{"id":11772,"date":"2017-12-06T23:05:01","date_gmt":"2017-12-07T04:05:01","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=11772"},"modified":"2017-12-06T23:05:01","modified_gmt":"2017-12-07T04:05:01","slug":"destinul-regelui-mihai-este-o-binecuvantare-sangele-regal","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2017\/12\/06\/destinul-regelui-mihai-este-o-binecuvantare-sangele-regal\/","title":{"rendered":"Destinul Regelui Mihai: Este o binecuv\u00e2ntare s\u00e2ngele regal?"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\n
\n
 <\/div>\n<\/form>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
 <\/div>\n
Mihai, fiul Regelui Carol al II-lea \u0219i al Reginei Elena (n. principes\u0103 a Greciei), s-a n\u0103scut la Castelul Foi\u015for pe 25 octombrie 1921. Numele de Mihai a fost ales dup\u0103 cel al legendarului voievod Mihai Viteazul, simboliz\u00e2nd ideea de unitate \u00eentr-un context care urma realiz\u0103rii unirii de la 1918 \u0219i a recunoa\u0219terii acesteia \u00een cadrul Conferin\u021bei de pace de la Paris. Na\u0219terea nepotului Regelui Ferdinand aducea cu sine \u00eent\u0103rirea dinastiei rom\u00e2ne prin asigurarea continuit\u0103\u021bii sale. <\/div>\n

\u00cenc\u0103 de la na\u0219tere destinul este legat de cel al patriei, iar primul ceremonial, cel al botezului Principelui Mihai, a fost s\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een sacralitatea S\u0103lii Tronului, semnifica\u021bia fiind suprem\u0103. Adeseori regalit\u0103\u021bile s-au \u00eentrebat dac\u0103 este o binecuv\u00e2ntare s\u00e2ngele regal, „Is Royal Blood a Blessing?”, a\u015fa cum \u00ee\u0219i intitulase Regina Maria un articol publicat \u00een presa vremii, cu referire la experien\u021bele familiei regale rom\u00e2ne. De formarea Principelui Mihai s-au \u00eengrijit \u00een prima perioad\u0103 mama sa Principesa Elena \u0219i bunica Regina Maria, iar dup\u0103 1930 educa\u021bia s-a aflat sub \u00eendrumarea direct\u0103 a tat\u0103lui, Regele Carol II, care crease un model de \u0219coal\u0103 palatin\u0103. Lec\u021biile de matematic\u0103 \u0219i fizic\u0103, chimie, rom\u00e2n\u0103, geografie, sociologie, religie sau cele de drept sau istorie se constituiau datorit\u0103 profesorilor \u00een modele de structurare a g\u00e2ndirii. Sintezele privitoare la istoria familiei regale aveau menirea lor special\u0103 \u00een instruc\u021bia mo\u0219tenitorului Tronului. Pe l\u00e2ng\u0103 programa \u0219colar\u0103 \u0219i ideile pedagogice ale Regelui Carol II, Principesa-Mam\u0103 Elena a continuat s\u0103 fie un model uman pe care Mihai avea s\u0103-l urmeze. Regele Mihai a avut drept monarh inspira\u021bional pe fondatorul Dinastiei Rom\u00e2niei, Regele Carol I, dar \u0219i pe Regele Pavlos al Greciei, unchiul pe linie matern\u0103. Despre Regele Carol I, Mihai \u00eenv\u0103\u021base la lec\u021biile de istorie, a\u0219a cum arat\u0103 documentele \u0219colare, suveranul model fiind descris \u00een detaliu, avea \u201co inteligen\u021b\u0103 ascu\u021bit\u0103, rece \u0219i calculat\u0103, poseda un dezvoltat sim\u021b al realit\u0103\u021bilor politice, al datoriei \u0219i onoarei, era foarte econom, un bun gospodar, era profund religios, av\u00e2nd o fire aleas\u0103, devotat\u0103 \u021b\u0103rii sale pentru care a fost un adev\u0103rat ctitor\u201d.<\/p>\n

Ceremoniile \u015fi evenimentele regale au atras aten\u0163ia publicului, \u00een mod special odat\u0103 cu extinderea mijloacelor moderne de mediatizare. Dar \u015fi p\u00e2n\u0103 atunci presa scris\u0103, ziarele, revistele, prin intermediul articolelor \u00eenso\u0163ite mai \u00eent\u00e2i de gravuri, desene, apoi fotografii, toate au r\u0103sp\u00e2ndit mesajul Coroanei rom\u00e2ne, populariz\u00e2nd imaginea monarhului \u015fi a \u00eendatoririlor fa\u0163\u0103 de patrie. \u00cen cazul Regelui Mihai acest lucru a fost cunoscut datorit\u0103 celor dou\u0103 domnii, cea a regelui-copil \u0219i cea a t\u00e2n\u0103rului monarh. \u00cen septembrie 1940, Mihai I se urcase pe tron pentru a doua oar\u0103, \u00eentr-un context politic intern \u0219i geopolitic interna\u021bional tumultos.<\/p>\n

Regalitatea s-a dovedit a fi un motor al ac\u0163iunilor \u00een cadrul unor mari evenimente cu caracter regional, european sau interna\u021bional, a\u0219a cum a fost r\u0103zboiul de independen\u021b\u0103, marele r\u0103zboi \u0219i unirea din 1918, determin\u00e2nd fapte care au schimbat cursul istoriei. O asemenea conjunctur\u0103 pentru Rom\u00e2nia a fost \u0219i decizia Regelui Mihai de trecere de partea Alia\u021bilor prin actul de la 23 august 1944, demonstr\u00e2nd relevan\u0163a institu\u0163iei monarhice prin salvarea \u0163\u0103rii de la catastrof\u0103 \u015fi scurtarea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial cu cel pu\u0163in \u015fase luni. \u00cen Rom\u00e2nia s-a revenit \u00een acel context favorabil la Constitu\u021bia democrat\u0103 din 1923.<\/p>\n

Greva regal\u0103 declarat\u0103 de Regele Mihai \u00een august 1945 fa\u021b\u0103 de guvernul dr. Petru Groza, este un caz inedit \u00een istoria regalit\u0103\u021bii europene, prin refuzul de a semna acte, documente oficiale, protest\u00e2nd fa\u021b\u0103 de comunizarea \u021b\u0103rii. Demersul a fost sortit e\u0219ecului, Rom\u00e2nia \u00eendrept\u00e2ndu-se spre sovietizarea treptat\u0103 culmin\u00e2nd cu lovitura de stat comunist\u0103 de la 30 decembrie 1947 care avea drept paravan un act de abdicare impus prin for\u021b\u0103.<\/p>\n

Exilul Suveranului \u0219i al familiei regale rom\u00e2ne se integreaz\u0103 evenimentelor complexe derulate dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial \u00een partea de sud-est a Europei. Exilul regal este parte a exilului rom\u00e2nesc, reprezent\u00e2nd Rom\u00e2nia \u00een noua configura\u021bie geopolitic\u0103 denumit\u0103 statele captive \u00een timpul R\u0103zboiului Rece, \u021b\u0103rile care se aflau \u00eentr-un regim comunist \u0219i \u00een sfera domina\u021biei U.R.S.S.<\/p>\n

Vizitele Regelui din prim\u0103vara lui 1948 la Londra sau Washington au dorit s\u0103 arate opiniei publice interna\u0163ionale adev\u0103rul despre contextul abdic\u0103rii sale for\u0163ate. Declara\u021biile din exil ale Regelui s-au constituit \u00een principale mijloace de comunicare cu compatrio\u021bii. \u00cen plus au avut o simbolistic\u0103 aparte fiind legate de s\u0103rb\u0103tori fundamentale ale Rom\u00e2niei democrate, ziua de 10 mai, de Cr\u0103ciun \u0219i de Anul Nou, mesaje aidoma discursurilor de alt\u0103dat\u0103, sau cu ocazia unor evenimente importante, cum erau cele legate de unirea de la 1918. Acestea arat\u0103 ce fel de ceremonii \u0219i tradi\u021bii au supravie\u021buit \u00een exil, ele reflect\u00e2nd modul \u00een care Regele \u0219i familia sa a r\u0103mas \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u021bara prin intermediul mass mediei interna\u021bionale occidentale, a Comitetului Na\u021bional Rom\u00e2n, al emigra\u021biei rom\u00e2ne.<\/p>\n

Pe 10 iunie 1948 Regele s-a c\u0103s\u0103torit la Atena cu Principesa Ana de Bourbon-Parma, noua sa familie afl\u00e2ndu-se constant supravegheat\u0103 de serviciile secrete comuniste. Perioada R\u0103zboiului Rece a \u00eensemnat intensificarea activit\u0103\u021bii exilului rom\u00e2nesc, c\u00e2nd Regele Mihai a constatat existen\u021ba unor fac\u021biuni, care au dus \u0219i la divizarea Comitetului Na\u021bional Rom\u00e2n, la schimbarea componen\u021bei, exist\u00e2nd discu\u021bii cu privire la \u00eennoirea elitelor sau demisii.<\/p>\n

C\u00e2teva exemplific\u0103ri din \u00eensemn\u0103rile, notele sau rapoartele securit\u0103\u0163ii din arhiva CNSAS despre monarhul Rom\u00e2niei, cuprinse \u00een dosarul Regelui Mihai I, poart\u0103 registrul specific al limbajului regimului comunist dominat de exager\u0103ri, deform\u0103ri, iar alteori se rezum\u0103 la consemnarea strict\u0103 de evenimente \u015fi \u00eentrevederi. Regele era numit de c\u0103tre securitatea comunist\u0103 Mihai de Hohenzollern, primind \u0219i numele de cod Rex, Leon sau Str\u0103inul.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u0103derea comunismul, dorin\u021ba Regelui \u0219i a familiei sale de a reveni \u00een \u021bar\u0103 de Pa\u0219te 1990 s-a n\u0103ruit rapid, vizele fiind anulate, c\u0103l\u0103toria fiind considerat\u0103 inoportun\u0103, autorit\u0103\u021bile de la Bucure\u0219ti tem\u00e2ndu-se de puterea de simbol a regelui \u0219i de faptul c\u0103 acesta \u00eenc\u0103 putea fi considerat \u0219eful al statului, p\u00e2n\u0103 la adoptarea altei constitu\u021bii. Prima vizit\u0103 a regelui Mihai \u00een Rom\u00e2nia a fost \u00eens\u0103 de Cr\u0103ciun, \u00een 1990, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd un moment de referin\u021b\u0103 \u00een istoria recent\u0103 prin metodele folosite de autorit\u0103\u021bi, similare cu cele ale securit\u0103\u021bii ceau\u0219iste, Regele fiind expulzat din \u021bar\u0103, fiind \u00eentors din drumul s\u0103u c\u0103tre Curtea de Arge\u0219, pentru a se reculege la mormintele familiei.<\/p>\n

Dup\u0103 adoptarea Constitu\u021biei republicane \u00een decembrie 1991, autorit\u0103\u021bile i-au permis Regelui Mihai o vizit\u0103 de Pa\u0219te 1992. C\u0103l\u0103toria Regelui a devenit una istoric\u0103 \u0219i a r\u0103mas \u00een memoria istoriei recente a Rom\u00e2niei prin recunoa\u0219terea puterii de simbol a monarhului rom\u00e2n, al eforturilor exilului pentru libertate \u0219i eliberarea \u021b\u0103rii de comunism. Alte vizite i-au fost interzise Regelui p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 1997 c\u00e2nd noile autorit\u0103\u021bi sub egida Conven\u021biei Democrate i-au restituit drepturile asupra cet\u0103\u021beniei.<\/p>\n

De\u0219i a vizitat periodic Rom\u00e2nia dup\u0103 1997, sprijinind demersurile Rom\u00e2niei pentru aderarea la NATO sau UE, monarhul a decis s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultima sa clip\u0103 \u00een Elve\u021bia. Prin aceast\u0103 alegere monarhul a \u00een\u021beles c\u0103 exilul Coroanei nu s-a \u00eencheiat.<\/p>\n

sursa:historia.ro<\/b><\/i><\/u><\/p>\n

 <\/div>\n
 <\/div>\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
 <\/div>\n
\n
\n
<\/figure>\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<\/div>\n
\n
\n
<\/figure>\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
\n
 <\/div>\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
 <\/div>\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
 <\/div>\n
\n

 <\/p>\n

\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n