{"id":11828,"date":"2018-01-31T11:01:38","date_gmt":"2018-01-31T16:01:38","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=11828"},"modified":"2018-02-09T14:44:37","modified_gmt":"2018-02-09T19:44:37","slug":"mircea-cel-batran-vrednic-aparator-de-neam-si-de-tara-1386-1418","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2018\/01\/31\/mircea-cel-batran-vrednic-aparator-de-neam-si-de-tara-1386-1418\/","title":{"rendered":"Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, vrednic ap\u0103r\u0103tor de neam \u0219i de \u021bar\u0103 (1386 – 1418)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201e\u00cen timpul domniei sale, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 a cunoscut cea mai mare extindere teritorial\u0103, cu hotare ce pornesc din p\u0103r\u021bile Banatului p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103 \u0219i din Transil\u00advania p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re. S-a implicat \u00een via\u021ba bisericeasc\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, fiind al\u0103turi de mitropoli\u021bii \u021b\u0103rii\u201d, ne-a spus p\u0103rintele lector dr. Petre Sperlea, \u00een dialogul purtat cu prilejul \u00eemplinirii a 600 de ani de la mutarea din aceast\u0103 via\u021b\u0103 a domnitorului Mircea cel B\u0103tr\u00e2n.<\/p>\n

Marele domn Mircea cel B\u0103tr\u00e2n a r\u0103mas \u00een memoria noastr\u0103, a rom\u00e2nilor, ca precursor al Marii Uniri, m\u0103rturisitor neobosit al dreptei credin\u0163e. Creiona\u0163i-ne figura istoric\u0103 a acestui mare ap\u0103r\u0103tor de neam \u015fi \u0163ar\u0103.<\/em><\/p>\n

Mircea cel Mare (1386-1395; 1397-1418) urmeaz\u0103 ca domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti fratelui s\u0103u, Dan I (1383-1385), c\u0103zut \u00een luptele cu \u021barul bulgar de la T\u00e2rnovo, Ivan \u0218i\u0219man. Accederea la domnie a lui Mircea are loc \u00een virtutea sistemului electiv-ereditar de succesiune la tron din cadrul dinastiei Basarabilor. Domnia sa \u00eencepe \u00een \u00eemprejur\u0103ri istorice critice, prin prezen\u021ba otoman\u0103 tot mai accentuat\u0103 \u00een sud-estul Europei, dup\u0103 anul 1383. Din acest motiv, domnitorul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti urm\u0103re\u0219te s\u0103 consolideze statul muntean \u0219i s\u0103 \u00eencheie alian\u021be cu monarhii cre\u0219tini pentru a st\u0103vili invaziile turce\u0219ti \u0219i a salva identitatea cre\u0219tin\u0103 nu doar a propriei \u021b\u0103ri, ci \u0219i a \u00eentregii Europe medievale. Acestea sunt liniamentele politicii interne \u0219i externe a lui Mircea cel Mare, care \u00eel disting \u00een r\u00e2ndul principilor cre\u0219tini \u0219i confer\u0103 prestigiu \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, ca \u0219i centru de rezisten\u021b\u0103 antiotoman\u0103. Mai \u00eent\u00e2i, acesta \u00eencheie un tratat de alian\u021b\u0103 la Lublin, \u00een 1390, cu regele Vladislav Iagello al Poloniei pentru a se proteja de tendin\u021bele hegemonice ale Ungariei. C\u0103derea Bulgariei de r\u0103s\u0103rit sub turci, \u00een 1393, \u00eel apropie pe Mircea de regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei, ambii angaj\u00e2ndu-se \u00een lupta antiotoman\u0103 prin tratatul din 7 martie 1395, de la Bra\u0219ov. Rela\u021bii fire\u0219ti, dincolo de orice tratat, a avut cu domnii Moldovei de acela\u0219i neam \u0219i de aceea\u0219i credin\u021b\u0103, Petru Mu\u0219at, Roman I \u0219i Alexandru cel Bun, la \u00eensc\u0103unarea acestuia din urm\u0103 av\u00e2nd o contribu\u021bie decisiv\u0103.<\/p>\n

Din solidaritate cre\u0219tin\u0103 particip\u0103 la lupta de la Kossovopolje (1389), \u00eens\u0103 adev\u0103rata m\u0103sur\u0103 a calit\u0103\u021bii sale de defensor al cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii \u0219i de excep\u021bional strateg militar este dat\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lia de la Rovine din 17 mai 1395, c\u00e2nd temutul sultan Baiazid I este \u00eenfr\u00e2nt. Memorabila izb\u00e2nd\u0103 de la Rovine, pe care Mircea o ob\u021bine singur, f\u0103r\u0103 sprijinul regelui maghiar, aliatul s\u0103u, a demonstrat c\u0103 armata otoman\u0103 nu era invincibil\u0103 \u0219i a condus la mobilizarea militar\u0103 a Europei cre\u0219tine de la Nicopole, un an mai t\u00e2rziu. \u00cen acela\u0219i timp, a f\u0103cut ca Dun\u0103rea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een continuare, grani\u021ba natural\u0103 separatoare \u00eentre spa\u021biul rom\u00e2nesc cre\u0219tin \u0219i cel controlat de otomani \u00een sud \u0219i a am\u00e2nat pr\u0103bu\u0219irea Constantinopolului de mai t\u00e2rziu, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care capitala bizantin\u0103 tr\u0103ia deja momentele crepuscular-agonice ale existen\u021bei sale.<\/p>\n

\u00cen b\u0103t\u0103lia de la Nicopole (25 sept. 1396), la care particip\u0103 \u0219i Mircea, coali\u021bia cre\u0219tin\u0103 este \u00eenfr\u00e2nt\u0103. Deznod\u0103m\u00e2ntul acestei confrunt\u0103ri putea fi evitat dac\u0103, la sugestia lui Sigismund de Luxemburg, respins\u0103 de cavalerii occidentali, conducerea militar\u0103 ar fi fost \u00eencredin\u021bat\u0103 domnitorului muntean. \u00cen urma acestei \u00eenfr\u00e2ngeri, Mircea \u00eencheie un tratat de pace cu turcii, oblig\u00e2ndu-se la plata unui tribut anual \u0219i reu\u0219ind, astfel, men\u021binerea autonomiei interne a \u021b\u0103rii, tratat pe care Baiazid \u00eel va respecta p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul domniei sale (1402).<\/p>\n

Dup\u0103 1403, Mircea intervine \u00een lupta pentru putere din interiorul Imperiului Otoman, sprijinind militar pe Musa, unul dintre fiii lui Baiazid, detronat \u00eens\u0103 de fratele s\u0103u, Mohamed. \u00cencerc\u0103rile altor pretenden\u021bi la tronul otoman, sprijini\u021bi \u0219i ei de Mircea, \u00een 1416, au e\u0219uat \u0219i au declan\u0219at o campanie de r\u0103zbunare a lui Mahomed \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, soldat\u0103 cu pierderea cet\u0103\u021bilor fortificate dun\u0103rene Giurgiu \u0219i Turnu, precum \u0219i a Dobrogei, \u00een 1417. Din acest moment, Mircea este nevoit s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 un tribut anual de 3.000 de galbeni pentru a asigura lini\u0219tea \u021b\u0103rii \u0219i suveranitatea statal\u0103.<\/p>\n

\u00cen timpul domniei sale, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 va cunoa\u0219te cea mai mare extindere teritorial\u0103, cu hotare ce pornesc din p\u0103r\u021bile Banatului p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103 \u0219i din Transilvania p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re, dup\u0103 cum reiese din titulatura domnitorului muntean: \u201eSingur st\u0103p\u00e2nitorul Io Mircea, mare voievod \u0219i domn, cu mila lui Dumnezeu st\u0103p\u00e2nind \u021bo\u021b\u0103 \u021bara Ungro-Vlahiei \u0219i p\u0103r\u021bile de peste mun\u021bi, \u00eenc\u0103 \u0219i spre p\u0103r\u021bile t\u0103t\u0103re\u0219ti \u0219i her\u021beg (duce) al Amlasului \u0219i Fagarsului \u0219i domn al Banatului Severinului \u0219i de am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u021bile peste toat\u0103 Podunavia (de l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re), \u00eenc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Marea cea Mare (Marea Neagr\u0103) \u0219i singur st\u0103p\u00e2nitor al cet\u0103\u021bii D\u00e2rstor\u201d<\/em>.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

St\u0103p\u00e2nirea acestor teritorii rom\u00e2ne\u0219ti, v\u00e2nate adesea de cupiditatea marilor imperii, \u0219i anexarea lor la \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 arat\u0103 puterea unificatoare a domnitorului \u0219i dorin\u021ba nem\u0103rturisit\u0103, materializat\u0103 peste secole de urma\u0219ii s\u0103i, de a uni tot ce este rom\u00e2nesc \u00eentre fruntariile unui stat unitar \u0219i deplin consolidat. Al\u0103turi de stabilitatea politic\u0103 a \u021b\u0103rii, domnitorul Mircea a asigurat \u0219i prosperitatea economic\u0103, mai ales prin dezvoltarea comer\u021bului, favorizat de tratatele \u00eencheiate cu bra\u0219ovenii \u0219i negustorii din Liow.<\/p>\n

Mircea cel B\u0103tr\u00e2n s-a remarcat prin opera de organizare administrativ\u0103 \u015fi eclesiastic\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Care sunt principalele sale ctitorii?<\/em><\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, Mircea cel Mare s-a implicat \u00een via\u021ba bisericeasc\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, fiind al\u0103turi de mitropoli\u021bii \u021b\u0103rii \u0219i aduc\u00e2nd \u00een \u021bar\u0103, dup\u0103 anul 1396, moa\u0219tele Sfintei Muceni\u021be Filofteia, care sunt a\u0219ezate \u00een Biserica Domneasc\u0103 \u201eSf\u00e2ntul Nicolae\u201ddin Arge\u0219. Cultiv\u0103 o rela\u021bie deosebit\u0103 cu Sf\u00e2ntul Nicodim de la Tismana, primul reorganizator al monahismului rom\u00e2nesc, pe care \u00eel ajut\u0103 s\u0103 finalizeze lucr\u0103rile de zidire a M\u0103n\u0103stirii Tismana, potrivit unui document din 27 iunie 1387. Sprijin\u0103, de asemenea, prin acordarea de numeroase danii, \u0219i alte a\u0219ez\u0103minte monahale din cuprinsul \u021b\u0103rii (Cotmeana, Snagov, Glavacioc), dar \u0219i M\u0103n\u0103stirea Cutlumus de la Muntele Athos. Este ctitorul M\u0103n\u0103stirii Cozia cu hramul \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d, o construc\u021bie de plan \u201etriconc\u201d, din piatr\u0103 \u0219i c\u0103r\u0103mid\u0103 aparent\u0103, a c\u0103rei edificare \u00eencepe \u00een 1387, fiind sfin\u021bit\u0103 la 18 mai 1388. \u00cen naosul bisericii, domnitorul Mircea este reprezentat \u00een ipostaza de ctitor, \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 biserica \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u, Mihail, asociat la domnie din 1391. Cei doi sunt zugr\u0103vi\u021bi \u00een costume de cavaleri medievali. Pronaosul ad\u0103poste\u0219te morm\u00e2ntul marelui voievod.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Pisania din 1711 a bisericii M\u0103n\u0103stirii Cotmeana (jud. Arge\u0219) \u00eel desemneaz\u0103 pe Mircea ctitor al acestui a\u0219ez\u0103m\u00e2nt \u00een 1389, de\u0219i istoriografia acord\u0103 aceast\u0103 calitate tat\u0103lui s\u0103u, Radu I. Dup\u0103 modelul m\u0103n\u0103stirilor Vodi\u021ba \u0219i Tismana, conduse de Sf\u00e2ntul Nicodim, domnitorul \u00eencredin\u021beaz\u0103 conducerea Coziei \u0219i a M\u0103n\u0103stirii Cotmeana unei singure persoane, egumenul Sofronie.<\/p>\n

Vorbi\u0163i-ne despre sf\u00e2r\u015fitul s\u0103u \u015fi despre istoria morm\u00e2ntului de la M\u0103n\u0103stirea Cozia.<\/em><\/p>\n

Domnitorul s-a stins din via\u021b\u0103 la 31 ianuarie 1418, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat nu la Biserica Domneasc\u0103 de la Arge\u0219, necropola \u00eenainta\u0219ilor s\u0103i, ci la Cozia, ctitoria sa. Spre deosebire de domnii anteriori \u0219i posteriori lui, Mircea, ca \u0219i tat\u0103l s\u0103u, Radu, este \u00eengropat dup\u0103 maniera occidental\u0103 din secolele XII-XV, \u00een sarcofag de piatr\u0103. Prima \u0219tire despre morm\u00e2ntul de la Cozia al domnitorului este oferit\u0103 de poetul Grigore Alexandrescu, autorul crea\u021biei Umbra lui Mircea la Cozia<\/em>, cu prilejul c\u0103l\u0103toriei din 1842, care informeaz\u0103: \u201eValorosul Domn este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een \u00adbiseric\u0103, \u00een cea dint\u00e2i intrare; \u00addou\u0103 mari pietre acop\u0103r morm\u00e2ntul. Inscrip\u021biunea uneia a \u00eence\u00adput \u00ada se \u0219terge, \u00eenc\u00e2t abia po\u021bi descifra c\u00e2teva cuvinte \u0219i numele Mircea (\u2026.)\u201d.<\/p>\n

\u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, lespedea morm\u00e2ntului este deteriorat\u0103 de solda\u021bii armatei germane de ocupa\u021bie, ad\u0103pos\u00adti\u021bi la Cozia, \u00een cursul anului 1916. La ini\u021biativa lui Nicolae Iorga, \u00een 1929 \u00eencepe refacerea acoper\u0103m\u00e2ntului sarcofagului domnitorului Mircea cel Mare, lucrare supravegheat\u0103 de arhitectul I.L. Athanasescu, de la Comisia Monumentelor Istorice. Lespedea este realizat\u0103 din marmur\u0103 de Vra\u021ba, cu o inscrip\u021bie executat\u0103 de Friedrich Hiseck, pietrar din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, iar sarcofagul din marmur\u0103 de Rusciuc, recep\u021bia lucr\u0103rii av\u00e2nd loc la 8 noiembrie 1936. La 15 mai 1938 are loc ceremonia re\u00eenhum\u0103rii osemintelor domnitorului \u00een cadrul unor manifest\u0103ri organizate cu fast, \u00een prezen\u021ba a numero\u015fi credincio\u015fi \u0219i a unor personalit\u0103\u021bi, precum urma\u0219ul Tronului Regal, Mihai, profesorii Nicolae Iorga \u0219i Ioan Lupa\u0219, preotul Nicolae M. Popescu, subsecretar de stat \u00een Ministerul Cultelor \u0219i Artelor, \u0219i al\u021bii, care sosesc la Cozia cu un tren special, pe ruta Bucure\u0219ti – Jiblea, fiind \u00eent\u00e2mpina\u021bi de Episcopul Vartolomeu St\u0103nescu al R\u00e2mnicului Noului Severin \u0219i de notabilit\u0103\u021bile locale. Un gest de recuno\u0219tin\u021b\u0103 fireasc\u0103 \u00eendreptat c\u0103tre un \u00eenainta\u0219 \u0219i conduc\u0103tor de stat de excep\u021bie, care ne oblig\u0103 \u0219i pe noi, cei de ast\u0103zi, c\u00e2nd se \u00eemplinesc 600 de ani de la mutarea domnitorului din aceast\u0103 via\u021b\u0103, la omagierea cuvenit\u0103.<\/p>\n

sursa:ziarullumina<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u00cen timpul domniei sale, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 a cunoscut cea mai mare extindere teritorial\u0103, cu hotare ce pornesc din p\u0103r\u021bile Banatului p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103 \u0219i din Transil\u00advania p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re. S-a implicat \u00een via\u021ba bisericeasc\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, fiind al\u0103turi de mitropoli\u021bii \u021b\u0103rii\u201d, ne-a spus p\u0103rintele lector dr. Petre Sperlea, \u00een dialogul purtat cu prilejul … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-11828","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11828","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11828"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11828\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11862,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11828\/revisions\/11862"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}