![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2017\/08\/alexei_mateevici.jpg\")
<\/a><\/div>\nPreotul basarabean Alexei Mateevici a scris cunoscuta poezie \u201eLimba noastr\u0103\u201d (actualul imn de stat al Republicii Moldova) \u00een tran\u015feele Primului R\u0103zboi Mondial. \u00cen doar c\u00e2teva luni, poezia lui a dat ocolul Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 poetul s-a stins la scurt\u0103 vreme din cauza unei boli cumplite: tifosul. Dup\u0103 doar c\u00e2teva luni, visul lui Mateevici \u2013 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia \u2013 avea s\u0103 devin\u0103 realitate.<\/div>\n
<\/div>\n
Pu\u0163in\u0103 lume \u015ftie, dar poetul basarabean Alexei Mateevici, autorul celebrei poezii patriotice \u201eLimba noastr\u0103\u201d (analizat\u0103 p\u00e2n\u0103 la obsesie \u00een manualele \u015fcolare, dar \u015fi de c\u0103tre na\u0163ionali\u015ftii de pe cele dou\u0103 maluri ale Prutului), \u015fi-a legat destinul, \u00eentr-un mod tragic, de la fel de celebrele tran\u015fee de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, care au oprit \u00eenaintarea armatei germane \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial.<\/div>\n
<\/div>\n
Disp\u0103rut prematur, la v\u00e2rsta de doar 29 de ani, preotul Mateevici a murit din cauza unei boli cumplite \u2013 tifos exantematic \u2013 pe care a contractat-o \u00een timp ce se afla \u00een tran\u015feele r\u0103zboiului, foarte aproape de M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti. Mateevici a agonizat o perioad\u0103 \u00een spitalul \u201eAnton Cincu\u201d din Tecuci, \u00eens\u0103, sim\u0163indu-\u015fi sf\u00e2r\u015fitul aproape, a cerut s\u0103 fie transportat \u00een Basarabia natal\u0103, unde \u015fi-a dat ultima suflare, pe 24 august 1917. La doar c\u00e2teva luni distan\u0163\u0103 de la moartea acestuia, pe 9 aprilie 1918, visul poetului se \u00eendeplinea, iar Basarabia se unea cu Rom\u00e2nia.<\/div>\n
<\/div>\n
Dovezile trecerii lui Alexei Mateevici pe la Tecuci \u015fi M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti sunt adunate de profesorul Nicolae Chiscop \u00eentr-un excelent studiu publicat \u00een volumul \u201eSatul \u0163inutului Tecuci. Istorie, spiritualitate, cultur\u0103\u201d, Muzeul de Istorie \u201eTeodor Cincu\u201d \u015fi Protoieria Tecuci, Grapho Press, Tecuci, 2014.<\/div>\n
<\/div>\n
\u201eMoartea lui, survenit\u0103 pe nea\u015fteptate a produs o puternic\u0103 emo\u0163ie. A murit c\u00e2nd gloria lui atinsese apogeul, dup\u0103 ce, la Chi\u015fin\u0103u, la 18 iulie 1917, \u00een \u015fedin\u0163a festiv\u0103 de deschidere a cursurilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor, citise capodopera sa – Limba noastr\u0103\u201d, scrie profesorul Chiscop. Lucrarea amintit\u0103 con\u0163ine \u015fi o descriere a poetului (provenind de un participant la amintita \u00eentrunire), una dintre pu\u0163inele p\u0103strate (de altfel nici fotografii cu Mateevici nu s-au p\u0103strat prea multe). \u201eAuzind numele p\u0103rintelui Mateevici… ne-am a\u0163intit privirea pe u\u015fa unde trebuia s\u0103 intre poetul. Parc\u0103-l v\u0103d: un preot de statur\u0103 mijlocie, destul de robust, cu p\u0103rul bogat, castaniu, f\u0103r\u0103 a fi lung, cu o barb\u0103 scurt\u0103, cu privire blajin\u0103 \u00een ochii expresivi. Mergea sfios spre tribuna din sala eparhial\u0103, de unde se sus\u0163in de obicei cuv\u00e2nt\u0103rile. C\u00e2nd s-a apropiat de u\u015f\u0103, tot publicul l-a \u00eent\u00e2mpinat cu o ploaie de aplauze care l-au f\u0103cut s\u0103 ro\u015feasc\u0103 \u015fi at\u00e2t s-a intimidat c\u0103 nici nu putea \u00eencepe poezia. Citind-o, vocea vibra la orice cuv\u00e2nt. Sim\u0163eai c\u0103 poetul \u00ee\u015fi transmitea dragostea \u015fi admira\u0163ia pentru limba noastr\u0103… Dup\u0103 ce a terminat de citit poezia, lumea din sal\u0103 a r\u0103mas \u00eenm\u0103rmurit\u0103. P\u0103rea ame\u0163it\u0103… Aplauzele au \u00eenceput mai t\u00e2rziu, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 o preafrumoas\u0103 bucat\u0103 c\u00e2ntat\u0103 de un prea mare artist\u201d. <\/div>\n
<\/div>\n
Este de prisos s\u0103 mai spunem c\u0103 Mateevici era unul dintre cei mai mari sus\u0163in\u0103tori ai unirii cu Rom\u00e2nia. Cu dou\u0103 luni mai \u00eenainte, la primul congres al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor rom\u00e2ni din Basarabia (25\u201328 mai 1917), \u00een aplauzele numero\u015filor participan\u0163i, Alexe Mateevici spunea r\u0103spicat \u015fi conving\u0103tor ceea ce azi r\u0103t\u0103ci\u0163ii \u015fi v\u00e2ndu\u0163ii str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii din provincia lui natal\u0103 se prefac a nu \u015fti: \u201eN-avem dou\u0103 limbi \u015fi dou\u0103 literaturi, ci numai una, aceea\u015fi cu cea de peste Prut. Aceasta s\u0103 se \u015ftie din capul locului, ca s\u0103 nu mai vorbim degeaba… Noi trebuie s\u0103 ajungem numaidec\u00e2t la limba rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/div>\n
<\/div>\n
La izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial, Alexe Mateevici este preot militar al unei unit\u0103\u0163i ruse de pe frontul din Gali\u0163ia. \u00cen 1916, la intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi, dup\u0103 cei doi ani de neutralitate, solicit\u0103 s\u0103 fie transferat \u00een Rom\u00e2nia, \u00een brigada 71 artilerie de pe frontul Tecuci\u2013M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti. Foarte pu\u0163ini \u015ftiu \u00eens\u0103 c\u0103 tocmai acolo, la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, a scris cea mai valoroas\u0103 poezie a sa: Limba Noastr\u0103. Tot \u00een vara lui 1917, \u00eenainte s\u0103 se \u00eemboln\u0103veasc\u0103 de tifos, p\u0103rintele Mateevici a b\u0103tut cu piciorul satele de la Siret, slujind \u00een c\u00e2teva biserici de la Cosme\u015fti \u015fi Movileni. \u201e\u00cen urm\u0103 cu peste patru decenii, un b\u0103tr\u00e2n din Movileni, Constantin Mandea (zis C\u0103lug\u0103rul), om inteligent, credincios, cititor de c\u0103r\u0163i biserice\u015fti cu slov\u0103 veche, \u00eemi vorbea despre trecerea poetului prin acest sat. Aproape de punctul de comand\u0103 de la Piscul Hrubelor, l-a cunoscut pe p\u0103rintele Mateevici, de la ru\u015fi, care vorbea rom\u00e2ne\u015fte mai bine ca mine\u201d, scrie Nicolae Chiscop \u00een lucrarea amintit\u0103. \u201e\u00centr-o zi cald\u0103 din vara lui 1917 venise de la Cosme\u015fti \u015fi dup\u0103 un scurt popas la punctul de comand\u0103, preotul militar, \u00eenso\u0163it de 10\u201312 grada\u0163i, a intrat \u00een hrubele care erau folosite ca ad\u0103post pentru trup\u0103 \u015fi civili \u015fi loc de depozitare a materialelor. De aici \u00eentreaga suit\u0103 s-a \u00eendreptat spre biserica din Movilenii de Jos, unde Alexe Mateevici a oficiat slujba religioas\u0103 pentru militari \u015fi civili. Dup\u0103 terminarea slujbei, preotul i-a spus lui Constantin Mandea care c\u00e2ntase \u00een stran\u0103: \u201eB\u0103di\u0163\u0103, (era cu aproximativ 10 ani mai mare a preotul \u2013 poet) e\u015fti cel mai bun \u0163\u00e2rcovnic din c\u00e2\u0163i am avut de c\u00e2nd am plecat de acas\u0103\u201d, continu\u0103 istorisirea. <\/div>\n
<\/div>\n
Potrivit profesorului Chiscop, Constantin Mandea i-a vorbit cu mare pl\u0103cere despre \u00eemprejurarea \u00een care l-a cunoscut pe Alexe Mateevici, pe care-l carcateriza \u00eentr-un fel care aminte\u015fte de actualul cult al lui Arsenie Boca: \u201eEra frumos \u015fi bl\u00e2nd ca sfin\u0163ii de la Agapia\u201d. \u201e\u00cemi mai spunea b\u0103tr\u00e2nul Constantin Mandea c\u0103, dup\u0103 o slujb\u0103 sub cerul liber, \u00een Lunca Siretului, l-a avut oaspete pentru o jum\u0103tate de ceas pe p\u0103rintele Mateevici \u00een casa lui, situat\u0103 la c\u00e2teva sute de metri de punctul de comand\u0103 de la Piscul Hrubelor, pentru a-i ar\u0103ta cele 15\u201320 de c\u0103r\u0163i rare, scrise cu slov\u0103 veche, pe care le agonisise p\u00e2n\u0103 atunci. De peste patru decenii, un ceaslov din aceste c\u0103r\u0163i rare se afl\u0103 \u00een biblioteca mea. Atunci c\u00e2nd mi s-a oferit, spre aducere aminte, a \u0163inut s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 acest ceaslov a fost \u015fi sub ochii p\u0103rintelui Mateevici c\u00e2nd a slujit la noi \u00een vremea marelui r\u0103zboi\u201d, mai scrie Nicolae Chiscop. <\/div>\n
<\/div>\n
Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, C\u0103inari – d. 24 august 1917, Chi\u015fin\u0103u) este unul din cei mai reprezentativi scriitori rom\u00e2ni n\u0103scu\u0163i \u00een Basarabia. Este primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin p\u0103r\u0163ile Sorocii, c\u0103s\u0103torit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din C\u0103u\u015fani. P\u0103rin\u0163ii se mut\u0103 cu traiul \u00een satul Zaim. Aici micul Alexei \u00eenva\u0163\u0103 la \u015fcoala primar\u0103 \u015fi se familiarizeaz\u0103 cu frumoasele pove\u015fti \u015fi balade, pe care le aude de la p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, precum \u015fi de la \u0163\u0103ranii de prin partea locului.<\/div>\n