{"id":11662,"date":"2019-09-02T12:37:38","date_gmt":"2019-09-02T16:37:38","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=11662"},"modified":"2019-09-03T10:41:09","modified_gmt":"2019-09-03T14:41:09","slug":"sfintenie-si-stiinta-pe-pamant-dobrogean-sfantul-dionisie-cel-smerit-exiguul","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2019\/09\/02\/sfintenie-si-stiinta-pe-pamant-dobrogean-sfantul-dionisie-cel-smerit-exiguul\/","title":{"rendered":"Sfin\u021benie \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt dobrogean – Sf\u00e2ntul Dionisie cel Smerit (Exiguul)"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"<\/a>Al doilea mare teolog, cunoscut traduc\u0103tor de scrieri patristice \u015fi c\u0103lug\u0103r plin de dragostea lui Hristos, pe care ni l-a dat Dacia Pontic\u0103, dup\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Casian, a fost Cuviosul Dionisie cel Mic, adic\u0103 \u201eSmeritul”, iar \u00een limba latin\u0103 \u201eExiguul”. Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a n\u0103scut \u00een Sci\u0163ia Mic\u0103 pe la anul 470 \u015fi s-a c\u0103lug\u0103rit din tinere\u0163e la una din renumitele m\u0103n\u0103stiri ale Eparhiei Tomisului, care au dat \u00een secolele IV-VII numero\u015fi \u201ec\u0103lug\u0103ri sci\u0163i”, cunoscu\u0163i \u00een \u00eentreg imperiul ca teologi, asce\u0163i \u015fi ap\u0103r\u0103tori ai Ortodoxiei.<\/p>\n

Unul din dasc\u0103lii s\u0103i din tinere\u0163e, pe care avea s\u0103-l evoce mai t\u00e2rziu \u00een \u201ePrefa\u0163a scrisorii sinodale a Sf\u00e2ntului Chirii al Alexandriei c\u0103tre Nestorie”, tradus\u0103 \u00een latin\u0103, a fost un anume Petru, ajuns la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e episcop. Acesta fusese, probabil, egumenul m\u0103n\u0103stirii dobrogene, unde s-a c\u0103lug\u0103rit Cuviosul Dionisie, c\u0103ruia i-a fost p\u0103rinte sufletesc \u015fi care l-a deprins cu nevoin\u0163a duhovniceasc\u0103 \u015fi frica de Dumnezeu. Iat\u0103 cu ce cuvinte pline de recuno\u015ftin\u0163\u0103, de smerenie \u015fi duio\u015fie, calit\u0103\u0163i specifice sufletului nostru rom\u00e2nesc, se adreseaz\u0103 fericitul Dionisie cel Smerit dasc\u0103lului s\u0103u: \u201eMi-aduc aminte de binefacerile Voastre, Cuvioase P\u0103rinte \u015fi podoab\u0103 aleas\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor lui Hristos, \u015fi am mereu \u00eenaintea ochilor min\u0163ii r\u00e2vna sf\u00e2nt\u0103 pentru hrana duhovniceasc\u0103 pe care o cheltuia\u0163i cu mine c\u00e2nd eram copil, r\u00e2vn\u0103 pe care nici spa\u0163iul, nici timpul n-o pot uita. V\u0103 rog s\u0103 primi\u0163i o mul\u0163umire pe care \u015ftiu c\u0103 nu pot s\u0103 v-o dau la \u00een\u0103l\u0163imea cuvenit\u0103”.<\/p>\n

Din Dobrogea, fericitul Dionisie, supranumit \u015fi \u201eRomanul”, se duce \u00een Orient, la Morm\u00e2ntul Domnului \u015fi \u00een Asia Mic\u0103, apoi se stabile\u015fte la o m\u0103n\u0103stire din Constantinopol. Era un teolog ortodox des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi cuno\u015ftea perfect limbile greac\u0103 \u015fi latin\u0103. La cererea Papei Ghelasie de a i se trimite un c\u0103lug\u0103r \u00eenv\u0103\u0163at spre a-i traduce \u00een Apus canoanele Sinoadelor ecumenice \u015fi unele opere patristice, Dionisie este trimis \u00een Italia.<\/p>\n

\u00cen anul 496, Cuviosul Dionisie ajunge la Roma. Aici intr\u0103 \u00een M\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2nta Anastasia \u015fi ajunge traduc\u0103tor renumit din greac\u0103 \u00een latin\u0103 \u015fi pred\u0103 mul\u0163i ani dialectica cu prietenul s\u0103u Casiodor la Universitatea Vivarium din sudul Italiei – Calabria.<\/p>\n

\"\"<\/a>Biograful \u015fi prietenul s\u0103u Casiodor spune despre fericitul Dionisie c\u0103 era \u201ede neam scit, dar de obiceiuri \u00eentru totul romane, foarte priceput la ambele limbi, cunosc\u0103tor perfect al Sfintei Scripturi \u015fi al dogmaticii”. Era, de asemenea, \u201e\u00een\u0163elept \u015fi simplu, \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi smerit, cu vorb\u0103 pu\u0163in\u0103, feciorelnic, bl\u00e2nd, pl\u00e2ng\u00e2nd c\u00e2nd auzea vorbe de veselie nepotrivite, postitor, f\u0103r\u0103 s\u0103 os\u00e2ndeasc\u0103 pe cei care m\u00e2ncau”.<\/p>\n

La Roma, Cuviosul Dionisie cel Mic (Exiguul) a tr\u0103it \u015fi a scris sub zece papi, de la Anastasie II p\u00e2n\u0103 la Vigiliu. Fiind rugat, at\u00e2t de p\u0103storii Romei, care doreau s\u0103 cunoasc\u0103 mai bine scrierile P\u0103rin\u0163ilor din R\u0103s\u0103rit, c\u00e2t \u015fi de compatrio\u0163ii s\u0103i, c\u0103lug\u0103rii sci\u0163i, fericitul Dionisie cel Mic a tradus din greac\u0103 \u00een latin\u0103 scrieri ale Sfin\u0163ilor Grigorie de Nyssa, Chirii al Alexandriei \u015fi Proclu. Apoi traduce canoanele primelor patru Sinoade ecumenice, \u00een dou\u0103 edi\u0163ii; editeaz\u0103 \u201eDecretele pontificale” \u015fi traduce vie\u0163i de sfin\u0163i ca: \u201eDescoperirea capului Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul”, \u201ePoc\u0103in\u0163a minunat\u0103 a Sfintei Taisia” \u015fi \u201eVia\u0163a Sf\u00e2ntului Pahomie”.<\/p>\n

Cuviosul Dionisie cel Mic era \u015fi un bun cunosc\u0103tor al astronomiei, \u015ftiin\u0163\u0103 ce o \u00eenv\u0103\u0163ase la Alexandria, centrul astronomiei antice. Astfel, el a \u00eentemeiat era cre\u015ftin\u0103 dionisiac\u0103, \u00een locul erei p\u0103g\u00e2ne, \u00eencep\u00e2nd calendarul \u015fi num\u0103r\u0103toarea anilor \u201eDe la \u00eentruparea Domnului nostru Iisus Hristos, iar nu de la \u00eemp\u0103ratul Diocle\u0163ian, ca p\u00e2n\u0103 atunci, pentru ca astfel s\u0103 fie tuturor mai cunoscut \u00eenceputul n\u0103dejdii noastre \u015fi pentru ca s\u0103 apar\u0103 mai clar\u0103 cauza r\u0103scump\u0103r\u0103rii neamului omenesc, adic\u0103 Patimile M\u00e2ntuitorului nostru”.<\/em> A scris \u00een acest scop dou\u0103 lucr\u0103ri: \u201eCarte despre Sfintele Pa\u015fti” \u015fi \u201eArgumente Pascale”. Era cre\u015ftin\u0103 \u00eentemeiat\u0103 de fericitul Dionisie cel Smerit a intrat \u00een vigoare la Roma \u00een anul 527, iar p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul mileniului al doilea a fost adoptat\u0103 \u00een toat\u0103 lumea cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

A mai scris \u015fi un florilegiu de texte patristice dogmatice, extrase de la mai mul\u0163i Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i din R\u0103s\u0103rit, Apus \u015fi Africa, intitulat \u201eExempla Sanctorum Patrum”. At\u00e2t prin originea \u015fi formarea sa daco-roman\u0103, c\u00e2t \u015fi prin scrierile \u015fi traducerile sale din greac\u0103 \u00een latin\u0103, fericitul Dionisie cel Mic \u201ea \u00eentins o adev\u0103rat\u0103 punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre R\u0103s\u0103rit \u015fi Apus, pun\u00e2nd \u00eentr-un contact mai apropiat cele dou\u0103 romanit\u0103\u0163i cre\u015ftine”.<\/p>\n

La b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, fericitul Dionisie \u201eRomanul” \u00ee\u015fi aducea aminte din Italia, patria sa adoptiv\u0103, de Dobrogea, patria sa natal\u0103, \u015fi de compatrio\u0163ii s\u0103i bl\u00e2nzi, dreptcredincio\u015fi \u015fi smeri\u0163i, despre care scrie aceste frumoase cuvinte \u00een Prefa\u0163a c\u0103tre \u201evenerabilii domni \u015fi fra\u0163i preaiubi\u0163i, Ioan \u015fi Leon\u0163iu”: \u201ePoate pare lucru nou celor ne\u015ftiutori c\u0103 Scythia, care se arat\u0103 \u00eengrozitoare prin frig \u015fi \u00een acela\u015fi timp prin barbari, a crescut b\u0103rba\u0163i plini de c\u0103ldur\u0103 \u015fi minuna\u0163i prin bl\u00e2nde\u0163ea purt\u0103rii. C\u0103 lucrul st\u0103 a\u015fa, eu \u00eel \u015ftiu nu numai printr-o cunoa\u015ftere din na\u015ftere, ci mi l-a ar\u0103tat \u015fi experien\u0163a. Se cunoa\u015fte c\u0103 acolo (\u00een Scythia Minor), \u00eentr-o comunitate p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 deschis\u0103, am fost ren\u0103scut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului \u015fi am fost \u00eenvrednicit s\u0103 v\u0103d via\u0163a cereasc\u0103 \u00een trup fragil a preaferici\u0163ilor P\u0103rin\u0163i cu care acea regiune se sl\u0103ve\u015fte ca de o rodire duhovniceasc\u0103 deosebit\u0103.<\/strong><\/p>\n

Credin\u0163a lor str\u0103lucind prin leg\u0103tura cu fapta bun\u0103 era pentru to\u0163i pild\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi sinceritate. Ei nu erau prin\u015fi \u00een mreaja nici unei griji lume\u015fti \u015fi puteau spune cu Apostolul: Cetatea noastr\u0103 este \u00een ceruri (Filipeni 3, 20). Ei (daco-rom\u00e2nii) au \u0163inut cu t\u0103rie ne\u00eenfricat\u0103 totdeauna dogmele credin\u0163ei ortodoxe, c\u0103ci, de\u015fi erau simpli \u00een cuv\u00e2nt, \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 nu erau nepricepu\u0163i…”.<\/strong><\/p>\n

Pentru sfin\u0163enia vie\u0163ii lui, pentru g\u00e2ndirea \u015fi scrierile sale profund ortodoxe, Cuviosul Dionisie cel Mic, numit \u015fi \u201eRomanul”, este cinstit, at\u00e2t \u00een R\u0103s\u0103rit, c\u00e2t \u015fi \u00een Apus, ca un c\u0103lug\u0103r des\u0103v\u00e2r\u015fit, filolog \u015fi ctitor al erei cre\u015ftine, ascet \u015fi teolog de renume. Trei mari virtu\u0163i l-au \u00eempodobit \u00een toat\u0103 via\u0163a sa: credin\u0163a ortodox\u0103, smerenia inimii \u015fi dragostea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi de oameni, calit\u0103\u0163i specifice milenare ale \u00eentregului popor rom\u00e2n.<\/p>\n

S\u0103v\u00e2r\u015findu-\u015fi c\u0103l\u0103toria acestei vie\u0163i, Cuviosul Dionisie cel Smerit \u015fi-a dat sufletul cu pace \u00een m\u00e2inile lui Hristos prin anul 545 \u015fi este num\u0103rat \u00een ceata Cuvio\u015filor P\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

sursa:Patericul romanesc<\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Al doilea mare teolog, cunoscut traduc\u0103tor de scrieri patristice \u015fi c\u0103lug\u0103r plin de dragostea lui Hristos, pe care ni l-a dat Dacia Pontic\u0103, dup\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Casian, a fost Cuviosul Dionisie cel Mic, adic\u0103 \u201eSmeritul”, iar \u00een limba latin\u0103 \u201eExiguul”. Acest venerabil slujitor al Bisericii lui Hristos s-a n\u0103scut \u00een Sci\u0163ia Mic\u0103 pe la anul … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-11662","format-image","category-sfinti-romani","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11662","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11662"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11662\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14973,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11662\/revisions\/14973"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11662"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11662"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11662"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}