{"id":12603,"date":"2018-03-27T11:08:36","date_gmt":"2018-03-27T15:08:36","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=12603"},"modified":"2018-03-27T11:08:36","modified_gmt":"2018-03-27T15:08:36","slug":"o-suta-de-ani-de-la-unirea-basarabiei","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2018\/03\/27\/o-suta-de-ani-de-la-unirea-basarabiei\/","title":{"rendered":"O sut\u0103 de ani de la Unirea Basarabiei"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

<\/p>\n

Pe 27 martie 2018 se \u00eempline\u0219te un veac de la primul eveniment care a dat startul Marii Uniri: adoptarea de c\u0103tre Sfatul \u021a\u0103rii de la Chi\u0219in\u0103u a Declara\u021biei de Unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Basarabenii porniser\u0103, astfel, propria revolu\u021bie prin afirmarea dorin\u021bei de a merge pe alt drum dec\u00e2t cel spre care Rusia era m\u00e2nat\u0103 de bol\u0219evici. Pentru rom\u00e2ni, mersul implacabil al istoriei anului 1918 balansa \u00eentre agonia p\u0103cii umilitoare de la Buftea-Bucure\u0219ti, 24 aprilie\/7 mai 1918, \u0219i bucuria unirii tuturor rom\u00e2nilor, afla\u021bi p\u00e2n\u0103 la acel moment \u00een grani\u021bele unor imperii ce s-au pr\u0103bu\u0219it r\u00e2nd pe r\u00e2nd.<\/p>\n

\u00cen istoria omenirii sunt momente \u00een care pare c\u0103 interven\u021bia divin\u0103 este mai prezent\u0103 ca oric\u00e2nd. Cu siguran\u021b\u0103, anul 1918 se poate \u00eenscrie \u00eentr-un astfel de registru, c\u0103ci nu te po\u021bi raporta altfel la vremea \u00een care popoarele Europei \u0219i-au tr\u0103it propriile istorii la extreme, de la agonie la extaz \u0219i invers. Pentru rom\u00e2ni, mersul implacabil al istoriei anului 1918 a p\u0103rut marcat de acest registru al balansului \u00eentre agonia \u00eenfr\u00e2ngerii, parafat\u0103 prin pacea umilitoare de la Buftea-Bucure\u0219ti din 24 aprilie\/7 mai 1918, \u0219i bucuria unirii tuturor rom\u00e2nilor afla\u021bi p\u00e2n\u0103 la acel moment \u00een grani\u021bele unor imperii care s-au pr\u0103bu\u0219it, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, precum efemerele castele de nisip.<\/p>\n

R\u0103pit \u00een anul 1812 din trupul Moldovei marilor voievozi, p\u0103m\u00e2ntul dintre Prut \u0219i Nistru, cunoscut sub numele de Basarabia, \u0219i-a tr\u0103it timp de un secol marea dram\u0103 a dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii, a robiei babilonice, precum popoarele biblice. Rusificarea, ruperea de cultura \u0219i limba rom\u00e2n\u0103, dislocarea oamenilor din satele lor \u0219i trimiterea \u00een zone uitate de lume din uria\u0219ul imperiu al \u021barilor au fost doar c\u00e2teva dintre efectele actului de la 1812. Basarabia \u0219i-a tr\u0103it cumva o istorie paradoxal\u0103, c\u0103ci tocmai \u00een secolul na\u021bionalit\u0103\u021bilor, c\u00e2nd popoarele Europei se trezeau la libertate \u0219i \u00ee\u0219i afirmau propria identitate \u0219i \u00ee\u0219i cereau drepturile, rom\u00e2nii de aici erau obliga\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een afara istoriei \u0219i, fapt grav, leg\u0103turile cu Rom\u00e2nia, cu rom\u00e2nii de dincolo de Prut erau interzise \u0219i aspru pedepsite. \u00cen plus, \u021barismul le-a indus falsa idee c\u0103 ei sunt moldoveni, c\u0103 formeaz\u0103 un popor aparte, distinct de poporul rom\u00e2n, teorie preluat\u0103 ulterior \u0219i de sovietici \u0219i vehiculat\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een spa\u021biul public.<\/p>\n

Izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial a fost momentul care a produs o ruptur\u0103 a acestei situa\u021bii umilitoare. Peste 300.000 de basarabeni au fost \u00eenrola\u021bi \u00een armata \u021barist\u0103 \u0219i trimi\u0219i s\u0103 lupte pe front. Aici ei s-au \u00eent\u00e2lnit cu ceilal\u021bi rom\u00e2ni – cu ardelenii \u00een Gali\u021bia, \u00een Ucraina, cu muntenii \u0219i moldovenii pe frontul rom\u00e2nesc din Moldova. To\u021bi ace\u0219ti solda\u021bi basarabeni au realizat, dintr-odat\u0103, c\u0103 erau parte a aceluia\u0219i popor, c\u0103 vorbeau aceea\u0219i limb\u0103, iar v\u0103lul indus con\u0219tiin\u021belor de imperiul \u021barist s-a ridicat. Dup\u0103 trei ani de r\u0103zboi, Rusia a intrat \u00eentr-o criz\u0103, iar cele dou\u0103 revolu\u021bii declan\u0219ate \u00een anul 1917 au generat pr\u0103bu\u0219irea imperiului.<\/p>\n

Ideile autodetermin\u0103rii puternic afirmate \u00een acei ani au prins contur \u0219i \u00een spa\u021biul basarabean. Anul 1917 a g\u0103sit intelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103 de aici pendul\u00e2nd \u00eentre o iluzorie participare la revolu\u021bia de sorginte bol\u0219evic\u0103 \u0219i participarea la propria-i revolu\u021bie, aceea a trezirii con\u0219tiin\u021bei na\u021bio\u00adnale \u0219i a ruperii de spa\u021biul \u0219i ideologia rus\u0103 a lumii lui Lenin \u0219i Tro\u021bki.<\/p>\n

Basarabia \u0219i-a tr\u0103it, \u00een anul 1917, momentul genezei mi\u0219c\u0103rii unioniste, care s-a derulat \u00eencet \u0219i greoi, stropit cu s\u00e2ngele unor adev\u0103ra\u021bi martiri ce au pl\u0103tit cu pre\u021bul vie\u021bii crezul lor, iar Simeon Murafa, unionistul ucis de bol\u00ad\u0219evici \u00een luna august a aceluia\u0219i an, este un exemplu relevant \u00een acest sens. \u00cenfiin\u021barea Partidului Na\u021bional Moldovenesc, \u00een aprilie 1917, a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, primul pas \u00eensemnat al trezirii vocii s\u00e2ngelui, c\u0103ci numai printr-un partid politic mi\u0219carea na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Basarabia putea s\u0103-\u0219i ating\u0103 obiectivele. Urm\u0103torii pa\u0219i au fost cei ai congreselor \u00een care cele mai importante categorii sociale s-au \u00eent\u00e2lnit \u0219i au decis adeziunea la ideile na\u021bionale: \u00eenv\u0103\u00ad\u021b\u0103torii, preo\u021bii \u0219i solda\u021bii. \u00cen tot acest timp, prezen\u021ba ardelenilor \u00een spa\u021biul basarabean s-a dovedit a fi fost una de bun augur, c\u0103ci ardelenii le-au fost \u201e\u00eenv\u0103\u021b\u0103tori \u0219i profesori\u201d ai trezirii con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti, ai crezului c\u0103 \u0219i basarabenii sunt parte integrant\u0103 a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

Decisiv a fost finalul anului 1917 c\u00e2nd \u00een Basarabia a fost creat Sfatul \u021a\u0103rii, organul legis\u00adlativ care a dat o form\u0103 juridic\u0103 aspira\u021biilor na\u021bionale, \u00een momentul \u00een care a decis crearea Republicii Democratice Federative Moldovene. Practic, basarabenii \u00ee\u0219i porneau revolu\u021bia lor, afirm\u00e2ndu-\u0219i dorin\u021ba de a merge pe alt drum dec\u00e2t cel spre care Rusia era m\u00e2nat\u0103 de bol\u0219evici.<\/p>\n

Haosul provocat de trupele fostei armate imperiale care, contaminate de bol\u0219evism, la \u00eentoarcerea de pe frontul din Moldova s-au oprit \u00een Basarabia pentru a instaura ceea ce ei numeau ordinea revolu\u021bionar\u0103, \u00een fapt dezordinea \u0219i jaful teritoriului locuit \u00een majoritate de rom\u00e2ni. Pentru bol\u0219e\u00advici dorin\u021ba rom\u00e2nilor basarabeni era de ne\u00een\u021beles, de\u0219i revolu\u021bia vorbea de dreptul legitim al popoarelor la autodeterminare, \u00een fapt, \u201erevolu\u021bionarii lumii noi\u201d perpetuau ideile defunctului imperiu. Era o prefigurare a dictaturii \u0219i asupririi popoarelor de la Urali la Vladivostok care avea s\u0103 se petreac\u0103 \u00een vremea existen\u021bei URSS. Din aceste motive, \u00een permanen\u021b\u0103, membrii Sfatului \u021a\u0103rii au stat sub teroarea amenin\u021b\u0103rii bol\u0219evice \u0219i numai interven\u021bia armatei rom\u00e2ne a pus cap\u0103t crimelor, jafurilor \u0219i abuzurilor bandelor bol\u0219evice.<\/p>\n

\u00cen anul 1918, \u00eentr-o zi simbolic\u0103, 24 ianuarie, Republica Moldoveneasc\u0103 \u0219i-a proclamat in\u00addependen\u021ba, acesta fiind primul mare pas pe drumul spre Unirea cu Rom\u00e2nia. Este momentul \u00een care se pune cu pregnan\u021b\u0103 \u00een dezbatere ideea unirii. De o parte sunt reprezentan\u021bii unirii necon\u00addi\u021bionate, de alta sunt cei ne\u00adhot\u0103r\u00e2\u021bi, dar \u0219i cei care se opun.
\nZiua de 27 martie 1918 a r\u0103mas \u00een istorie ca zi a Unirii. Este, de fapt, preambulul care anun\u021ba, la sf\u00e2r\u0219itul anului, \u0219i Unirea celorlalte teritorii rom\u00e2ne\u0219ti cu patria-mam\u0103. \u0218edin\u021ba solemn\u0103 a Sfatului \u021a\u0103rii din 27 martie a r\u0103mas ca un moment memorabil al con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale ro\u00adm\u00e2\u00adne\u0219ti. Relevante sunt vorbele rostite de Constantin Stere \u00een acele clipe: \u201eGonit din \u021aara mea natal\u0103 prin puterea oarb\u0103 a despotului \u021bar, ast\u0103zi eu iar sunt adus aici prin voin\u021ba poporului eliberat… \u00cen viea\u021ba omului, ca \u0219i a popoarelor \u00eentregi, momente a\u0219a de \u00een\u0103l\u021b\u0103\u00adtoare nu sunt multe… Ast\u0103zi noi proclam\u0103m drepturile poporului suveran nu numai aci, \u00een Basarabia, ci \u0219i drepturile tuturor fra\u021bilor no\u0219tri, oriunde ar fi ei\u201d. Actul Unirii a fost votat cu 86 de voturi pentru, 3 voturi au fost \u00eempotriv\u0103, iar 36 de deputa\u021bi s-au ab\u021binut de la vot. Ratificarea actului unirii s-a f\u0103cut de c\u0103tre Regele Ferdinand I la data de 9\/22 aprilie, iar recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a venit la 28 octombrie la Paris.<\/p>\n

Actul Unirii Basarabiei va r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna \u00een istorie legat de ac\u021biunea unor perso\u00adnalit\u0103\u021bi precum C. Stere, P. Halippa, I. Incule\u021b, D. Ciugureanu, I. Buzdugan, Vasile Stroescu, Alexe Mateevici, Simeon Murafa. Al\u0103turi de familia regal\u0103, de clasa politic\u0103 a acelei epoci, \u201epanteonul Unirii\u201d se \u00eentrege\u0219te cu jertfele solda\u021bilor rom\u00e2ni de pe fronturile Marelui R\u0103zboi, jertfe care au cl\u0103dit Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 27 martie 2018 se \u00eempline\u0219te un veac de la primul eveniment care a dat startul Marii Uniri: adoptarea de c\u0103tre Sfatul \u021a\u0103rii de la Chi\u0219in\u0103u a Declara\u021biei de Unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Basarabenii porniser\u0103, astfel, propria revolu\u021bie prin afirmarea dorin\u021bei de a merge pe alt drum dec\u00e2t cel spre care Rusia era m\u00e2nat\u0103 … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-12603","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12603","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12603"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12603\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12604,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12603\/revisions\/12604"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12603"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12603"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12603"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}