{"id":11704,"date":"2025-10-13T08:28:14","date_gmt":"2025-10-13T12:28:14","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=11704"},"modified":"2025-10-10T10:03:52","modified_gmt":"2025-10-10T14:03:52","slug":"casa-sfintei-parascheva","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2025\/10\/13\/casa-sfintei-parascheva\/","title":{"rendered":"Casa Sfintei Parascheva"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sfanta Parascheva de la Iasi, din Tracia (Sfanta Petka) sau Sfanta Parascheva cea Noua, cum mai este cunoscuta, a trait in secolul al X-lea. Este important de stiut si necesita atentie faptul ca mai exist\u0103 alte doua sfinte cu acest nume: Sf\u00e2nta Parascheva de la Roma (secolul al II-lea) \u0219i Sf\u00e2nta Paraschevi din Iconium. Fiic\u0103 a unor parinti bogati care detineau multe terenuri, s-a n\u0103scut \u00een apropierea Istanbulului de astazi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Sfanta Parascheva: casa in care s-a nascut<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span title=\"Acolo unde altadata locuise Sfanta Parascheva, pe locul casei in care aceasta s-a nascut si a crescut (in Selimpasa), in cinstea sfintei, a fost construita o biseric\u0103 imensa.\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full alignleft\" src=\"http:\/\/2.bp.blogspot.com\/-Mc4pdXW9RIc\/Ulr5qN8wGqI\/AAAAAAAAEBQ\/RTOGZQkZ3b8\/s400\/Selim+-Pasa,+fost+Epivat,+Tracia.jpg\" width=\"240\" height=\"180\"><\/span>Acolo unde altadata locuise Sfanta Parascheva, pe locul casei in care aceasta s-a nascut si a crescut (in Selimpasa), in cinstea sfintei, a fost construita o biseric\u0103 imensa. Cea mai veche m\u0103rturie legata de aceasta biserica dateaza inca din anul 1200, fiind semnata de un ierarh pelerin rus, Antonie, Episcop de Novgorod.<br \/>\n\u00cen luna august 1817, biserica a fost, insa, complet distrus\u0103 de un incendiu. Nu au trecut mai mult de trei ani, iar aceasta a reusit sa fie reconstruit\u0103, cu sprijinul financiar al cet\u0103\u021benilor din Constantinopol, dar si al celor din Moldova Valahiei, prin ajutorul acordat de Prin\u021bul Alexandru Callimachi, domn al Moldovei \u00een perioada 6 mai 1795 &#8211; martie 1799 (Palatul domnesc Callimachi fiind, in acea perioada, primul sediu al Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i). Printul era fiul lui Ioan Teodor Callimachi (Calmasul &#8211; boier moldovean, domn \u00een Moldova \u00een perioada 7 august 1758 &#8211; 11 iunie 1761, dupa ce fusese diplomat peste 15 ani la Constantinopol, in Imperiul Otoman), cunoscut &#8211; asemenea tatalui sau &#8211; drept om bl\u00e2nd \u0219i \u00een\u021belept. Dup\u0103 domnie, Printul Alexandru Callimachi&nbsp;s-a retras, de altfel, chiar in Constantinopol, unde a \u0219i murit.<br \/>\n\u00cen anul 1885, comunitatea a demolat, insa, vechea biseric\u0103, pentru a construi una cu mult mai mare, pe acela\u0219i loc. Noul lacas ortodox impunator a fost finalizat in 6 ani. La ridicarea sfantului lacas, s-au utilizat parti ale turnului Ducelui Alexis Apokaukos (1327-1341), ca material de constructie. Ducele, care ocupase postul de de secretar imperial (mesazon) sub imparatul bizantin Andronic III Paleologul, functie de\u021binuta anterior de Ioan Cantacuzino, din marea avere personal\u0103 acumulata isi faurise un refugiu personal, de forma unui turn fortificat, in Epivata, \u00een apropierea Silivriei, pe coasta Marii Marmara.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2017\/10\/karakoy004.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-11705\" src=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2017\/10\/karakoy004.jpg\" alt=\"\" width=\"768\" height=\"562\" srcset=\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2017\/10\/karakoy004.jpg 1024w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2017\/10\/karakoy004-300x219.jpg 300w, http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2017\/10\/karakoy004-768x562.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 768px) 100vw, 768px\" \/><\/a>Sfanta Parascheva: cea mai mare biserica din Tracia de Est<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Noua biserica inchinata Sfintei Parascheva a ajuns, astfel, sa fie cea mai mare biseric\u0103 din \u00eentreaga Tracie de Est. Noul sfant lacas avea, nici mai mult nici mai putin de 16 metri \u00een\u0103l\u021bime, 26 de metri latime si 30 de metri lungime. Constructia a fost apreciata drept o adev\u0103rat\u0103 bijuterie, care putea fi vazuta, de acum, de la multi kilometri departare.<br \/>\nNumai ca, pana si aceasta monumentala cladire a disparut complet. Ea a fost demolata in intregime, \u00een prim\u0103vara anului 1979 (vezi in fotografie), iar in prezent, pe locul acesteia &#8211; pe locul casei in care a crescut Sfanta Parascheva &#8211; se afla un parc.<br \/>\nEste foarte cunoscut ca, Sfanta Parascheva, urmand o via\u021b\u0103 ascetic\u0103, religioas\u0103, a strabatut diverse ora\u0219e &#8211; in Calcedon, Heracleea Pontic\u0103 &#8211; ajungand pana la Iersualim si pe malul Iordanului.<br \/>\nLa varsta de 25 de ani, in urma aparitiei unui inger care a indrumat-o s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een patria sa natala, Sfanta Cuvioasa Parascheva avea sa revina, insa, in Constantinopol, unde a mai vietuit in satul Kallikrateia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sfanta Parascheva s-a mutat la Domnul la v\u00e2rsta de doar 27 de ani. Numele de Parascheva, din limba greaca, se traduce &#8222;Vineri&#8221;, acesta fiind preluat si in limba sarba, rusa (Piatnita, Petka &#8211; vineri).<\/p>\n<p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sfanta Parascheva de la Iasi, din Tracia (Sfanta Petka) sau Sfanta Parascheva cea Noua, cum mai este cunoscuta, a trait in secolul al X-lea. Este important de stiut si necesita atentie faptul ca mai exist\u0103 alte doua sfinte cu acest nume: Sf\u00e2nta Parascheva de la Roma (secolul al II-lea) \u0219i Sf\u00e2nta Paraschevi din Iconium. Fiic\u0103 &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-11704","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11704","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11704"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11704\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17398,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11704\/revisions\/17398"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11704"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11704"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11704"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}