 experien\u021ba tr\u0103it\u0103 a fost practic aceea\u0219i.<\/p>\n
\u00cen perioada 1881-1900, emigra\u021bia din Rom\u00e2nia spre SUA a fost \u00een marea majoritate evreiasc\u0103, emigrarea primului grup de evrei din Rom\u00e2nia fiind \u00eenregistrat\u0103 \u00een 1872. \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 au emigrat \u00een America un num\u0103r de aproape 20.000 de evrei.<\/p>\n
\u00cen ceea ce-i prive\u0219te pe rom\u00e2nii din Regat, num\u0103rul lor a fost a\u0219a de mic \u00eenc\u00e2t au fost trecu\u021bi de autorit\u0103\u021bile americane \u00een registrele de eviden\u021b\u0103 ale emigra\u021biei la rubrica din alte \u021b\u0103ri, iar de autorit\u0103\u021bile canadiene, laolalt\u0103 cu bulgarii.<\/p>\n
Stabilirea num\u0103rului exact al celor pleca\u021bi \u00een SUA \u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial, o sarcin\u0103 dificil\u0103<\/h2>\n
Momentul exact al \u00eenceputului \u201eadev\u0103ratei\u201c emigra\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti este destul de greu de stabilit. Totu\u0219i, speciali\u0219tii consider\u0103 c\u0103 acest fenomen a \u00eenceput la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea, odat\u0103 cu emigrarea sus\u021binut\u0103 a rom\u00e2nilor din \u021binuturile aflate sub st\u0103p\u00e2nirea austro-ungar\u0103: Transilvania, Bucovina \u0219i Banat. Anul \u00eenceputului acestei mi\u0219c\u0103ri a fost stabilit ca fiind 1895.<\/p>\n
Exist\u0103 \u00eens\u0103 dificult\u0103\u021bi reale cu privire la stabilirea num\u0103rului rom\u00e2nilor care au emigrat \u00een perioada anterioar\u0103 Primului R\u0103zboi Mondial peste Ocean. Acest fapt \u00eel constata \u00eenc\u0103 din anul 1913 Ioan Iosif \u015echiopu. El este cel care recunoa\u0219te imposibilitatea stabilirii cu exactitate a num\u0103rului rom\u00e2nilor pleca\u021bi \u00een America, motivul principal fiind acela c\u0103 nu s-au f\u0103cut \u00eencerc\u0103ri serioase, temeinice, de culegere de date statistice \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. Din aceast\u0103 cauz\u0103 sunt explicabile diferen\u021bele care apar \u00eentre diferite cifre avansate \u00een presa vremii (de la 50.000 la 200.000), cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ele sunt \u201erezultatul unor socoteli \u0219i combina\u021bii care, \u00een cele mai multe cazuri, n-au niciun temei\u201d.<\/p>\n
Dintre cauzele care fac imposibil\u0103 stabilirea unui num\u0103r c\u00e2t mai exact al emigran\u021bilor de origine rom\u00e2n\u0103 din Statele Unite, Ioan Iosif \u015echiopu aminte\u0219te: migra\u021bia continu\u0103 a muncitorilor dintr-un ora\u0219 \u00een altul, determinat\u0103 de pia\u021ba for\u021bei de munc\u0103; stadiul incipient al organiz\u0103rii vie\u021bii socio-culturale \u0219i religioase a emigran\u021bilor, care nu permite alc\u0103tuirea unei statistici exacte, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t cele 80 de societ\u0103\u021bi culturale abia reu\u0219iser\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze un num\u0103r de 2.000 de membri \u0219i cam tot at\u00e2\u021bia f\u0103ceau parte, \u00een anul 1913, din cele 12 parohii ortodoxe \u0219i greco-catolice; stabilirea majorit\u0103\u021bii rom\u00e2nilor \u00een mari centre industriale, cu sute de mii de locuitori, f\u0103cea ca \u201eorice \u00eencercare de num\u0103r\u0103toare rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 \u00eent\u00e2mpine greut\u0103\u021bi de ne\u00eenvins\u201d; sursa cea mai sigur\u0103 pentru alc\u0103tuirea unei statistici o constituiau rapoartele Biroului Central de Emigrare al Statelor Unite. \u00cens\u0103 nici aceste date nu sunt absolut exacte, din mai multe motive: 1. registrele vapoarelor se alc\u0103tuiesc pe baza declara\u021biilor scrise sau verbale ale c\u0103l\u0103torilor; 2. autorit\u0103\u021bile maghiare care emiteau documentele de c\u0103l\u0103torie pentru majoritatea rom\u00e2nilor aveau tendin\u021ba de a maghiariza numele emigran\u021bilor.<\/p>\n
\u00cen rapoartele statistice americane, din pricina num\u0103rului mic, emigran\u021bii rom\u00e2ni apar ca o subdiviziune special\u0103 abia din anul 1899. Pornind de la datele oficiale, Ioan Iosif \u015echiopu sus\u021bine c\u0103 \u00een anul 1899 au intrat \u00een SUA 96 de emigran\u021bi rom\u00e2ni, \u00een 1900 \u2013 398, 1901 \u2013 761, 1902 \u2013 2033, 1903 \u2013 4.740, 1904 \u2013 4.364. Dar p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1903 rapoartele nu men\u021bioneaz\u0103 \u021bara de provenien\u021b\u0103 a emigran\u021bilor rom\u00e2ni. Raportul din 1903 precizeaz\u0103 c\u0103 din cei 4.740 de emigran\u021bi rom\u00e2ni, 4.173 erau din Austro-Ungaria, 514 din Rom\u00e2nia \u0219i 53 din alte \u021b\u0103ri.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu anul 1905 num\u0103rul emigran\u021bilor rom\u00e2ni cre\u0219te constant \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, rapoartele statistice oficiale \u00eencep s\u0103 dea o mai mare importan\u021b\u0103 elementului rom\u00e2nesc, \u00eenregistr\u00e2nd nu numai \u021bara de origine, ci \u0219i sexul, ocupa\u021bia sau gradul de cultur\u0103.<\/p>\n
1920: peste 100.000 de persoane n\u0103scute pe teritoriul Rom\u00e2niei Mari<\/h2>\n
Potrivit datelor avute la \u00eendem\u00e2n\u0103, \u00een intervalul 1899-1920, un num\u0103r de 137.682 de emigran\u021bi rom\u00e2ni au fost admi\u0219i pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Iar dintre ace\u0219tia, \u00een acela\u0219i interval, 49.206 (35,73%) au revenit \u00een \u021bar\u0103. Recens\u0103m\u00e2ntul efectuat \u00een SUA \u00een anul 1920 consemneaz\u0103, de asemenea, un num\u0103r de 29.347 persoane n\u0103scute pe t\u0103r\u00e2m american, care aveau ca limb\u0103 matern\u0103 limba rom\u00e2n\u0103. Mai mult, \u00een anul 1920, \u00een Statele Unite se aflau 102.823 de persoane n\u0103scute pe teritoriul Rom\u00e2niei reconfigurat dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
Christine Avghi Galitzi, \u00eentr-o lucrare publicat\u0103 \u00een 1929, estima c\u0103, dintre rom\u00e2nii ajun\u0219i \u00een America, 4,9% erau din Rom\u00e2nia, 86,9% din Transilvania, Bucovina \u0219i Banat, iar 8,2% din Macedonia, Grecia, Bulgaria, Serbia \u0219i din alte zone.<\/p>\n
Nu dorim s\u0103 mai insist\u0103m asupra num\u0103rului emigran\u021bilor pentru simplul motiv c\u0103 aceste cifre au o valoare relativ\u0103; \u0219i aceasta, din mai multe cauze: p\u00e2n\u0103 \u00een 1898, rom\u00e2nii nu figurau ca na\u021biune \u00een registrele biroului de emigr\u0103ri, ei fiind \u00eenregistra\u021bi fie la rubrica Austro-Ungariei (transilv\u0103nenii, bucovinenii \u0219i b\u0103n\u0103\u021benii), fie la alte na\u021bionalit\u0103\u021bi (cei din Regat). La recens\u0103mintele din 1911 \u0219i 1921 f\u0103cute dup\u0103 criteriul na\u021bionalit\u0103\u021bii, \u00een mod inexplicabil, rom\u00e2nii sunt contopi\u021bi cu bulgarii, ap\u0103r\u00e2nd \u00een aceea\u0219i coloan\u0103.<\/p>\n
Din 1923, c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 se utilizeze drept criteriu pentru catalogare \u021bara de origine, pe de o parte se utilizeaz\u0103 \u00eemp\u0103r\u021birile administrative anterioare Primului R\u0103zboi Mondial, iar pe de alt\u0103 parte nu se indic\u0103 na\u021bionalitatea emigrantului, ci doar \u021bara de origine. Oricum, cel mai mare num\u0103r al emigran\u021bilor de dup\u0103 1895 venea din vestul \u0219i centrul Transilvaniei, \u00een special din regiunea F\u0103g\u0103ra\u0219ului, apoi Sibiu, Alba Inferioar\u0103, T\u00e2rnava Mare, Satu Mare, S\u0103laj, Bihor \u0219i Arad.<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia, la fel ca \u00een Austro-Ungaria, emigra\u021bia nu beneficia de \u00eendrumarea sau sprijinul statului, ci se reducea, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, la o decizie personal\u0103 la baza c\u0103reia st\u0103tea un complex de cauze asupra c\u0103rora ne vom opri \u00een continuare.<\/p>\n
sursa:historia.ro<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mi\u0219carea migratorie european\u0103 din secolul al XIX-lea c\u0103tre Statele Unite ale Americii a \u00eenceput aproape imediat dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Napoleon \u0219i restaurarea p\u0103cii \u00een Europa, \u00een anul 1815. Urm\u0103torul secol a fost martorul unui gigantic fluviu uman (peste 38 de milioane de emigran\u021bi) rev\u0103rsat din toate col\u021burile Europei spre Lumea Nou\u0103. Primul val masiv de … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-13322","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13322"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13322\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13325,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13322\/revisions\/13325"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}