![](\"https:\/\/historia.adhst.ro\/img\/articles\/2018\/06\/14\/42-27956748.jpg?v=1\")
\u00cen America ajung rom\u00e2ni de toate v\u00e2rstele (portretele fac parte dintr-o serie realizat\u0103 la sosirea pe Ellis Island, \u00een februarie 1917)<\/b><\/i><\/p>\n<\/p>\n
Hot\u0103r\u00e2toare pentru amploarea fenomenului au fost, la vremea respectiv\u0103, \u0219i dezvoltarea transporturilor feroviare \u0219i maritime \u0219i costurile relativ sc\u0103zute ale acestora, fapt care a generat o mobilitate sporit\u0103 a unui num\u0103r din ce \u00een ce mai mare de persoane, la distan\u021be mari \u0219i \u00een intervale de timp mult mai scurte. \u00cen lucrarea Rom\u00e2nii din cele dou\u0103 Americi, Radu Toma remarc\u0103 faptul c\u0103 \u00een ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, pe m\u0103sur\u0103 ce companiile transoceanice \u0219i-au extins re\u021belele de agen\u021bii \u00een Europa sudic\u0103 \u0219i r\u0103s\u0103ritean\u0103, fluxul de emigran\u021bi din aceste locuri a \u00eenregistrat propor\u021bii considerabile, fapt evident \u0219i \u00een cazul rom\u00e2nilor.<\/p>\n
Dac\u0103 vom \u00eencerca o clasificare general\u0103 a motiva\u021biilor care s-au aflat la originea emigr\u0103rii rom\u00e2nilor \u00een Lumea Nou\u0103, vom constata existen\u021ba a dou\u0103 mari categorii de cauze: cauze locale, demografice, economice, politice \u0219i sociale care au \u00eempins pe rom\u00e2ni s\u0103 emigreze (ele sunt numite \u0219i cauze repulsive) \u0219i cauze externe, care au atras, ac\u021bion\u00e2nd \u00een favoarea orient\u0103rii emigra\u021biei spre America de Nord (numite \u0219i atractive).<\/p>\n
Categoria cauzelor repulsive reune\u0219te un complex de factori demografici, economici, politici, sociali \u0219i psihologici, care s-au intercondi\u021bionat \u0219i care au generat fenomenul emigra\u021bionist. \u00cen ultimul sfert al secolului al XIX-lea s-a \u00eenregistrat, astfel, o cre\u0219tere rapid\u0103 a popula\u021biei \u00een Transilvania ca urmare a unei natalit\u0103\u021bi mai ridicate. Sporul acesta demografic s-a f\u0103cut sim\u021bit la \u00eenceputul secolului al XX-lea, c\u00e2nd surplusul de popula\u021bie juvenil\u0103 s-a confruntat cu \u0219omajul cronic din mediu rural \u0219i a ales ca solu\u021bie salvatoare emigrarea.<\/p>\n
Majoritatea istoricilor consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 emigrarea rom\u00e2nilor c\u0103tre America a fost un fenomen esen\u021bialmente economic. Principala clas\u0103 social\u0103 din Transilvania, \u021b\u0103r\u0103nimea, se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a la sf\u00e2r\u0219itul veacului al XIX-lea puternic diferen\u021biat\u0103. Statistica din 1895 consemna circa 884.000 de propriet\u0103\u021bi mai mici de 50 ha. Dintre acestea, jum\u0103tate (442.000) erau propriet\u0103\u021bi mai mici de 2,8 ha. Suprafa\u021ba lor total\u0103 era de 456.000 ha. Prin urmare, suprafa\u021ba medie a unei astfel de propriet\u0103\u021bi era de 1 ha, suprafa\u021b\u0103 care cu greu asigura supravie\u021buirea.<\/p>\n
Putem considera deci c\u0103 \u00een Transilvania, c\u0103ci acest exemplu \u00eel discut\u0103m consider\u00e2ndu-l mai mult dec\u00e2t reprezentativ, erau la data de mai sus cel pu\u021bin 440.000 de familii de \u021b\u0103rani s\u0103raci. \u00cen concluzie, aproape 50% din num\u0103rul tuturor proprietarilor agrari de\u021binea abia 6,5% din suprafa\u021ba propriet\u0103\u021bii funciare particulare. Concret, acest lucru \u00eensemna c\u0103 aproximativ 1.000.000 de persoane \u00ee\u0219i aveau ca surs\u0103 principal\u0103 de existen\u021b\u0103 munca pe \u00eentinsele propriet\u0103\u021bii ale mo\u0219ierilor sau chiaburilor maghiari. Ei formau proletariatul agricol \u0219i alc\u0103tuiau majoritatea popula\u021biei rurale. \u00cen principiu, ace\u0219tia aveau posibilitatea s\u0103 munceasc\u0103 doar c\u00e2teva luni pe an pe marile mo\u0219ii \u0219i atunci pe un pre\u021b minim, iar \u00een restul anului trebuiau s\u0103 \u00eencerce s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103.<\/p>\n
\u00cen America ajung rom\u00e2ni de toate v\u00e2rstele (portretele fac parte dintr-o serie realizat\u0103 la sosirea pe Ellis Island, \u00een februarie 1917)<\/b><\/i><\/p>\n
Criza agrar\u0103 generat\u0103 de sc\u0103derea pre\u021burilor de achizi\u021bii la produsele agricole, \u0219omajul cronic din mediul rural, accentuat de introducerea progresului tehnic \u00een agricultur\u0103, veniturile b\u0103ne\u0219ti reduse \u0219i lipsa acut\u0103 de bani, politica fiscal\u0103 dur\u0103, num\u0103rul exagerat \u0219i m\u0103rimea taxelor de tot felul percepute \u00een mediul rural pauperizat, gradul ridicat de \u00eendatorare a \u021b\u0103ranilor la b\u0103nci \u0219i c\u0103m\u0103tari, evolu\u021bia extrem de lent\u0103 a procesului de industrializare \u0219i lipsa unor lucr\u0103ri publice de mare amploare care s\u0103 absoarb\u0103 for\u021ba de munc\u0103 excedentar\u0103 de la sate au fost tot at\u00e2tea motive pentru a pleca \u00een c\u0103utarea unui trai mai bun. Iancu Roman, \u00een lucrarea Rom\u00e2nul \u00een str\u0103in\u0103tate, publicat\u0103 la New York \u00een anul 1910, sintetiza admirabil aceast\u0103 situa\u021bie c\u00e2nd afirma:<\/p>\n
\u201eC\u0103 la noi \u00een \u021bar\u0103 e mare s\u0103r\u0103cia, numai acela o \u0219tie care a gustat din ea \u0219i care tr\u0103ie\u0219te \u00een ea. E u\u0219or de omul bogat, care are holde, vite, cas\u0103 \u0219i gr\u0103dini. Ori ce s-ar \u00eent\u00e2mpla, ori \u0219i ce an r\u0103u ar fi, at\u00e2ta o s\u0103 aib\u0103 ca s\u0103 nu umble dup\u0103 un p\u0103trar de f\u0103in\u0103 \u00eemprumut. E u\u0219or de acela care a mo\u0219tenit de la p\u0103rin\u021bi lan\u021buri de p\u0103m\u00e2nt, hambarul plin cu bucate \u0219i c\u0103mara plin\u0103 cu de ale m\u00e2nc\u0103rii. E greu \u00eens\u0103 de bietul om s\u0103rman, c\u0103ruia p\u0103rin\u021bii nu i-au putut da nici m\u0103car o m\u0103su\u021b\u0103 \u0219i dou\u0103 scaune ci \u00eei spune numai: Mergi dragul meu, lucr\u0103 \u0219i trude\u0219te \u0219i tr\u0103ie\u0219te cum te-o \u00eendrepta Dumnezeu. \u015ei oameni ca ace\u0219tia sunt din cale afar\u0103 de mul\u021bi printre rom\u00e2nii no\u0219tri. S\u0103 sporesc din zi \u00een zi. Pu\u021bini boga\u021bi au c\u00e2te 5-6 copii. Pu\u021bini s\u0103raci nu au c\u00e2te 7-8 copii. Acestora le trebuie p\u00e2ine, \u00eembr\u0103c\u0103minte, cas\u0103 unde s\u0103 locuiasc\u0103. C\u00e2\u0219tigul e pu\u021bin. Ma\u0219inile s\u0103 sporesc. Traiul se scumpe\u0219te. De tr\u0103it omul trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Mai auzind apoi vestea bun\u0103 de prin America, omul s\u0103rman \u00ee\u0219i ia bani c\u00e2\u021bi \u00eei \u00eencap pe coliba lui dac\u0103 are, iar dac\u0103 nu are ia bani pe omenia vreunui prietin mai avut cu vreo dou\u0103 trei zile dec\u00e2t el \u0219i apoi pleac\u0103. Pleac\u0103 \u0219i nici el nu \u0219tie unde\u201d. <\/p><\/blockquote>\n<\/div>\n
Al\u0103turi de aceste cauze de natur\u0103 economic\u0103 trebuie men\u021bionate \u0219i cele de ordin politic care au determinat emigrarea rom\u00e2nilor din teritoriile aflate sub st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103. Crearea monarhiei dualiste Austro-Ungare \u00een anul 1867 a \u00eensemnat pentru rom\u00e2nii din Transilvania \u00eenceputul unei perioade de acutizare a problemelor na\u021bionale. Dup\u0103 constituirea Partidului Liberal \u0219i formarea guvernului prezidat de Coloman Tisza, precum \u0219i \u00een urma evenimentelor care au dus la dob\u00e2ndirea independen\u021bei de stat a Rom\u00e2niei (1877), clasele dominante din Transilvania \u0219i Ungaria \u0219i-au intensificat politica de maghiarizare. Dintre m\u0103surile cele mai semnificative amintim: Legea na\u021bionalit\u0103\u021bilor (1868); Legea educa\u021biei (1868); legile \u0219colare sau \u201elegea Trefort\u201d (1879, 1883, 1891 \u2013 acestea prevedeau obligativitatea \u00eensu\u0219irii limbii maghiare \u00een toate \u0219colile \u0219i chiar la gr\u0103dini\u021b\u0103); \u00eenfiin\u021barea \u00een 1885 a asocia\u021biei \u201eE.M.K.E\u201d (\u201eErd\u00e9lyr\u00e9szi Magyar K\u00f6zm\u00f0vel\u00f8d\u00e9si Egyes\u00fclet\u201d), \u00een scopul promov\u0103rii politicii de maghiarizare; Legea presei (1893) \u2013 articolul 13 din aceast\u0103 lege d\u0103dea dreptul la control absolut asupra presei \u0219i oferea posibilitatea reprezentan\u021bilor monarhiei de a stabili cine public\u0103 articole anti-maghiare \u0219i anti-dualiste \u0219i de a pedepsi pe ziari\u0219tii respectivi. La toate acestea se ad\u0103ugau lipsa dreptului electoral \u0219i al reprezent\u0103rii politice, precum \u0219i abuzurile administrative de tot felul.<\/p>\n
Politica de maghiarizare, reflectat\u0103 \u00een legisla\u021bie, \u0219i-a g\u0103sit o form\u0103 particular\u0103 de expresie \u0219i \u00een \u00eencerc\u0103rile de a converti pe rom\u00e2nii ortodoc\u0219i la romano-catolicism \u0219i protestantism. Prozelitismul romano-catolic \u0219i cel de nuan\u021b\u0103 protestant\u0103 nu au dat \u00eens\u0103 roadele a\u0219teptate de promotorii lor \u0219i nu au afectat con\u0219tiin\u021ba etnic\u0103 \u0219i religioas\u0103 a rom\u00e2nilor dec\u00e2t \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103. Tot \u00eentre cauzele politice ale plec\u0103rii pot fi men\u021bionate \u0219i e\u0219ecul mi\u0219c\u0103rii memorandiste din 1892, mi\u0219care ce a st\u00e2rnit dorul de libertate \u0219i speran\u021ba celor \u00eenfr\u00e2n\u021bi c\u0103 vor g\u0103si aceast\u0103 libertate \u00een alt\u0103 parte, respectiv \u00een Lumea Nou\u0103, dar dorin\u021ba tinerilor de a sc\u0103pa de efectuarea stagiului militar \u00een armata monarhiei dualiste.<\/p>\n
Re\u021binem, de asemenea, implica\u021biile psihologice determinate de \u00eenmul\u021birea considerabil\u0103 a informa\u021biilor despre America. Acest fapt a generat o familiarizare intelectual\u0103 cu lumea transatlantic\u0103, familiarizare ce a condus la reducerea considerabil\u0103 a \u201edistan\u021bei psihologice\u201d dintre zona de plecare \u0219i cea de viitoare instalare.<\/p>\n
Am da \u00eens\u0103 dovad\u0103 de ignoran\u021b\u0103 dac\u0103 am considera c\u0103 aceste cauze, de natur\u0103 economic\u0103, respectiv politic\u0103, ar fi fost singurele care au determinat plecarea rom\u00e2nilor \u00een America. Speran\u021ba de a sc\u0103pa de ceea ce se poate numi o pozi\u021bie social\u0103 \u0219i economic\u0103 depresiv\u0103 a constituit doar cauza care a \u00eempins pe rom\u00e2ni s\u0103 emigreze, exist\u00e2nd \u00eens\u0103 \u0219i factori care au atras pe rom\u00e2ni spre America.<\/p>\n
Ce \u00eei (a)trage pe rom\u00e2ni \u00een Statele Unite. Mirajul c\u00e2\u0219tigului<\/h2>\n
For\u021ba atractiv\u0103 exercitat\u0103 de condi\u021biile economice din America, propaganda pentru emigrarea dincolo de Atlantic a companiilor de naviga\u021bie transoceanic\u0103, activitatea de racolare a poten\u021bialilor emigran\u021bi, desf\u0103\u0219urat\u0103 de agen\u021biile de emigr\u0103ri, scrisorile trimise acas\u0103 de cei pleca\u021bi, banii trimi\u0219i rudelor r\u0103mase acas\u0103, dona\u021biile f\u0103cute c\u0103tre biserici, \u0219coli, ziare, asocia\u021bii culturale, dar \u0219i acordarea, de pild\u0103, a unor suprafe\u021be de teren, gratuit, de c\u0103tre guvernul canadian, toate acestea \u0219i multe altele au devenit motiva\u021bii pozitive pentru emigrare.<\/p>\n
Istoria dezvolt\u0103rii industriale a Statelor Unite este compus\u0103 dintr-o serie de salturi gigantice, de perioade de prosperitate neobi\u0219nuit\u0103, urmate de un num\u0103r de ani de relativ\u0103 stagnare sau chiar de depresie economic\u0103. \u00cenceputul emigr\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti este str\u00e2ns legat de unul dintre aceste av\u00e2nturi industriale, c\u00e2nd se sim\u021bea nevoia for\u021bei de munc\u0103 pentru lucr\u0103ri grele, lucr\u0103ri care nu reclamau o preg\u0103tire special\u0103. Pentru a ob\u021bine m\u00e2na de lucru necesar\u0103, la un pre\u021b c\u00e2t mai redus, agen\u021bii de emigrare \u0219i cei ai companiilor navale \u0219i-au extins sfera de ac\u021biune \u00een r\u0103s\u0103ritul \u0219i sudul Europei, \u00een \u021b\u0103ri ca Polonia, Austro-Ungaria, Grecia, Italia etc.<\/p>\n
1912: doi emigran\u0163i pe Ellis Island, cu privirea \u00een zare, spre New York<\/b><\/i><\/p>\n
De\u0219i cel mai adesea f\u0103g\u0103duielile agen\u021bilor nu corespundeau cu realitatea, pentru \u021b\u0103ranul rom\u00e2n propunerea \u00een sine oferea o \u0219ans\u0103, poate singura, de a sc\u0103pa de mizerie. Agen\u021bii \u00ee\u0219i d\u0103deau toat\u0103 osteneala s\u0103-i conving\u0103 pe cei nevoia\u0219i c\u0103 \u00een America \u00eei a\u0219teapt\u0103 norocul, c\u0103 le vor g\u0103si de lucru \u0219i c\u0103 vor fi bine pl\u0103ti\u021bi. Pentru atingerea scopului lor ace\u0219tia nu se sfiau s\u0103 utilizeze chiar scrisori false, de la presupu\u0219i cona\u021bionali care-\u0219i f\u0103cuser\u0103 deja un rost \u00een America, scrisori care afirmau c\u0103 un muncitor necalificat c\u00e2\u0219tig\u0103 adesea 200$ pe lun\u0103, iar slujbele care sunt pl\u0103tite cu 3$ pe zi sunt a\u0219a de multe \u00eenc\u00e2t noul venit, dup\u0103 debarcare, nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 aleag\u0103 slujba pe care o vrea. C\u00e2t erau \u00eens\u0103 de lipsite de temeinicie astfel de afirma\u021bii aveau s\u0103 constate emigran\u021bii pe propria piele, imediat dup\u0103 debarcare.<\/p>\n
Rolul jucat de agen\u021bii de emigrare \u0219i de cei ai companiilor navale \u00een amplificarea fenomenului emigra\u021bionist a fost recunoscut \u0219i de \u0219eful Biroului Central de Emigrare din Washington, care, \u00een raportul despre emigrare \u00een anul 1911, raport adresat Ministerului de Comer\u021b al Statelor Unite, afirma urm\u0103toarele:<\/p>\n
\n\u201eIzvoarele emigra\u021biei noastre au suferit, \u00een anii din urm\u0103, o schimbare hot\u0103r\u00e2toare, de mare importan\u021b\u0103 pentru \u021bara \u0219i poporul nostru. O mare parte a emigra\u021biei noastre de azi este artificial\u0103, \u00eentruc\u00e2t este pornit\u0103 \u0219i \u00eencurajat\u0103 de oameni \u0219i corpora\u021bii al c\u0103ror interes principal este s\u0103 sporeasc\u0103 num\u0103rul c\u0103l\u0103torilor de interpunte ai societ\u0103\u021bilor lor de naviga\u021bie; s\u0103 introduc\u0103 \u00een Statele Unite un prisos de muncitori de r\u00e2nd, ieftinind astfel munca; sau s\u0103-i exploateze pe s\u0103rmanii emigran\u021bi ignoran\u021bi \u00een folosul lor, d\u00e2ndu-le \u00eemprumuturi cu interese uria\u0219e\u2026\u201d<\/p><\/blockquote>\n<\/div>\n
Mirajul c\u00e2\u0219tigului zugr\u0103vit de agen\u021bii de emigrare \u0219i de cei ai companiilor navale a fost \u00eentre\u021binut de scrisorile rom\u00e2nilor ajun\u0219i deja \u00een America. \u00centr-o excelent\u0103 lucrare publicat\u0103 la New York \u00een 1910, intitulat\u0103 Rom\u00e2nul \u00een str\u0103in\u0103tate \u0219i menit\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een sprijinul acelor rom\u00e2ni care se g\u00e2ndeau s\u0103 porneasc\u0103 \u00een America ori se aflau acolo de pu\u021bin\u0103 vreme, Iancu Roman, un inimos \u0219i destoinic pionier al grupului rom\u00e2n-american, vorbea de scrisorile trimise \u201eacas\u0103\u201d:<\/p>\n
\n\u201eLa \u00eenceput au venit pu\u021bini (rom\u00e2ni). Ace\u0219tia apoi trimi\u021b\u00e2nd bani frumo\u0219i acas\u0103, mai scriind celor de acas\u0103 c\u00e2t e de ieftin \u0219i bun traiul aici, c\u00e2t e de bun\u0103 plata, au fost a\u0219a-zic\u00e2nd chem\u0103torii miilor de rom\u00e2ni ce mai \u00een anii trecu\u021bi veniser\u0103 pe aici \u0219i vin \u0219i azi. S-au \u00eendemnat unii din al\u021bii. Rom\u00e2nii veni\u021bi aici s-au fotografiat. Fotografia apoi au trimis-o acas\u0103\u2026 \u0219i f\u0103lo\u0219i de la fire rom\u00e2nii no\u0219tri nu s-au fotografiat \u00een hainele murdare \u00een care lucreaz\u0103, nici \u00een fumul negru al fabricei, ci sp\u0103la\u021bi, \u00eembr\u0103ca\u021bi de s\u0103rb\u0103toare, \u0219ez\u00e2nd \u00een scaune domne\u0219ti \u00een jurul mesei \u00eenc\u0103rcate de m\u00e2nc\u0103ri \u0219i cu sticla de bere \u00een m\u00e2n\u0103\u2026 Cei de acas\u0103, v\u0103z\u00e2nd aceste chipuri, chiar \u0219i dup\u0103 legea cea mai fireasc\u0103, s-au \u00eendemnat \u0219i \u0219i-au propus ca ori ce s\u0103-i coaste, dar pleac\u0103 \u0219i d\u00e2n\u0219ii la America, c\u0103 uite c\u00e2t de bine tr\u0103ie\u0219te v\u0103rul Ion \u0219i vecinul Gheorghe \u0219i ei scriu c\u0103 acolo funtul de carne e numai zece cen\u021bi\u2026\u201d<\/p><\/blockquote>\n<\/div>\n
Este evident din acest pasaj c\u0103 a\u0219a-numitele \u201ecoresponden\u021be\u201d din America, la care s-au ad\u0103ugat relat\u0103rile celor reveni\u021bi acas\u0103 sau ale rubedeniilor lor, au jucat un rol important \u00een decizia oamenilor de toat\u0103 condi\u021bia s\u0103 porneasc\u0103 spre America. Dac\u0103 avem \u00eens\u0103 \u00een vedere statornicia rom\u00e2nului, este c\u00e2t se poate de limpede c\u0103 nu at\u00e2t f\u0103g\u0103duielile agen\u021bilor de emigrare \u0219i scrisorile din America au determinat pe rom\u00e2n s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 vatra str\u0103mo\u0219easc\u0103. Toate acestea n-ar fi \u00eensemnat mare lucru dac\u0103 n-ar fi existat exemplul viu al emigrantului care \u00ee\u0219i sus\u021bine familia r\u0103mas\u0103 acas\u0103 sau care se \u00eentoarce acas\u0103 dup\u0103 mai mul\u021bi ani de pribegie. Cons\u0103tenii lui s-au convins imediat c\u0103 \u00een America este salvarea. Dac\u0103 \u00eenainte de a pleca \u00een America nevoile lui erau la fel cu ale celorlal\u021bi din sat, iat\u0103-l acum cu casa lui, cu p\u0103m\u00e2nt suficient, cu bani la banc\u0103 \u0219i \u00een general cu o situa\u021bie material\u0103, adesea chiar social\u0103, incomparabil mai bun\u0103 ca \u00eenainte. Oare s-ar fi putut \u00eenchipui un mijloc mai bun de a convinge pe ceilal\u021bi c\u0103 scrisorile \u0219i promisiunile sunt adev\u0103rate \u0219i de a-i determina s\u0103 plece spre \u201e\u021bara f\u0103g\u0103duin\u021bei\u201d?<\/p>\n
La cauzele enumerate p\u00e2n\u0103 aici se adaug\u0103 una special\u0103, ce a determinat emigrarea \u00een Canada: \u00eencep\u00e2nd cu anul 1891, deci aproape de \u00eenceputul emigra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, pentru a favoriza colonizarea unor regiuni centrale \u0219i apusene slab populate, guvernul canadian acorda teren gratuit (60 ha) sau la un pre\u021b simbolic emigran\u021bilor care doreau s\u0103 se stabileasc\u0103 acolo. Putea exista o m\u0103sur\u0103 mai ispititoare ca aceasta? Rom\u00e2nilor, \u0219i nu numai lor, li se oferea tocmai ceea ce nu puteau avea acas\u0103 la ei: p\u0103m\u00e2nt. Pentru a avea tabloul complet trebuie s\u0103 amintim \u0219i de influen\u021ba exercitat\u0103 \u00een amplificarea emigra\u021biei de c\u0103tre sa\u0219i \u0219i maghiari, ca unii care au experimentat acest fenomen \u00eenaintea rom\u00e2nilor \u0219i au devenit propov\u0103duitorii beneficiilor lui.<\/p>\n
sursa:historia.ro<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Anumite condi\u021bii externe au favorizat \u00een mare m\u0103sur\u0103 declan\u0219area \u0219i propor\u021biile ulterioare ale fenomenului emigra\u021bionist. \u201eMigrarea\u201d capitalului nord-american \u00een zona cu resurse naturale bogate din sudul Marilor Lacuri, din America de Nord, lipsa continu\u0103 de for\u021b\u0103 de munc\u0103, capacitatea de absorb\u021bie constant ridicat\u0103 a pie\u021bei muncii din regiunile agricole \u00eenc\u0103 neexploatate \u0219i cele industriale \u00een … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-13320","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13320","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13320"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13320\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13321,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13320\/revisions\/13321"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13320"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13320"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13320"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}