![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/pns-saint-denis-c-lionel-lourdelphotononstop-iob.jpg\")
<\/a><\/h1>\n<\/div>\n\nOccidentul medieval s-a n\u0103scut pe ruinele Romei antice, ale lumii \u0219i culturii pe care Ora\u0219ul Etern le-a simbolizat. Roma, dac\u0103 e s\u0103-l cit\u0103m pe medievalistul francez Jacques Le Goff, \u201ei-a fost (Occidentului) at\u00e2t hran\u0103, c\u00e2t \u0219i paralizie”. Am putea spune c\u0103 Sf\u00e2ntul Constantin cel Mare a fost cel care a avut o nou\u0103 viziune despre Europa, \u00eencep\u00e2nd cu mutarea Capitalei \u00een Bizan\u021bul ce-i va purta numele timp de 1000 de ani. \u00cens\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 integratoare, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura hristic\u0103 \u0219i Sfin\u021bii Apostoli \u00een\u021bele\u0219i aici, mai ales \u00een latura lor misionar\u0103, au fost cei care au schimbat chipul b\u0103tr\u00e2nului continent.<\/h4>\n\nSub egida M\u00e2ntuitorului Hristos, prosperitatea \u0219i pacea p\u0103reau c\u0103 revin \u00een Europa secolului al IV-lea, dar nu a fost s\u0103 fie a\u0219a. Voca\u021bia universal\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii cre\u0219tine a dep\u0103\u0219it barierele unei lumi ce \u00ee\u0219i sim\u021bea din ce \u00een ce mai acut limitele \u0219i, mai nou, frontierele. Ajung\u00e2ndu-se la \u00eencre\u0219tinarea popoarelor barbare \u0219i la na\u0219terea statelor medievale, harta Europei de la \u00eenceputul Evului Mediu timpuriu \u0219i p\u00e2n\u0103 la Rena\u0219tere a fost profund impregnat\u0103 at\u00e2t de disputele teologice, c\u00e2t \u0219i de \u00eencle\u0219\u00adt\u0103rile din punct de vedere politic \u0219i administrativ. A\u0219a se poate explica \u00eentr-o manier\u0103 simplist\u0103 de ce o parte din relicvele unor sfin\u021bi care au locuit cu prepon\u00adderen\u021b\u0103 \u00een Orient \u2013 Sf\u00e2nta Elena, mama Sf\u00e2ntului \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare, Sf\u00e2ntul Antonie cel Mare, Sf\u00e2ntul Nicolae, precum \u0219i cununa de spini a M\u00e2ntuitorului Hristos, pentru a aminti doar c\u00e2teva, se afl\u0103 \u00een Occidentul Europei.<\/p>\n
Parisul nu este doar \u201eOra\u0219ul Luminilor”, cu referire la spiritul iluminismului \u0219i al ra\u021biunii desp\u0103r\u021bite de credin\u021b\u0103, ci \u0219i ora\u0219ul unde au fost \u00eentemeiate primele universit\u0103\u021bi av\u00e2nd o veche tradi\u021bie cre\u0219tin\u0103. Aici se p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 o mo\u0219tenire cre\u0219tin\u0103 ca simbol al na\u0219terii acestui ora\u0219, dar \u0219i ca speran\u021b\u0103 \u00eentr-o societate cu profunde amprente laice \u0219i laicizante.<\/p>\n
Necropol\u0103 pentru 43 de regi ai Fran\u021bei<\/strong><\/p>\nBazilica Saint Denis din nordul Parisului este, de fapt, opera ideii abatelui Suger, consilier al regilor Ludovic al VI-lea \u0219i Ludovic al VII-lea. Construit\u0103 \u00eentre 1135 \u0219i 1144, \u00een biseric\u0103 se poate observa rolul central al luminii \u2013 ca simbol al Dumnezeirii \u00een arhitectura religioas\u0103. Aici se poate spune c\u0103 s-a n\u0103scut arta gotic\u0103, cel pu\u021bin \u00een Fran\u021ba. Aflat\u0103 \u00een imediata apropiere a Parisului, aceast\u0103 biseric\u0103 este de fapt ultima locuin\u021b\u0103 a regilor \u0219i reginelor Fran\u021bei. Construit\u0103 pe morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Denis (sau Dionisie \u2013 ca nume latin), primul Episcop al Parisului, aceast\u0103 necropol\u0103 ad\u0103poste\u0219te mormintele a 43 de regi, 32 de regine \u0219i 10 servitori ai monarhiei. Impor\u00adtan\u021ba ei e cunoscut\u0103 mai ales \u00een istoria Fran\u021bei, \u00eens\u0103 din punct de vedere bisericesc a fost ridicat\u0103 la rang de catedral\u0103 doar \u00een 1966.<\/p>\n
\u00cen imensa cript\u0103 se p\u0103streaz\u0103 at\u00e2t amintirea regalit\u0103\u021bii franceze de p\u00e2n\u0103 \u00een 1789, dar \u0219i locul primului morm\u00e2nt al Sf\u00e2ntului Denis \u0219i al celor doi prieteni ai s\u0103i, cu care a suferit moartea martiric\u0103 pentru Hristos. Vorbim de o catedral\u0103 ce a cunoscut diferite stadii de dezvoltare, o biseric\u0103 impozant\u0103, bogat\u0103 \u00een istoria eclesial\u0103 \u0219i cultural\u0103 a Parisului \u00eencep\u00e2nd cu secolele IV-V. Numele Sf\u00e2ntului Denis apare \u00een istoriografia bisericeasc\u0103 spre anul 520 \u00een Via\u021ba Sfintei Genoveva, ocrotitoarea Parisului, scriere cu autor necunoscut. Sf\u00e2nta ocrotitoare a Parisului vorbe\u0219te despre Sf\u00e2ntul Denis ca model al credin\u021bei \u0219i poves\u00adte\u0219te cum a ob\u021binut ca pe morm\u00e2ntul episcopului s\u0103 fie ridicat\u0103 actuala bazilic\u0103, la 8 km \u00een nordul capitalei Fran\u021bei. Nu \u00een cele din urm\u0103, aceast\u0103 biseric\u0103, dincolo de aspectul cultual, poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i ca un muzeu al arhitecturii funerare, \u00eencep\u00e2nd din secolul al XII-lea p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVI-lea.<\/p>\n
\u00cens\u0103, pentru a ajunge la bazilic\u0103, locuitorii capitalei Fran\u021bei foloseau strada Saint Denis, fostul drum regal, at\u00e2t \u00een momentele festive, precum intrarea solemn\u0103 a regilor \u00een Paris dup\u0103 \u00eencoronarea lor, c\u00e2t \u0219i \u00een momentele de triste\u021be, c\u00e2nd cortegiile funerare plecau spre necropola regal\u0103, Biserica Saint Denis. Nu este de mirare c\u0103 au fost construite numeroase biserici pe aceast\u0103 important\u0103 arter\u0103 parizian\u0103, din care \u00een prezent au r\u0103mas doar numele \u0219i amintirea.<\/p>\n
Sfin\u021bii fug din calea Revolu\u021biei<\/strong><\/p>\nUn loc aparte pe strada Saint Denis \u00eel constituie o biseric\u0103 din plin centrul Parisului, Biserica Saint Leu, ce g\u0103zduie\u0219te o parte din moa\u0219tele Sfintei Elena, mama Sf\u00e2ntului \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare. Este cunoscut faptul c\u0103 Sf\u00e2nta Elena a trecut la Domnul \u00een anul 329, ea fiind \u00eenhumat\u0103 \u00een Roma, \u00eentr-un impun\u0103tor sarcofag de piatr\u0103 ro\u0219ie din Mausoleul Tor Pignatera. La \u00eenceputul secolului al IX-lea, un c\u0103lug\u0103r pe nume Theutgise, a adus o parte din relicvele \u00eemp\u0103r\u0103tesei Elena \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire benedictin\u0103, Saint-Pierre d’Hautvillers, \u00een nord-estul Fran\u021bei. Aici, memoria Sfintei Elena a fost cinstit\u0103 cu predilec\u021bie pe 18 august, data adormirii sale, dar \u0219i \u00een zilele de s\u0103rb\u0103toare a Sfintei Cruci. Momentul Revolu\u021biei din 1789 a \u00eensemnat \u0219i transferul moa\u0219telor sale la biserica ocrotit\u0103 de Sf\u00e2ntul Leu (Saint Loup), Episcop de Sens, care a tr\u0103it \u00een secolul al VI-lea.<\/p>\n
Un loca\u0219 de cult cu totul deosebit \u00een mentalul parizian este Sainte Chapelle, de fapt o capel\u0103 palatin\u0103, situat\u0103 pe \u00cele de la Cit\u00e9 din Paris. Construit\u0103 la cererea Sf\u00e2ntului Ludovic (regele Ludovic al IX-lea), ea a ad\u0103postit o bun\u0103 perioad\u0103 de timp cununa de spini a M\u00e2ntuitorului Hristos, un fragment din Sf\u00e2nta Cruce, precum \u0219i alte relicve \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu P\u0103timirile Domnului. Construit\u0103 \u00een 1239, ea a fost \u0219i sediul unui colegiu al cano\u00adni\u0219tilor. Lipsit\u0103 de bunurile sale \u00een urma Revolu\u021biei Franceze, ajung\u00e2nd pentru o perioad\u0103 de timp chiar \u0219i un depozit de arhive al Palatului Justi\u021biei, ea este considerat\u0103 \u00een prezent un simbol al artei gotice \u0219i al secolului al XIX-lea, c\u00e2nd a fost renovat\u0103. Cununa de spini a M\u00e2ntuitorului poate fi v\u0103zut\u0103 nu departe, \u00een Catedrala Notre Dame de Paris.<\/p>\n
Sf\u00e2nta Genoveva, ocrotitoarea unei importante biserici ortodoxe rom\u00e2ne din Paris<\/strong><\/p>\nTot \u00een preajma m\u0103re\u021bei Catedrale Notre Dame se afl\u0103 Pantheonul, ce ini\u021bial a fost conceput ca biserica necropol\u0103 a Sfintei Genoveva, ocrotitoarea Parisului. De\u0219i sf\u00e2nta a tr\u0103it \u00een secolele V-VI, ea s-a bucurat de evlavia locuitorilor acestui ora\u0219, mai ales pentru c\u0103 i-a \u00eencurajat s\u0103 lupte \u00eenc\u00e2t Parisul s\u0103 nu cad\u0103 \u00een m\u00e2inile hunilor condu\u0219i de Attila. Model al credin\u021bei \u0219i al curajului, ea este considerat\u0103 \u00een prezent ocrotitoarea jandarmilor francezi. Dup\u0103 cum am amintit, Sf\u00e2nta Genoveva s-a implicat \u00een construc\u021bia bazilicii de pe morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Denis \u0219i a unei biserici \u00eenchinate Sfin\u021bilor Apostoli Petru \u0219i Pavel de pe Mons Lucotititus \u2013 actualul Montagne Sainte Genevi\u00e8ve, din arondismentul 5 al Parisului. Aniversat\u0103 \u00een fiecare an la 3 ianuarie, Sf\u00e2nta Genoveva este \u0219i ocrotitoarea uneia din cele mai importante biserici ortodoxe rom\u00e2ne din Paris, a comunit\u0103\u021bii g\u0103zduite de Biserica Saint Sulpice. Din moa\u0219tele sale profanate \u00een 1789 au fost recuperate c\u00e2teva fragmente ce se g\u0103sesc \u00een Biserica Saint Etienne du Mont. \u00cens\u0103 Pantheonul, Liceul Henri IV prin turnul-clopotni\u021b\u0103 \u0219i Biblioteca Sainte Genevi\u00e8ve mereu vor p\u0103stra \u00een amintirea lor trecutul sacru.<\/p>\n
A spune c\u0103 Parisul este deja pierdut \u00een fa\u021ba societ\u0103\u021bii laicizante \u0219i a influen\u021belor culturale din spa\u021biul islamic este o gre\u0219eal\u0103. Desigur, acest risc este prezent la orice pas, cum se poate vedea \u00een toate marile capitale europene. Cu toate acestea, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103, bisericile, sfintele moa\u0219te vor da mereu m\u0103rturie despre o Europ\u0103 care \u0219i-ar putea reconstrui viitorul pe baza tradi\u021biei sale identitare.<\/p>\n
sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Occidentul medieval s-a n\u0103scut pe ruinele Romei antice, ale lumii \u0219i culturii pe care Ora\u0219ul Etern le-a simbolizat. Roma, dac\u0103 e s\u0103-l cit\u0103m pe medievalistul francez Jacques Le Goff, \u201ei-a fost (Occidentului) at\u00e2t hran\u0103, c\u00e2t \u0219i paralizie”. Am putea spune c\u0103 Sf\u00e2ntul Constantin cel Mare a fost cel care a avut o nou\u0103 viziune despre … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-13314","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13314","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13314"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13314\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13316,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13314\/revisions\/13316"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13314"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13314"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13314"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Occidentul medieval s-a n\u0103scut pe ruinele Romei antice, ale lumii \u0219i culturii pe care Ora\u0219ul Etern le-a simbolizat. Roma, dac\u0103 e s\u0103-l cit\u0103m pe medievalistul francez Jacques Le Goff, \u201ei-a fost (Occidentului) at\u00e2t hran\u0103, c\u00e2t \u0219i paralizie”. Am putea spune c\u0103 Sf\u00e2ntul Constantin cel Mare a fost cel care a avut o nou\u0103 viziune despre Europa, \u00eencep\u00e2nd cu mutarea Capitalei \u00een Bizan\u021bul ce-i va purta numele timp de 1000 de ani. \u00cens\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 integratoare, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura hristic\u0103 \u0219i Sfin\u021bii Apostoli \u00een\u021bele\u0219i aici, mai ales \u00een latura lor misionar\u0103, au fost cei care au schimbat chipul b\u0103tr\u00e2nului continent.<\/h4>\n\nSub egida M\u00e2ntuitorului Hristos, prosperitatea \u0219i pacea p\u0103reau c\u0103 revin \u00een Europa secolului al IV-lea, dar nu a fost s\u0103 fie a\u0219a. Voca\u021bia universal\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii cre\u0219tine a dep\u0103\u0219it barierele unei lumi ce \u00ee\u0219i sim\u021bea din ce \u00een ce mai acut limitele \u0219i, mai nou, frontierele. Ajung\u00e2ndu-se la \u00eencre\u0219tinarea popoarelor barbare \u0219i la na\u0219terea statelor medievale, harta Europei de la \u00eenceputul Evului Mediu timpuriu \u0219i p\u00e2n\u0103 la Rena\u0219tere a fost profund impregnat\u0103 at\u00e2t de disputele teologice, c\u00e2t \u0219i de \u00eencle\u0219\u00adt\u0103rile din punct de vedere politic \u0219i administrativ. A\u0219a se poate explica \u00eentr-o manier\u0103 simplist\u0103 de ce o parte din relicvele unor sfin\u021bi care au locuit cu prepon\u00adderen\u021b\u0103 \u00een Orient \u2013 Sf\u00e2nta Elena, mama Sf\u00e2ntului \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare, Sf\u00e2ntul Antonie cel Mare, Sf\u00e2ntul Nicolae, precum \u0219i cununa de spini a M\u00e2ntuitorului Hristos, pentru a aminti doar c\u00e2teva, se afl\u0103 \u00een Occidentul Europei.<\/p>\n
Parisul nu este doar \u201eOra\u0219ul Luminilor”, cu referire la spiritul iluminismului \u0219i al ra\u021biunii desp\u0103r\u021bite de credin\u021b\u0103, ci \u0219i ora\u0219ul unde au fost \u00eentemeiate primele universit\u0103\u021bi av\u00e2nd o veche tradi\u021bie cre\u0219tin\u0103. Aici se p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 o mo\u0219tenire cre\u0219tin\u0103 ca simbol al na\u0219terii acestui ora\u0219, dar \u0219i ca speran\u021b\u0103 \u00eentr-o societate cu profunde amprente laice \u0219i laicizante.<\/p>\n
Necropol\u0103 pentru 43 de regi ai Fran\u021bei<\/strong><\/p>\nBazilica Saint Denis din nordul Parisului este, de fapt, opera ideii abatelui Suger, consilier al regilor Ludovic al VI-lea \u0219i Ludovic al VII-lea. Construit\u0103 \u00eentre 1135 \u0219i 1144, \u00een biseric\u0103 se poate observa rolul central al luminii \u2013 ca simbol al Dumnezeirii \u00een arhitectura religioas\u0103. Aici se poate spune c\u0103 s-a n\u0103scut arta gotic\u0103, cel pu\u021bin \u00een Fran\u021ba. Aflat\u0103 \u00een imediata apropiere a Parisului, aceast\u0103 biseric\u0103 este de fapt ultima locuin\u021b\u0103 a regilor \u0219i reginelor Fran\u021bei. Construit\u0103 pe morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Denis (sau Dionisie \u2013 ca nume latin), primul Episcop al Parisului, aceast\u0103 necropol\u0103 ad\u0103poste\u0219te mormintele a 43 de regi, 32 de regine \u0219i 10 servitori ai monarhiei. Impor\u00adtan\u021ba ei e cunoscut\u0103 mai ales \u00een istoria Fran\u021bei, \u00eens\u0103 din punct de vedere bisericesc a fost ridicat\u0103 la rang de catedral\u0103 doar \u00een 1966.<\/p>\n
\u00cen imensa cript\u0103 se p\u0103streaz\u0103 at\u00e2t amintirea regalit\u0103\u021bii franceze de p\u00e2n\u0103 \u00een 1789, dar \u0219i locul primului morm\u00e2nt al Sf\u00e2ntului Denis \u0219i al celor doi prieteni ai s\u0103i, cu care a suferit moartea martiric\u0103 pentru Hristos. Vorbim de o catedral\u0103 ce a cunoscut diferite stadii de dezvoltare, o biseric\u0103 impozant\u0103, bogat\u0103 \u00een istoria eclesial\u0103 \u0219i cultural\u0103 a Parisului \u00eencep\u00e2nd cu secolele IV-V. Numele Sf\u00e2ntului Denis apare \u00een istoriografia bisericeasc\u0103 spre anul 520 \u00een Via\u021ba Sfintei Genoveva, ocrotitoarea Parisului, scriere cu autor necunoscut. Sf\u00e2nta ocrotitoare a Parisului vorbe\u0219te despre Sf\u00e2ntul Denis ca model al credin\u021bei \u0219i poves\u00adte\u0219te cum a ob\u021binut ca pe morm\u00e2ntul episcopului s\u0103 fie ridicat\u0103 actuala bazilic\u0103, la 8 km \u00een nordul capitalei Fran\u021bei. Nu \u00een cele din urm\u0103, aceast\u0103 biseric\u0103, dincolo de aspectul cultual, poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i ca un muzeu al arhitecturii funerare, \u00eencep\u00e2nd din secolul al XII-lea p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVI-lea.<\/p>\n
\u00cens\u0103, pentru a ajunge la bazilic\u0103, locuitorii capitalei Fran\u021bei foloseau strada Saint Denis, fostul drum regal, at\u00e2t \u00een momentele festive, precum intrarea solemn\u0103 a regilor \u00een Paris dup\u0103 \u00eencoronarea lor, c\u00e2t \u0219i \u00een momentele de triste\u021be, c\u00e2nd cortegiile funerare plecau spre necropola regal\u0103, Biserica Saint Denis. Nu este de mirare c\u0103 au fost construite numeroase biserici pe aceast\u0103 important\u0103 arter\u0103 parizian\u0103, din care \u00een prezent au r\u0103mas doar numele \u0219i amintirea.<\/p>\n
Sfin\u021bii fug din calea Revolu\u021biei<\/strong><\/p>\nUn loc aparte pe strada Saint Denis \u00eel constituie o biseric\u0103 din plin centrul Parisului, Biserica Saint Leu, ce g\u0103zduie\u0219te o parte din moa\u0219tele Sfintei Elena, mama Sf\u00e2ntului \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare. Este cunoscut faptul c\u0103 Sf\u00e2nta Elena a trecut la Domnul \u00een anul 329, ea fiind \u00eenhumat\u0103 \u00een Roma, \u00eentr-un impun\u0103tor sarcofag de piatr\u0103 ro\u0219ie din Mausoleul Tor Pignatera. La \u00eenceputul secolului al IX-lea, un c\u0103lug\u0103r pe nume Theutgise, a adus o parte din relicvele \u00eemp\u0103r\u0103tesei Elena \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire benedictin\u0103, Saint-Pierre d’Hautvillers, \u00een nord-estul Fran\u021bei. Aici, memoria Sfintei Elena a fost cinstit\u0103 cu predilec\u021bie pe 18 august, data adormirii sale, dar \u0219i \u00een zilele de s\u0103rb\u0103toare a Sfintei Cruci. Momentul Revolu\u021biei din 1789 a \u00eensemnat \u0219i transferul moa\u0219telor sale la biserica ocrotit\u0103 de Sf\u00e2ntul Leu (Saint Loup), Episcop de Sens, care a tr\u0103it \u00een secolul al VI-lea.<\/p>\n
Un loca\u0219 de cult cu totul deosebit \u00een mentalul parizian este Sainte Chapelle, de fapt o capel\u0103 palatin\u0103, situat\u0103 pe \u00cele de la Cit\u00e9 din Paris. Construit\u0103 la cererea Sf\u00e2ntului Ludovic (regele Ludovic al IX-lea), ea a ad\u0103postit o bun\u0103 perioad\u0103 de timp cununa de spini a M\u00e2ntuitorului Hristos, un fragment din Sf\u00e2nta Cruce, precum \u0219i alte relicve \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu P\u0103timirile Domnului. Construit\u0103 \u00een 1239, ea a fost \u0219i sediul unui colegiu al cano\u00adni\u0219tilor. Lipsit\u0103 de bunurile sale \u00een urma Revolu\u021biei Franceze, ajung\u00e2nd pentru o perioad\u0103 de timp chiar \u0219i un depozit de arhive al Palatului Justi\u021biei, ea este considerat\u0103 \u00een prezent un simbol al artei gotice \u0219i al secolului al XIX-lea, c\u00e2nd a fost renovat\u0103. Cununa de spini a M\u00e2ntuitorului poate fi v\u0103zut\u0103 nu departe, \u00een Catedrala Notre Dame de Paris.<\/p>\n
Sf\u00e2nta Genoveva, ocrotitoarea unei importante biserici ortodoxe rom\u00e2ne din Paris<\/strong><\/p>\nTot \u00een preajma m\u0103re\u021bei Catedrale Notre Dame se afl\u0103 Pantheonul, ce ini\u021bial a fost conceput ca biserica necropol\u0103 a Sfintei Genoveva, ocrotitoarea Parisului. De\u0219i sf\u00e2nta a tr\u0103it \u00een secolele V-VI, ea s-a bucurat de evlavia locuitorilor acestui ora\u0219, mai ales pentru c\u0103 i-a \u00eencurajat s\u0103 lupte \u00eenc\u00e2t Parisul s\u0103 nu cad\u0103 \u00een m\u00e2inile hunilor condu\u0219i de Attila. Model al credin\u021bei \u0219i al curajului, ea este considerat\u0103 \u00een prezent ocrotitoarea jandarmilor francezi. Dup\u0103 cum am amintit, Sf\u00e2nta Genoveva s-a implicat \u00een construc\u021bia bazilicii de pe morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Denis \u0219i a unei biserici \u00eenchinate Sfin\u021bilor Apostoli Petru \u0219i Pavel de pe Mons Lucotititus \u2013 actualul Montagne Sainte Genevi\u00e8ve, din arondismentul 5 al Parisului. Aniversat\u0103 \u00een fiecare an la 3 ianuarie, Sf\u00e2nta Genoveva este \u0219i ocrotitoarea uneia din cele mai importante biserici ortodoxe rom\u00e2ne din Paris, a comunit\u0103\u021bii g\u0103zduite de Biserica Saint Sulpice. Din moa\u0219tele sale profanate \u00een 1789 au fost recuperate c\u00e2teva fragmente ce se g\u0103sesc \u00een Biserica Saint Etienne du Mont. \u00cens\u0103 Pantheonul, Liceul Henri IV prin turnul-clopotni\u021b\u0103 \u0219i Biblioteca Sainte Genevi\u00e8ve mereu vor p\u0103stra \u00een amintirea lor trecutul sacru.<\/p>\n
A spune c\u0103 Parisul este deja pierdut \u00een fa\u021ba societ\u0103\u021bii laicizante \u0219i a influen\u021belor culturale din spa\u021biul islamic este o gre\u0219eal\u0103. Desigur, acest risc este prezent la orice pas, cum se poate vedea \u00een toate marile capitale europene. Cu toate acestea, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103, bisericile, sfintele moa\u0219te vor da mereu m\u0103rturie despre o Europ\u0103 care \u0219i-ar putea reconstrui viitorul pe baza tradi\u021biei sale identitare.<\/p>\n
sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Occidentul medieval s-a n\u0103scut pe ruinele Romei antice, ale lumii \u0219i culturii pe care Ora\u0219ul Etern le-a simbolizat. Roma, dac\u0103 e s\u0103-l cit\u0103m pe medievalistul francez Jacques Le Goff, \u201ei-a fost (Occidentului) at\u00e2t hran\u0103, c\u00e2t \u0219i paralizie”. Am putea spune c\u0103 Sf\u00e2ntul Constantin cel Mare a fost cel care a avut o nou\u0103 viziune despre … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-13314","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13314","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13314"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13314\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13316,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13314\/revisions\/13316"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13314"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13314"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13314"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Sub egida M\u00e2ntuitorului Hristos, prosperitatea \u0219i pacea p\u0103reau c\u0103 revin \u00een Europa secolului al IV-lea, dar nu a fost s\u0103 fie a\u0219a. Voca\u021bia universal\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii cre\u0219tine a dep\u0103\u0219it barierele unei lumi ce \u00ee\u0219i sim\u021bea din ce \u00een ce mai acut limitele \u0219i, mai nou, frontierele. Ajung\u00e2ndu-se la \u00eencre\u0219tinarea popoarelor barbare \u0219i la na\u0219terea statelor medievale, harta Europei de la \u00eenceputul Evului Mediu timpuriu \u0219i p\u00e2n\u0103 la Rena\u0219tere a fost profund impregnat\u0103 at\u00e2t de disputele teologice, c\u00e2t \u0219i de \u00eencle\u0219\u00adt\u0103rile din punct de vedere politic \u0219i administrativ. A\u0219a se poate explica \u00eentr-o manier\u0103 simplist\u0103 de ce o parte din relicvele unor sfin\u021bi care au locuit cu prepon\u00adderen\u021b\u0103 \u00een Orient \u2013 Sf\u00e2nta Elena, mama Sf\u00e2ntului \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare, Sf\u00e2ntul Antonie cel Mare, Sf\u00e2ntul Nicolae, precum \u0219i cununa de spini a M\u00e2ntuitorului Hristos, pentru a aminti doar c\u00e2teva, se afl\u0103 \u00een Occidentul Europei.<\/p>\n
Parisul nu este doar \u201eOra\u0219ul Luminilor”, cu referire la spiritul iluminismului \u0219i al ra\u021biunii desp\u0103r\u021bite de credin\u021b\u0103, ci \u0219i ora\u0219ul unde au fost \u00eentemeiate primele universit\u0103\u021bi av\u00e2nd o veche tradi\u021bie cre\u0219tin\u0103. Aici se p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 o mo\u0219tenire cre\u0219tin\u0103 ca simbol al na\u0219terii acestui ora\u0219, dar \u0219i ca speran\u021b\u0103 \u00eentr-o societate cu profunde amprente laice \u0219i laicizante.<\/p>\n
Necropol\u0103 pentru 43 de regi ai Fran\u021bei<\/strong><\/p>\n Bazilica Saint Denis din nordul Parisului este, de fapt, opera ideii abatelui Suger, consilier al regilor Ludovic al VI-lea \u0219i Ludovic al VII-lea. Construit\u0103 \u00eentre 1135 \u0219i 1144, \u00een biseric\u0103 se poate observa rolul central al luminii \u2013 ca simbol al Dumnezeirii \u00een arhitectura religioas\u0103. Aici se poate spune c\u0103 s-a n\u0103scut arta gotic\u0103, cel pu\u021bin \u00een Fran\u021ba. Aflat\u0103 \u00een imediata apropiere a Parisului, aceast\u0103 biseric\u0103 este de fapt ultima locuin\u021b\u0103 a regilor \u0219i reginelor Fran\u021bei. Construit\u0103 pe morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Denis (sau Dionisie \u2013 ca nume latin), primul Episcop al Parisului, aceast\u0103 necropol\u0103 ad\u0103poste\u0219te mormintele a 43 de regi, 32 de regine \u0219i 10 servitori ai monarhiei. Impor\u00adtan\u021ba ei e cunoscut\u0103 mai ales \u00een istoria Fran\u021bei, \u00eens\u0103 din punct de vedere bisericesc a fost ridicat\u0103 la rang de catedral\u0103 doar \u00een 1966.<\/p>\n \u00cen imensa cript\u0103 se p\u0103streaz\u0103 at\u00e2t amintirea regalit\u0103\u021bii franceze de p\u00e2n\u0103 \u00een 1789, dar \u0219i locul primului morm\u00e2nt al Sf\u00e2ntului Denis \u0219i al celor doi prieteni ai s\u0103i, cu care a suferit moartea martiric\u0103 pentru Hristos. Vorbim de o catedral\u0103 ce a cunoscut diferite stadii de dezvoltare, o biseric\u0103 impozant\u0103, bogat\u0103 \u00een istoria eclesial\u0103 \u0219i cultural\u0103 a Parisului \u00eencep\u00e2nd cu secolele IV-V. Numele Sf\u00e2ntului Denis apare \u00een istoriografia bisericeasc\u0103 spre anul 520 \u00een Via\u021ba Sfintei Genoveva, ocrotitoarea Parisului, scriere cu autor necunoscut. Sf\u00e2nta ocrotitoare a Parisului vorbe\u0219te despre Sf\u00e2ntul Denis ca model al credin\u021bei \u0219i poves\u00adte\u0219te cum a ob\u021binut ca pe morm\u00e2ntul episcopului s\u0103 fie ridicat\u0103 actuala bazilic\u0103, la 8 km \u00een nordul capitalei Fran\u021bei. Nu \u00een cele din urm\u0103, aceast\u0103 biseric\u0103, dincolo de aspectul cultual, poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i ca un muzeu al arhitecturii funerare, \u00eencep\u00e2nd din secolul al XII-lea p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVI-lea.<\/p>\n \u00cens\u0103, pentru a ajunge la bazilic\u0103, locuitorii capitalei Fran\u021bei foloseau strada Saint Denis, fostul drum regal, at\u00e2t \u00een momentele festive, precum intrarea solemn\u0103 a regilor \u00een Paris dup\u0103 \u00eencoronarea lor, c\u00e2t \u0219i \u00een momentele de triste\u021be, c\u00e2nd cortegiile funerare plecau spre necropola regal\u0103, Biserica Saint Denis. Nu este de mirare c\u0103 au fost construite numeroase biserici pe aceast\u0103 important\u0103 arter\u0103 parizian\u0103, din care \u00een prezent au r\u0103mas doar numele \u0219i amintirea.<\/p>\n Sfin\u021bii fug din calea Revolu\u021biei<\/strong><\/p>\n Un loc aparte pe strada Saint Denis \u00eel constituie o biseric\u0103 din plin centrul Parisului, Biserica Saint Leu, ce g\u0103zduie\u0219te o parte din moa\u0219tele Sfintei Elena, mama Sf\u00e2ntului \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare. Este cunoscut faptul c\u0103 Sf\u00e2nta Elena a trecut la Domnul \u00een anul 329, ea fiind \u00eenhumat\u0103 \u00een Roma, \u00eentr-un impun\u0103tor sarcofag de piatr\u0103 ro\u0219ie din Mausoleul Tor Pignatera. La \u00eenceputul secolului al IX-lea, un c\u0103lug\u0103r pe nume Theutgise, a adus o parte din relicvele \u00eemp\u0103r\u0103tesei Elena \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire benedictin\u0103, Saint-Pierre d’Hautvillers, \u00een nord-estul Fran\u021bei. Aici, memoria Sfintei Elena a fost cinstit\u0103 cu predilec\u021bie pe 18 august, data adormirii sale, dar \u0219i \u00een zilele de s\u0103rb\u0103toare a Sfintei Cruci. Momentul Revolu\u021biei din 1789 a \u00eensemnat \u0219i transferul moa\u0219telor sale la biserica ocrotit\u0103 de Sf\u00e2ntul Leu (Saint Loup), Episcop de Sens, care a tr\u0103it \u00een secolul al VI-lea.<\/p>\n Un loca\u0219 de cult cu totul deosebit \u00een mentalul parizian este Sainte Chapelle, de fapt o capel\u0103 palatin\u0103, situat\u0103 pe \u00cele de la Cit\u00e9 din Paris. Construit\u0103 la cererea Sf\u00e2ntului Ludovic (regele Ludovic al IX-lea), ea a ad\u0103postit o bun\u0103 perioad\u0103 de timp cununa de spini a M\u00e2ntuitorului Hristos, un fragment din Sf\u00e2nta Cruce, precum \u0219i alte relicve \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu P\u0103timirile Domnului. Construit\u0103 \u00een 1239, ea a fost \u0219i sediul unui colegiu al cano\u00adni\u0219tilor. Lipsit\u0103 de bunurile sale \u00een urma Revolu\u021biei Franceze, ajung\u00e2nd pentru o perioad\u0103 de timp chiar \u0219i un depozit de arhive al Palatului Justi\u021biei, ea este considerat\u0103 \u00een prezent un simbol al artei gotice \u0219i al secolului al XIX-lea, c\u00e2nd a fost renovat\u0103. Cununa de spini a M\u00e2ntuitorului poate fi v\u0103zut\u0103 nu departe, \u00een Catedrala Notre Dame de Paris.<\/p>\n Sf\u00e2nta Genoveva, ocrotitoarea unei importante biserici ortodoxe rom\u00e2ne din Paris<\/strong><\/p>\n Tot \u00een preajma m\u0103re\u021bei Catedrale Notre Dame se afl\u0103 Pantheonul, ce ini\u021bial a fost conceput ca biserica necropol\u0103 a Sfintei Genoveva, ocrotitoarea Parisului. De\u0219i sf\u00e2nta a tr\u0103it \u00een secolele V-VI, ea s-a bucurat de evlavia locuitorilor acestui ora\u0219, mai ales pentru c\u0103 i-a \u00eencurajat s\u0103 lupte \u00eenc\u00e2t Parisul s\u0103 nu cad\u0103 \u00een m\u00e2inile hunilor condu\u0219i de Attila. Model al credin\u021bei \u0219i al curajului, ea este considerat\u0103 \u00een prezent ocrotitoarea jandarmilor francezi. Dup\u0103 cum am amintit, Sf\u00e2nta Genoveva s-a implicat \u00een construc\u021bia bazilicii de pe morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Denis \u0219i a unei biserici \u00eenchinate Sfin\u021bilor Apostoli Petru \u0219i Pavel de pe Mons Lucotititus \u2013 actualul Montagne Sainte Genevi\u00e8ve, din arondismentul 5 al Parisului. Aniversat\u0103 \u00een fiecare an la 3 ianuarie, Sf\u00e2nta Genoveva este \u0219i ocrotitoarea uneia din cele mai importante biserici ortodoxe rom\u00e2ne din Paris, a comunit\u0103\u021bii g\u0103zduite de Biserica Saint Sulpice. Din moa\u0219tele sale profanate \u00een 1789 au fost recuperate c\u00e2teva fragmente ce se g\u0103sesc \u00een Biserica Saint Etienne du Mont. \u00cens\u0103 Pantheonul, Liceul Henri IV prin turnul-clopotni\u021b\u0103 \u0219i Biblioteca Sainte Genevi\u00e8ve mereu vor p\u0103stra \u00een amintirea lor trecutul sacru.<\/p>\n A spune c\u0103 Parisul este deja pierdut \u00een fa\u021ba societ\u0103\u021bii laicizante \u0219i a influen\u021belor culturale din spa\u021biul islamic este o gre\u0219eal\u0103. Desigur, acest risc este prezent la orice pas, cum se poate vedea \u00een toate marile capitale europene. Cu toate acestea, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103, bisericile, sfintele moa\u0219te vor da mereu m\u0103rturie despre o Europ\u0103 care \u0219i-ar putea reconstrui viitorul pe baza tradi\u021biei sale identitare.<\/p>\n sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Occidentul medieval s-a n\u0103scut pe ruinele Romei antice, ale lumii \u0219i culturii pe care Ora\u0219ul Etern le-a simbolizat. Roma, dac\u0103 e s\u0103-l cit\u0103m pe medievalistul francez Jacques Le Goff, \u201ei-a fost (Occidentului) at\u00e2t hran\u0103, c\u00e2t \u0219i paralizie”. Am putea spune c\u0103 Sf\u00e2ntul Constantin cel Mare a fost cel care a avut o nou\u0103 viziune despre … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-13314","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13314","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13314"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13314\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13316,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13314\/revisions\/13316"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13314"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13314"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13314"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}