Din multitudinea referin\u021belor lui Eminescu asupra societ\u0103\u0163ii \u0219i problemelor ei, \u00een articolul de ast\u0103zi ne vom opri la lupta sa pentru idealul unit\u0103\u021bii rom\u00e2nilor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ne afl\u0103m la debutul manifest\u0103rilor din anul centenar 2018, dedicat de Biserica noastr\u0103 Ortodox\u0103 comemor\u0103rii Marii Uniri de la 1918 \u0219i f\u0103uritorilor ei.<\/p>\n Eminescu \u00ee\u0219i iubea ne\u021b\u0103rmurit neamul \u0219i \u021bara. De unde o fi \u00eenv\u0103\u021bat stihuitorul neegalat al rom\u00e2nilor s\u0103 arate dragoste fa\u0163\u0103 de valorile na\u021bionale? Nu a absolvit vreo \u0219coal\u0103 \u00een acest sens, c\u0103 nici nu exista a\u0219a ceva, nici nu se declara un mare iubitor al rom\u00e2nismului numai fiindc\u0103 era o chestiune de bonton. Vom \u00een\u021belege c\u0103 patriotismul, la Eminescu, a fost sim\u021bit \u0219i cultivat \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, dac\u0103 ne vom reaminti c\u0103 perioada vie\u021bii sale a coincis, poate providen\u021bial, cu o serie de evenimente majore din istoria zbuciumat\u0103 a veacului al XIX-lea, ce ne-au adus nu doar suferin\u021be, ci \u0219i \u00eempliniri. Enumer\u00e2ndu-le, ne vom edifica lesne.<\/p>\n Eminescu s-a n\u0103scut \u00eendat\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bia pa\u0219opti\u0219tilor, \u00eentr-o epoc\u0103 agitat\u0103, c\u00e2nd ideea autodetermin\u0103rii rom\u00e2nilor a cunoscut o revigorare f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n Pe c\u00e2nd \u00eemplinise 9 ani, \u00een 1859, a avut loc Unirea Principatelor, care a pus bazele Rom\u00e2niei moderne. Pe atunci, copilul \u00eenv\u0103\u021ba la Cern\u0103u\u021bi, av\u00e2ndu-l profesor pe marele patriot Aron Pumnul; remarcabilul dasc\u0103l a continuat s\u0103 cultive \u00een sufletul junelui \u00eenv\u0103\u021b\u0103cel dragostea fa\u021b\u0103 de rom\u00e2nism, temeluit\u0103 acas\u0103, \u00een familie, sau la Agafton, m\u0103n\u0103stirea \u00een care locuiau cele patru surori c\u0103lug\u0103rite ale Raluc\u0103i, mama poetului.<\/p>\n Domnia lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i \u00eendeosebi reformele sale l-au g\u0103sit pe Mihai \u00eenc\u0103 \u00een etapa form\u0103rii \u0219col\u0103re\u0219ti, dar nu indiferent la ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een juna Rom\u00e2nie. Pre\u021buirea fa\u021b\u0103 de Cuza \u0219i-a ar\u0103tat-o mai t\u00e2rziu, amintindu-l \u00een c\u00e2teva articole, dar \u0219i personal, prin 1870, c\u00e2nd, aflat \u00een Viena, la studii, l-a vizitat pe primul domnitor al Principatelor Unite, la D\u00f6bling, \u00een Germania, unde Cuza \u00ee\u0219i tr\u0103ia amarul exil.<\/p>\n Pe 10 mai 1866, Adunarea deputa\u021bilor \u00eel proclama domnitor pe prin\u021bul Carol de Hohenzollern. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, Eminescu se perinda prin Transilvania cu trupa de teatru a lui Fani Tardini Vl\u0103dicescu, \u00eent\u0103rindu-\u0219i convingerile patriotice. Visul pentru o Rom\u00e2nie glorioas\u0103, mare, unit\u0103 \u0219i-l creioneaz\u0103 \u00een poezia Ce-\u021bi doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie<\/em>, scris\u0103 \u00een 1867, pe c\u00e2nd poetul avea 17 ani. \u00cen acela\u0219i an, Eminescu a vizitat Alba-Iulia \u0219i locul deten\u021biei marelui Horea. Lui i-a dedicat o emo\u021bionant\u0103 poezie, \u00een care \u00ee\u0219i exprim\u0103 n\u0103zuin\u021ba dezrobirii Transilvaniei \u0219i unirii cu \u021bara.<\/p>\n \u00cen 1869, Eminescu \u00ee\u0219i \u00eencepe studiile la Viena, continu\u00e2ndu-\u015fi activitatea patriotic\u0103: se \u00eenscrie, al\u0103turi de Ion Slavici, \u00een Societatea literar\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103 a studen\u021bilor rom\u00e2ni din Viena; devine membru al societ\u0103\u021bii \u201eRom\u00e2nismul\u201d, ce promova folclorul na\u0163ional; este primit \u00een societatea \u201eRom\u00e2nia\u201d, a studen\u021bilor din universitatea vienez\u0103. El va milita pentru unirea celor dou\u0103 asocia\u021bii, din care va rezulta cunoscuta societate studen\u021beasc\u0103 \u201eRom\u00e2nia Jun\u0103\u201d.<\/p>\n \u00cen 1870, de Anul Nou, \u00eei face o vizit\u0103 lui Alexandru Ioan Cuza, aflat \u00een exil cu familia la D\u00f6bling. \u00cen aprilie, acela\u0219i an, Eminescu public\u0103 studiul Echilibru<\/em> \u00een revista \u201eFedera\u021biunea\u201d din Pesta, sus\u021bin\u00e2nd autonomia Transilvaniei. Procurorul public din Pesta l-a citat pe Eminescu, socotindu-i articolul drept o instigare la revolt\u0103.<\/p>\n \u00cen august 1871 a avut loc serbarea de la Putna. Eminescu a f\u0103cut parte din comitetul organizator, al\u0103turi de Slavici. Cuprins de o puternic\u0103 emo\u021bie, studentul patriot compune Poemul de la Putna<\/em>, ar\u0103t\u00e2ndu-\u015fi triste\u021bea pricinuit\u0103 de \u00eenstr\u0103inarea p\u0103m\u00e2nturilor rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eendemn\u00e2nd \u201ejunimea\u201d la iubire de \u021bar\u0103 \u0219i la lupt\u0103 pentru unitatea ei. La Putna, Eminescu, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d poeziei noastre, l-a cunoscut pe \u201eCraiul nou\u201d al muzicii rom\u00e2ne\u0219ti, Ciprian Porumbescu, un june bucovinean, aflat \u00een plin\u0103 afirmare. Ciprian, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi membri ai societ\u0103\u021bii \u201eArboroasa\u201d, a fost arestat, din cauza ac\u021biunilor lor patriotice. Eminescu le-a luat ap\u0103rarea \u00een dou\u0103 articole, publicate \u00een ziarul \u201eTimpul\u201d \u00een 11 \u0219i 18 noiembrie 1877. Cu o luciditate jurnalistic\u0103 demn\u0103 de urmat \u0219i cu temeinice cuno\u0219tin\u021be juridice, gazetarul Eminescu analizeaz\u0103 ac\u021biunile studen\u021bilor arboroseni \u00eentemni\u0163a\u0163i, reafirm\u00e2nd legitimitatea istoric\u0103 a bucovinenilor de a-\u0219i cere dreptul la autodeterminare.<\/p>\n R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 din 1877 l-a g\u0103sit pe Eminescu redactor la ziarul \u201eTimpul\u201d din Bucure\u0219ti, cu deplin\u0103 for\u021b\u0103 creatoare. De aceea, \u00een numeroase articole scrise \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, ne\u00eentrecutul gazetar, m\u00e2nuind cu real talent \u0219i competen\u021b\u0103 izvoare istorice contemporane, a d\u0103ltuit dragostea sa fa\u021b\u0103 de neam \u0219i \u021bar\u0103, fa\u021b\u0103 de dreptul istoric al poporului la independen\u021b\u0103 \u0219i neat\u00e2rnare, reiter\u00e2nd \u00eendeosebi ideea unit\u0103\u021bii rom\u00e2nilor prin revenirea acas\u0103 a Bucovinei, Basarabiei \u0219i Transilvaniei. Pu\u021bini i-au \u00een\u021beles aspira\u021biile spre unitatea neamului. De aceea au \u00eenceput s\u0103-l catalogheze ca \u0219ovin, antisemit, acuz\u00e2ndu-l c\u0103 instig\u0103 la ur\u0103 \u0219i nesupunere. Nu s-a intimidat, ci a \u00eentreprins noi ac\u021biuni ce vizau Rom\u00e2nia Mare. Pe 24 ianuarie 1882 \u00eenfiin\u0163a societatea secret\u0103 \u201eCarpa\u0163ii\u201d, pentru unirea tuturor rom\u00e2nilor \u00een hotarele \u201eDaciei Mari\u201d. Societatea a fost desfiin\u021bat\u0103 brutal la 28 iunie 1883, iar lui Eminescu, unul dintre fondatorii ei, i s-a preg\u0103tit scoaterea din via\u021ba public\u0103 \u00eentr-un mod scandalos, sub acuza\u0163ia c\u0103 ar avea probleme psihice. H\u0103ituit \u0219i amenin\u021bat, Eminescu nu abdic\u0103. Viseaz\u0103 mereu la dezrobirea Rom\u00e2niei \u0219i la \u00eemplinirea visului de veacuri \u2013 UNIREA.<\/p>\n La 1 iulie 1883, public\u0103 \u00eendelung controversata \u0219i damnata poezie Doina<\/em>, care ne devoaleaz\u0103 o durere cr\u00e2ncen\u0103 din sufletul nefericelui poet: suferin\u021ba pricinuit\u0103 de dezbinarea \u0219i asuprirea neamului s\u0103u. Putem considera aceast\u0103 capodoper\u0103 eminescian\u0103 drept testamentul s\u0103u patriotic. Poezia Doina<\/em> constituie expresia liric\u0103 a necesit\u0103\u021bii de conservare a fiin\u021bei \u0219i a identit\u0103\u021bii noastre na\u021bionale. Admir\u00e2ndu-i lupta acerb\u0103 pentru unitatea na\u021bional\u0103, Nicolae Iorga spunea c\u0103 Eminescu reprezint\u0103 \u201eafirmarea unit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti eterne\u201d, iar \u00eentreaga sa oper\u0103, lupta \u015fi jertfa sa sunt ca \u201eo ofrand\u0103 adus\u0103 pentru unitatea neamului\u201d.<\/p>\n \u00cen \u00eencheiere, v\u0103 propun ca o zicere a lui Eminescu s\u0103 ne devin\u0103 tuturor deviz\u0103 \u00een acest an centenar: \u201eUnirea rom\u00e2nilor este visul meu de fier\u201d. <\/p>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cend\u0103tinata s\u0103rb\u0103toare de la mijlocul lui Ghenar din calendarul nostru cultural ne prilejuie\u0219te re\u00eent\u00e2lnirea cu Eminescu, \u201eomul deplin al culturii rom\u00e2ne\u201d. Re\u00eentoarcerea la Eminescu \u0219i la inegalabila sa crea\u021bie ne va devoala r\u0103spunsuri, ba chiar solu\u021bii la numeroasele chestiuni ce aduc tulburare \u0219i risipire na\u021biei rom\u00e2ne, ajut\u00e2nd-o s\u0103-\u0219i reg\u0103seasc\u0103 drumul prin vremurile nu foarte limpezi … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-11812","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11812","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11812"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11812\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11813,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11812\/revisions\/11813"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11812"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11812"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11812"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"http:\/\/www.rgnpress.ro\/rgn_17\/images\/stories\/2017\/01\/26_eminescu_si_unirea_montreal.jpg\")
<\/span><\/span><\/strong>\u00cend\u0103tinata s\u0103rb\u0103toare de la mijlocul lui Ghenar din calendarul nostru cultural ne prilejuie\u0219te re\u00eent\u00e2lnirea cu Eminescu, \u201eomul deplin al culturii rom\u00e2ne\u201d. Re\u00eentoarcerea la Eminescu \u0219i la inegalabila sa crea\u021bie ne va devoala r\u0103spunsuri, ba chiar solu\u021bii la numeroasele chestiuni ce aduc tulburare \u0219i risipire na\u021biei rom\u00e2ne, ajut\u00e2nd-o s\u0103-\u0219i reg\u0103seasc\u0103 drumul prin vremurile nu foarte limpezi pe care le travers\u0103m.<\/p>\n