{"id":11575,"date":"2017-06-13T23:10:47","date_gmt":"2017-06-14T03:10:47","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=11575"},"modified":"2017-06-13T23:14:16","modified_gmt":"2017-06-14T03:14:16","slug":"sfantul-anton-de-padova-urmator-al-sfantului-antonie-cel-mare","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2017\/06\/13\/sfantul-anton-de-padova-urmator-al-sfantului-antonie-cel-mare\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Anton de Padova, urm\u0103tor al Sf\u00e2ntului Antonie cel Mare"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Cre\u0219tinismul cinste\u0219te doi mari sfin\u021bi Antonie, unul timpuriu, al Bisericii R\u0103s\u0103ritului, iar altul mai apropiat vremurilor noastre, al Bisericii Apusene, a c\u0103rui pomenire este chiar ast\u0103zi. Articolul dore\u0219te s\u0103 pre\u00eent\u00e2mpine eventuala confuzie a celor doi sfin\u021bi. Este vorba, prin urmare, de Sf\u00e2ntul Antonie cel Mare, \u00eentemeietorul monahismului \u015fi Sf\u00e2ntul Anton de Padova, unul dintre cei mai populari sfin\u0163i ai lumii catolice. De aceea, pentru a ajuta \u00een aceast\u0103 poten\u0163ial\u0103 dilem\u0103, vom prezenta pe scurt c\u00e2teva date despre cele dou\u0103 mari izvoare de \u00een\u0163elepciune \u015fi bl\u00e2nde\u0163e cre\u015ftin\u0103.<\/div>\n
 <\/div>\n
Sf\u00e2ntul Antonie cel Mare<\/strong><\/div>\n
 <\/div>\n
<\/span>A tr\u0103it \u00eentre 251 \u0219i 356, fiind supranumit \u201ep\u0103rintele monahilor”, ca cel mai de seam\u0103 dintre asce\u021bii cunoscu\u021bi ai bisericii, socotit \u0219i drept \u00eencep\u0103tor al vie\u0163ii calug\u0103re\u015fti. Tradi\u0163ia monastic\u0103 \u00eel consider\u0103 \u00eentemeietorul monahismului, \u00eempreun\u0103 cu Sf\u00e2ntul Pahomie cel Mare. Pr\u0103znuirea lui se face la data de 17 ianuarie \u00een toate tradi\u0163iile cre\u015ftine. \u00cen satul Come, Egiptul de Sus, \u00eentr-o familie \u00eenst\u0103rit\u0103 se na\u015fte Sf\u00e2ntul p\u0103rinte Antonie, \u00een anul 251. Familia \u00eel cre\u015fte dup\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cre\u015ftin\u0103 \u015fi de mic acesta c\u0103ut\u0103 calea Bisericii. C\u00e2nd avea 18-20 ani, dup\u0103 moartea p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, \u00een timp ce mergea c\u0103tre biseric\u0103, Antonie se g\u00e2nde\u015fe la faptele bune ale altor cre\u015ftini, la sfin\u0163ii apostoli \u015fi la drumul s\u0103u \u00een via\u0163\u0103. C\u00e2nd a intrat \u00een a Casa Domnului sunt citite cuvintele M\u00e2ntuitorului: \u201d De voie\u015fti s\u0103 fii des\u0103v\u00e2r\u015fit, du-te, vinde-\u0163i toate averile \u015fi le d\u0103 s\u0103racilor, apoi vino de-Mi urmeaz\u0103 \u201d (Matei 19, 21). Astfel t\u00e2n\u0103rul \u00eemparte averea sa s\u0103racilor, \u00ee\u015fi l\u0103s\u0103 sora mai mic\u0103 \u00een grija unor fecioare credincioase \u015fi alege calea rug\u0103ciunii, a unei vie\u0163i retrase. Mai \u00eent\u00e2i Antonie st\u0103 \u00een nevoin\u0163\u0103 al\u0103turi de un b\u0103tr\u00e2n, l\u00e2ng\u0103 satul natal, apoi decide s\u0103 se adoposteasc\u0103 \u00eentr-un morm\u00e2nt gol, timp \u00een care duce o via\u0163\u0103 de rug\u0103ciuni, aspr\u0103, cu p\u00e2ine, sare \u0219i ap\u0103. Pe la 35 de ani, Sf\u00e2ntul ajunge \u00een Pispir, o cet\u0103\u0163uie p\u0103r\u0103sit\u0103, un loc la marginea de\u015fertului, pentru a sta c\u00e2t mai retras. Dup\u0103 20 de ani, Sf\u00e2ntul Antonie merge c\u0103tre alt loc pe malul drept al Nilului, \u00een de\u015fert, unde se stabile\u015fte p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, anul 356. Sf\u00e2ntul Antonie este primul c\u0103lug\u0103r care a mers \u00een pustie, a fost pov\u0103\u0163uitor pentru mul\u0163i c\u0103lug\u0103ri, pentru \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163i, a vindecat mul\u0163i oameni, a comb\u0103tut arianismul, iar tradi\u0163ia \u00eel d\u0103 ca \u00eentemeietor al monahismului.<\/div>\n
 <\/div>\n
Sf\u00e2ntul Anton de Padova<\/strong><\/div>\n
 <\/div>\n
<\/span>\u00cen 1195 de ziua Adormirii Maici Domnului, 15 August, la Lisabona, Portugalia, vine pe lume Ferdinand, \u00een casa unei familii \u00eenst\u0103rite. Acesta, la v\u00e2rsta de 15 ani, intr\u0103 \u00een r\u00e2ndul canonicilor regulari ai Sf. Augustin prin participare la activit\u0103\u0163ile unei m\u0103n\u0103stiri de l\u00e2ng\u0103 Lisabona pentru ca dup\u0103 doi ani s\u0103 mearg\u0103 la o m\u0103n\u0103stire din Coimbra, timp \u00een care se dedic\u0103 studiului teologiei, a Sfintelor Scripturi, un proces de des\u0103v\u00e2r\u015fire intelectual\u0103. Aceast\u0103 activitate rodnic\u0103 \u00eei va fi de folos \u00een predicile pe care le va sus\u0163ine, mai t\u00e2rziu, \u00een Fran\u0163a \u015fi Italia \u015fi va aduce aprecierea papei Grigore al IX-lea ce-l va numi: \u201dChivotul Testamentului\u201d, pentru buna cunoa\u015ftere a Sfintei Scripturi. Sunt adu\u015fi \u00een Portugalia din Maroc, \u00een anul 1220, trupurile a cinci c\u0103lug\u0103ri franciscani care au fost martiriza\u0163i pentru propov\u0103duirea cre\u015ftinismului. Acest eveniment \u00eel determin\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul Ferdinand s\u0103 intre \u00een Ordinul Franciscan pentru a merge s\u0103 predice \u00eenv\u0103\u0163\u0103rura cre\u015ftin\u0103 \u00een r\u00e2ndul necredincio\u015filor, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cununa de martir \u00een Maroc. La intrarea \u00een noul ordin, Ferdinand alege numele de Anton, \u00een semn de cinstire al marelui monah Sf. Antonie cel Mare. Anton ajunge \u00een Maroc, \u00eens\u0103 datorit\u0103 problemelor de s\u0103n\u0103tate este nevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Portugalia, numai c\u0103 planurile Domnului sunt altele pentru t\u00e2n\u0103rul c\u0103lug\u0103r \u015fi o furtun\u0103 puternic\u0103 pe mare \u00eendreapt\u0103 corabia \u00een Sicilia, Italia. \u00cen Italia \u015fi Fran\u0163a, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1231, monahul predic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile cre\u015ftine, astfel \u00eentorc\u00e2nd c\u0103tre Domnul mul\u0163i oameni care ascultau vorbele ereticilor sau au r\u0103t\u0103cit calea c\u0103tre Acesta. Sunt multe pove\u015fti despre minunile pe care Anton le-a f\u0103cut pentru a ar\u0103ta adev\u0103rul Scripturilor, despre \u00eenvierea unor oameni \u015fi alte fapte \u00eensemnate. Noi vom aminti de predica pe care c\u0103lug\u0103rul a \u0163inut-o pe\u015ftilor, \u00eentr-o parte a Italiei, zic\u00e2nd: \u201ePentru c\u0103 oamenii nu sunt demni s\u0103 asculte Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, am s\u0103 v\u0103 vorbesc vou\u0103, pe\u015ftilor\u201d. \u015ei a continuat cuv\u00e2ntarea sa c\u0103tre pe\u015fti despre bun\u0103tatea lui Dumnezeu, iar vie\u0163uitoarele au scos capul din ap\u0103 s\u0103-l asculte. Iar aceast\u0103 \u00eent\u00e2mplare i-a f\u0103cut pe oamenii de fa\u0163\u0103 s\u0103 se c\u0103iasc\u0103 pentru necredin\u0163a lor. \u00cen 1232, Papa Grigore al IX-lea \u00eel canonizeaz\u0103 \u015fi astfel Anton devine sf\u00e2nt, iar Papa Pius al XII-lea, \u00een 1946, \u00eel declar\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al Bisericii prin atribuirea titlului de \u201dDoctor Evanghelicus\u201d. Denumirea Sf\u00e2ntul Anton de Padova este datorat\u0103 numeroaselor predici \u015fi minuni pe care c\u0103lug\u0103rul le-a s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een zona ora\u015fului italian respectiv. Sf\u00e2ntul Anton de Padova este s\u0103rb\u0103torit de c\u0103tre Biserica Catolic\u0103 \u00een ziua de 13 iunie.<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cre\u0219tinismul cinste\u0219te doi mari sfin\u021bi Antonie, unul timpuriu, al Bisericii R\u0103s\u0103ritului, iar altul mai apropiat vremurilor noastre, al Bisericii Apusene, a c\u0103rui pomenire este chiar ast\u0103zi. Articolul dore\u0219te s\u0103 pre\u00eent\u00e2mpine eventuala confuzie a celor doi sfin\u021bi. Este vorba, prin urmare, de Sf\u00e2ntul Antonie cel Mare, \u00eentemeietorul monahismului \u015fi Sf\u00e2ntul Anton de Padova, unul dintre cei … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-11575","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11575","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11575"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11575\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11577,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11575\/revisions\/11577"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11575"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11575"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11575"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}