{"id":11777,"date":"2017-12-20T11:56:16","date_gmt":"2017-12-20T16:56:16","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=11777"},"modified":"2018-01-02T00:13:33","modified_gmt":"2018-01-02T05:13:33","slug":"semnificatia-icoanei-nasterii-domnului","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2017\/12\/20\/semnificatia-icoanei-nasterii-domnului\/","title":{"rendered":"Semnifica\u021bia icoanei Na\u0219terii Domnului"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"<\/a>Pr\u0103znuit\u0103 ini\u0163ial odat\u0103 cu Botezul Domnului la 6 ianuarie, s\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului este stabilit\u0103 de Biseric\u0103 \u00een anul 354 pentru data de 25 decembrie. Este praznicul re-crea\u0163iei lumii, dup\u0103 Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazians, al restaur\u0103rii firii c\u0103zute \u00een p\u0103cat. \u00cen icoana Na\u0219terii Domnului accentul este pus pe trei aspecte dogmatice: Dumnezeu \u00een mi\u015fcare cobor\u00e2toare (kenoza); minunea na\u015fterii feciorelnice (f\u0103ptura \u00ee\u015fi na\u015fte propriul F\u0103c\u0103tor); \u00eendumnezeirea omului.<\/p>\n

\"\"<\/a>Partea superioar\u0103 a icoanei semnific\u0103 aspectul teofanic \u015fi profetic<\/strong><\/p>\n

Raza unic\u0103<\/strong> ce coboar\u0103 din semicercul aflat \u00een partea superioar\u0103 a icoanei reprezint\u0103 Firea cea Una a lui Dumnezeu, dar care ie\u015find din stea se \u00eemparte \u00een trei pentru a desemna participarea Celor Trei Persoane la iconomia m\u00e2ntuirii. Steaua este mai presus de un simplu fenomen cosmic, ea fiind trimis\u0103 de c\u0103tre Dumnezeu s\u0103 vesteasc\u0103 magilor Na\u015fterea cea mai presus de fire a unui \u00cemp\u0103rat Ceresc \u015fi totodat\u0103 s\u0103-i c\u0103l\u0103uzeasc\u0103 spre locul unde s-a petrecut minunea.<\/p>\n

Muntele auster<\/strong> sugereaz\u0103 lumea neprimitoare \u0219i ostil\u0103 de dup\u0103 c\u0103derea \u00een p\u0103cat a protop\u0103rin\u0163ilor Adam \u015fi Eva \u0219i a tuturor urma\u0219ilor lor. St\u00e2ncile ascu\u0163ite, ilustrate asemenea unor trepte, par a se uni cu cerul, indic\u00e2nd astfel at\u00e2t mi\u015fcarea de pogor\u00e2re a lui Dumnezeu la om, c\u00e2t \u015fi urcarea omului la Dumnezeu, ambele posibile odat\u0103 cu momentul \u00centrup\u0103rii Celei de-a Doua Persoane a Sfintei Treimi. \u00centreg p\u0103m\u00e2ntul pare a tres\u0103lta de bucurie.<\/p>\n

\u00cengerii<\/strong> sunt reprezenta\u0163i \u00een dubla lor lucrare, doxologia \u015fi vestirea. Unii, \u00een general grupul din partea st\u00e2ng\u0103, se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre Izvorul de Lumin\u0103 aduc\u00e2nd laud\u0103 ne\u00eencetat\u0103 lui Dumnezeu. \u00cengerul din dreapta se apleac\u0103 spre p\u0103stori, vestindu-le acestora Na\u015fterea \u00cemp\u0103ratului lui Israel. Prezen\u0163a \u00eengerilor m\u0103rturise\u015fte despre dumnezeirea Pruncului.<\/p>\n

\"\"<\/a>Partea central\u0103 a icoanei comunic\u0103 aspectul tainic al \u00eentrup\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Pruncul Hristos<\/strong> este reprezentat fie dormind, fie treaz, privind c\u0103tre Maica Sa. Scutecele \u00een care este \u00eenf\u0103\u015fat au forma unor f\u00e2\u015fii \u00eenguste, asemenea giulgiurilor de \u00eenmorm\u00e2ntare. Bra\u0163ele Sale se \u00eempreuneaz\u0103 pe piept \u00een chipul Crucii, iar ieslea \u00een care este a\u015fezat Pruncul are aspectul unui altar\u2013morm\u00e2nt. Toate acestea prefigureaz\u0103 Moartea \u015fi Pogor\u00e2rea lui Hristos la iad. Dar \u201elumina str\u0103luce\u015fte \u00een \u00eentuneric, iar \u00eentunericul n-a biruit-o\u201d (Ioan 1, 5), pentru c\u0103 Hristos va \u00eenvia din mor\u021bi ca un Dumnezeu atotputernic.<\/p>\n

Maica Domnului<\/strong> este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 st\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 Prunc, \u00een fa\u0163a ieslei, pe jum\u0103tate rezemat\u0103 pe un pat de felul celor purtate de evrei \u00een c\u0103l\u0103toriile lor. El are culoarea ro\u015fie, fiind ilustrat asemenea unui pat \u00eemp\u0103r\u0103tesc, pentru a sugera astfel cinstea ce i se cuvine Maicii lui Dumnezeu. Prin aceast\u0103 pozi\u021bie a Maicii Domnului este afirmat iconografic adev\u0103rul Na\u015fterii suprafire\u015fti, din Fecioar\u0103, f\u0103r\u0103 dureri, a M\u00e2ntuitorului Hristos, fapt care subliniaz\u0103, de asemenea, dumnezeirea Pruncului. Cele trei stele a\u015fezate pe cap \u015fi umeri simbolizeaz\u0103 fecioria Maicii Domnului dinaintea, din timpul \u015fi de dup\u0103 Na\u015fterea lui Hristos (pururea-fecioria). Expresia chipului ei este una meditativ\u0103, av\u00e2nd privirea \u00eeng\u00e2ndurat\u0103 \u2013 atitudine grav\u0103 ce anticipeaz\u0103 suferin\u0163ele pe care le va \u00eendura ca Maic\u0103 a Celui ce avea s\u0103 p\u0103timeasc\u0103 moarte pe Cruce pentru m\u00e2ntuirea lumii. Maica Domnului a fost cel mai \u00een\u0103l\u0163\u0103tor dar pe care omenirea a fost vreodat\u0103 \u00een stare s\u0103-l aduc\u0103 lui Dumnezeu.<\/p>\n

Locul Na\u015fterii<\/strong> Fiului lui Dumnezeu nu era un han, ci un loc cu iesle unde se \u0163ineau animalele. Evangheliile nu men\u0163ioneaz\u0103 pe\u015ftera, \u00eens\u0103 reprezentarea iconografic\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte temeiuri \u00een Tradi\u0163ie \u015fi \u00een textele liturgice. Deschiz\u0103tura \u00eentunecoas\u0103 a pe\u015fterii \u00een mijlocul st\u00e2ncilor ascu\u0163ite \u00eenchipuie cosmosul c\u0103zut, lumea cople\u015fit\u0103 de p\u0103cat prin c\u0103derea omului, precum \u015fi iadul, str\u0103fundurile \u00eentunericului, pe care doar El, Soarele Drept\u0103\u0163ii, le risipe\u015fte odat\u0103 cu Na\u015fterea Sa. Pe\u015ftera \u015fi ieslea sunt dovezi ale profundei smerenii a M\u00e2ntuitorului Hristos.<\/p>\n

Boul \u015fi asinul<\/strong> nu sunt, de asemenea, pomeni\u0163i \u00een Evanghelie. Prezen\u0163a lor al\u0103turi de Prunc (inspirat\u0103 din evanghelia apocrif\u0103 a lui Matei, cap. XIV) sugereaz\u0103 \u00eemplinirea profe\u021biei lui Isaia: \u201eBoul \u00ee\u015fi cunoa\u015fte St\u0103p\u00e2nul \u015fi asinul ieslea Domnului s\u0103u, dar Israel nu M\u0103 cunoa\u015fte; poporul meu nu M\u0103 pricepe.\u201d (Isaia 1, 3) Prezen\u0163a animalelor trimite \u015fi c\u0103tre simbolismul vi\u0163elului de sacrificiu \u015fi al asinului \u00cemp\u0103ratului Care intr\u0103 \u00een Ierusalim. \u00cen unele icoane ruse\u015fti apare un cal \u00een locul obi\u015fnuitului asin, necunoscut \u00een Rusia.<\/p>\n

P\u0103storii<\/strong> sunt \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i ascult\u00e2nd mesajul \u00eengerilor. Adesea, unul din ei c\u00e2nt\u0103 la fluier, ad\u0103ug\u00e2nd astfel arta omeneasc\u0103 a c\u00e2nt\u0103rii la corul \u00eengerilor. Ei primesc cei dint\u00e2i vestea minunatei Na\u015fteri \u00een mijlocul activit\u0103\u0163ilor zilnice, fiind, paradoxal, prin simplitatea lor, mai apropia\u0163i de lumea cereasc\u0103. P\u0103storii \u00eei reprezint\u0103 pe primii fii ai lui Israel (poporul ales de Dumnezeu), care I se \u00eenchin\u0103 Pruncului, ei simboliz\u00e2nd \u00eenceputul Bisericii evreilor, iar magii \u00eenceputul Bisericii neamurilor.<\/p>\n

Magii<\/strong> sunt zugr\u0103vi\u021bi fie pe cai, \u00een drum spre locul Na\u015fterii, indicat de stea, fie aduc\u00e2nd Pruncului \u00eentreitul dar, de aur, t\u0103m\u00e2ie \u015fi smirn\u0103, pre\u00eenchipuindu-le pe femeile purt\u0103toare de mir, venite la morm\u00e2nt \u00een diminea\u0163a de Pa\u015fti. Magii d\u0103ruiesc aur, ca pentru \u00cemp\u0103ratul veacurilor, t\u0103m\u00e2ie, ca celui ce este Dumnezeu al Universului \u0219i smirn\u0103, ca unuia ce a murit. Magii sunt \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i sub chipul a trei oameni av\u00e2nd v\u00e2rste diferite, dovedind c\u0103 Revela\u0163ia este dat\u0103 oamenilor indiferent de v\u00e2rsta lor fizic\u0103, dar pe m\u0103sura nivelului lor duhovnicesc \u015fi a puterii lor de cuprindere a tainelor dumnezeie\u015fti. Magii reprezint\u0103 neamurile p\u0103g\u00e2ne aflate \u00een afara poporului ales. De\u015fi sunt oameni \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, totu\u015fi ei au de str\u0103b\u0103tut o cale mai lung\u0103 spre cunoa\u015fterea Dumnezeului celui Adev\u0103rat. Prezen\u0163a lor dovede\u015fte faptul c\u0103 Biserica prime\u015fte \u015fi sfin\u0163e\u015fte \u015ftiin\u0163a omeneasc\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care aceasta conduce c\u0103tre adev\u0103rul de credin\u0163\u0103, c\u0103tre cunoa\u015fterea lui Dumnezeu.<\/p>\n

\"\"<\/a>Partea inferioar\u0103 a icoanei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 aspectul omenesc al Na\u0219terii lui Hristos <\/strong><\/p>\n

Dreptul Iosif<\/strong> apare \u00een col\u0163ul din st\u00e2nga sau dreapta, \u00een josul icoanei, a\u015fezat deoparte de Preasf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria, detaliu iconografic menit s\u0103 eviden\u0163ieze adev\u0103rul scripturistic \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Bisericii potrivit c\u0103reia Hristos S-a n\u0103scut din Fecioar\u0103, Iosif nefiind tat\u0103l Pruncului. \u00cenf\u0103\u0163i\u015farea sa trebuie s\u0103 sugereze un om \u00eenaintat \u00een v\u00e2rst\u0103, Tradi\u0163ia spun\u00e2nd c\u0103 avea 84 de ani. Este reprezentat cu aureol\u0103, afl\u00e2ndu-se \u00eentre drep\u0163ii lui Dumnezeu (Matei 1, 19). Dreptul Iosif are o expresie meditativ\u0103, \u00eengrijorat\u0103, o stare de tulburare pricinuit\u0103 de Na\u015fterea feciorelnic\u0103 a lui Iisus. Iosif \u00eenchipuie pe tot omul slab \u00een credin\u0163\u0103, a c\u0103rui ra\u0163iune nu poate dep\u0103\u015fi hotarele realit\u0103\u0163ilor v\u0103zute, de aici \u015fi dificultatea de accepta realitatea suprafireasc\u0103 a tainelor lui Dumnezeu. \u00cen persoana lui Iosif, icoana dezv\u0103luie nu numai drama sa personal\u0103, c\u00e2t drama \u00eentregii omeniri care a privit taina, nu prin ochii credin\u0163ei, ci ai ra\u0163iunii limitate. Este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat ascult\u00e2nd de o figur\u0103 care reprezint\u0103 vocea ra\u0163iunii neluminate.<\/p>\n

B\u0103tr\u00e2nul ciudat<\/strong>, \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00eentr-o piele de animal, st\u00e2nd aplecat de spate dinaintea lui Iosif, \u00eel reprezint\u0103 pe am\u0103gitorul Satan, deghizat \u00een chipul unui p\u0103stor, care \u00eel h\u0103r\u0163uie\u015fte pe Iosif, logodnicul Fecioarei, cu \u00eentreb\u0103ri perfide. Scena este inspirat\u0103 de Evanghelia apocrif\u0103 a lui Iacov, unde se spune c\u0103 cel viclean roste\u015fte prin intermediul ciobanului Thyrros: \u201eA\u015fa cum acest toiag (\u00eendoit sau rupt, simbol al sceptrului zdrobit al fostei sale puteri, n.ed.) nu va mai putea s\u0103 dea vl\u0103stare, tot a\u015fa un b\u0103tr\u00e2n ca tine nu mai poate z\u0103misli prunc \u015fi o fecioar\u0103 nu poate s\u0103 nasc\u0103\u201d (dar toiagul a \u00eenflorit \u00eendat\u0103, n.ed.).<\/p>\n

Scena \u00eemb\u0103ierii<\/strong> Pruncului are la baz\u0103 pasaje din evangheliile apocrife ale lui Iacov \u015fi Matei, care vorbesc despre prezen\u0163a a dou\u0103 femei, Salomeea \u015fi Zelemi, chemate de Iosif pentru a o asista la na\u015ftere pe Sf\u00e2nta Fecioar\u0103. Scena \u00eemb\u0103ierii Pruncului a st\u00e2rnit numeroase controverse \u015fi discu\u0163ii iscate de juste\u0163ea reprezent\u0103rii ei, deoarece Pruncul era cu totul curat \u015fi nu avea nevoie de sp\u0103lare. Maica Domnului a n\u0103scut \u00een mod suprafiresc, f\u0103r\u0103 dureri, prezen\u0163a moa\u015felor fiind de prisos. Hristos, prin \u00eemb\u0103iere, a acceptat de bun\u0103voie s\u0103 se supun\u0103 unui obicei omenesc, a\u015fa cum mai t\u00e2rziu a binevoit s\u0103 se supun\u0103 practicii circumciziunii (t\u0103ierea \u00eemprejur) \u015fi botezului, de care El nu avea nevoie. Aceasta este \u0219i o m\u0103rturie a \u00centrup\u0103rii reale a Domnului, Care a devenit \u201e\u00eentocmai cu oamenii de bun\u0103 voie\u201d (Utrenia praznicului, Canonul Sf\u00e2ntului Ioan Damaschin, c\u00e2ntarea a IV-a). \u00cemb\u0103ierea la Na\u0219tere prefigureaz\u0103 de asemenea \u0219i Botezul \u00een apele Iordanului.<\/p>\n

Icoana Na\u015fterii Domnului transmite prin con\u0163inutul s\u0103u \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a evenimentului, constituindu-se ca m\u0103rturie v\u0103zut\u0103 a dogmei fundamentale a credin\u0163ei cre\u015ftine: \u00centruparea Fiului lui Dumnezeu. Icoana eviden\u021biaz\u0103 efectul \u00eentrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu asupra \u00eentregii crea\u0163ii, aceasta dob\u00e2ndind un nou sens, prin transfigurarea prin Duhul Sf\u00e2nt, ca scop final al existen\u0163ei ei.<\/p>\n

Toate tradi\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti marcheaz\u0103 bucuria venirii lui Hristos \u00eentre noi \u0219i \u00eentru noi prin colinde, c\u00e2nt\u0103ri \u0219i culori luminoase, \u00een hainele \u0219i purtarea oamenilor str\u0103lucind buna cuviin\u021b\u0103 \u0219i voio\u0219ia cuminte aduse de binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu. Cu aceste frumuse\u021bi duhovnice\u0219ti s\u0103 \u00eempodobim \u0219i noi icoanele sufletelor noastre.<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pr\u0103znuit\u0103 ini\u0163ial odat\u0103 cu Botezul Domnului la 6 ianuarie, s\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului este stabilit\u0103 de Biseric\u0103 \u00een anul 354 pentru data de 25 decembrie. Este praznicul re-crea\u0163iei lumii, dup\u0103 Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazians, al restaur\u0103rii firii c\u0103zute \u00een p\u0103cat. \u00cen icoana Na\u0219terii Domnului accentul este pus pe trei aspecte dogmatice: Dumnezeu \u00een mi\u015fcare cobor\u00e2toare (kenoza); … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-11777","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11777","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11777"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11777\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11787,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11777\/revisions\/11787"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11777"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11777"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}