{"id":11566,"date":"2023-06-01T09:33:41","date_gmt":"2023-06-01T13:33:41","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=11566"},"modified":"2023-05-29T08:34:40","modified_gmt":"2023-05-29T12:34:40","slug":"rusalii-minunea-auzirii-sau-a-vorbirii-in-limbi","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2023\/06\/01\/rusalii-minunea-auzirii-sau-a-vorbirii-in-limbi\/","title":{"rendered":"Rusalii: minunea ‘auzirii’ sau a ‘vorbirii’ in limbi?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Vorbirea \u00een limbi str\u0103ine a Apostolilor, ca dar al Cincizecimii, confirm\u0103 lucrarea Duhului Sf\u00e2nt \u00een via\u0163a Bisericii de pretutindeni \u015fi dintotdeauna, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 propov\u0103duirea Evangheliei p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului. Harisma vorbirii \u00een limbi nu a fost un scop \u00een sine al manifest\u0103rii Sf\u00e2ntului Duh, ci a reprezentat \u00eemplinirea unei nevoi misionare specifice \u00een istoria \u015fi g\u00e2ndirea Bisericii primare.<\/p>\n

Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt \u00een ziua Cincizecimii constituie \u00eemplinirea cuvintelor M\u00e2ntuitorului adresate ucenicilor S\u0103i \u00een seara Cinei celei de Tain\u0103 (In. 14, 16-17). Evenimentul este istorisit de Evanghelistul Luca, clar, concis, \u00een cartea Faptele Apostolilor. El ne spune c\u0103 Apostolii erau aduna\u0163i „la un loc, to\u0163i \u00eentr-un cuget”. \u015ei iat\u0103 c\u0103 „f\u0103r\u0103 de veste s-a f\u0103cut din cer un vuiet ca de suflare de v\u00e2nt ce vine repede \u015fi a umplut toat\u0103 casa unde \u015fedeau. \u015ei limbi ca de foc li s-au ar\u0103tat, \u00eemp\u0103r\u0163ite, \u015fi au \u015fezut pe fiecare din ei. \u015ei s-au umplut to\u0163i de Duh Sf\u00e2nt \u015fi au \u00eenceput s\u0103 gr\u0103iasc\u0103 \u00een alte limbi, precum le d\u0103dea lor Duhul a gr\u0103i” (Fap. 2, 2-4).<\/p>\n

La ultima Cin\u0103, Hristos promite pe Duhul Apostolilor S\u0103i<\/strong>
\nUlui\u0163i de acest fenomen, care nu se ar\u0103ta a fi ceva ce se petrecea \u00een fiecare zi, Apostolii au ie\u015fit afar\u0103 \u015fi au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 cu cei care, la auzul sunetului aceluia, se adunaser\u0103 \u00een jurul casei. To\u0163i cei care-i ascultau, de\u015fi erau de foarte multe na\u0163ionalit\u0103\u0163i, „din tot neamul de sub cer”, \u00eei \u00een\u0163elegeau perfect pe Apostoli \u00een ceea ce gr\u0103iau (Fap. 2, 5). A\u015fadar, fiecare \u00eei \u00een\u0163elegea \u00een limba lui de acas\u0103, \u00een limba lui matern\u0103.<\/p>\n

Evenimentul venirii Sf\u00e2ntului Duh, \u00een ziua Cincizecimii (Fap. 2, 1-4), este descris de c\u0103tre Evanghelistul Luca prin intermediul unei incluziuni: „erau to\u0163i \u00eempreun\u0103 la un loc” \u015fi „s-au umplut to\u0163i de Duh Sf\u00e2nt”. Fenomenului auditiv: „vuietul ca de suflare de v\u00e2nt”, i se adaug\u0103 un altul, cu caracter vizual: „limbi ca de foc li s-au ar\u0103tat, \u00eemp\u0103r\u0163ite, \u015fi s-au a\u015fezat pe fiecare din ei”, adic\u0103 peste Apostoli, \u015fi nu peste to\u0163i cei care erau \u00eempreun\u0103 cu ei, aduna\u0163i la un loc, \u015fi anume cei 120 de Ucenici (Fap. 2, 15). Promisiunea venirii Duhului, la ultima Cin\u0103 Pascal\u0103, s-a dat numai Apostolilor, nu \u015fi celorlal\u0163i ucenici, ace\u015ftia nefiind prezen\u0163i la acest eveniment, petrecut doar cu c\u00e2teva ceasuri \u00eenainte de Patima Sa. A\u015fadar, cuv\u00e2ntul „to\u0163i” trebuie referit numai la Apostoli, nu \u015fi la ceilal\u0163i Ucenici \u015fi „fra\u0163i” care erau \u00eempreun\u0103 cu Apostolii Domnului.<\/p>\n

Desigur, \u00eentrebarea care se pune \u00een acest context \u015fi pe care \u015fi-au pus-o de-a lungul timpului numero\u015fi exege\u0163i este dac\u0103 Apostolii au vorbit real limbile celor prezen\u0163i la eveniment sau Duhul Sf\u00e2nt traducea ascult\u0103torilor ceea ce Apostolii vorbeau \u00eentr-o singur\u0103 limb\u0103?<\/p>\n

Nu putem accepta dec\u00e2t un singur r\u0103spuns: Apostolii au vorbit real limbile celor prezen\u0163i la Ierusalim cu ocazia s\u0103rb\u0103torii Cincizecimii \u015fi care au fost martorii efectului real al venirii Duhului Sf\u00e2nt peste ei. Altfel, a\u015fa cum constat\u0103 \u015fi Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazianz, „minunea ar fi fost mai degrab\u0103 la cei ce ascultau dec\u00e2t la cei ce vorbeau”. Or, Sfin\u0163ii Apostoli au fost cei ce-au primit glossolalia, sau harisma vorbirii \u00een limbi, ca dar al Sf\u00e2ntului Duh.<\/p>\n

Dar \u00een\u0163elegerea harismei „vorbirii \u00een alte limbi” este determinat\u0103, \u00een textul mai sus amintit, de interpretarea evenimentului Cincizecimii. Este acesta o minune auditiv\u0103, argument \u00een acest sens fiind faptul c\u0103 fiecare dintre iudeii veni\u0163i din diaspor\u0103 „\u00eei auzea pe ei gr\u0103ind \u00een limba sa” (Fap. 2, 6) \u015fi se \u00eentreba: „cum de auzim noi fiecare limba noastr\u0103 (Fap. 2, 8), sau este o minune a limbajului, deoarece Apostolii gr\u0103iau \u00een limba celor veni\u0163i (Fap. 2, 6), fiind subliniat \u015fi con\u0163inutul vorbirii lor: „vorbind \u00een limbile noastre despre m\u0103re\u0163iile lui Dumnezeu” (Fap. 2, 11)?<\/p>\n

Cartea Faptele Apostolilor relateaz\u0103 foarte clar c\u0103 to\u0163i cei umplu\u0163i de Duh Sf\u00e2nt „au \u00eenceput s\u0103 gr\u0103iasc\u0103 \u00een alte limbi, precum le d\u0103dea lor Duhul a gr\u0103i”, \u00eenainte ca mul\u0163imea s\u0103 se adune (Fap. 2, 6). Minunea a fost la nivelul vorbitorilor \u00een limbi, nu la cel al ascult\u0103torilor, scopul ei fiind de a demonstra c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt se pogor\u00e2se asupra vorbitorilor, nu asupra ascult\u0103torilor.<\/p>\n

Faptul c\u0103 unii dintre iudeii din Ierusalim, care i-au auzit vorbind, i-au luat „\u00een b\u0103taie de joc” (Fap. 2, 13) subliniaz\u0103 ideea c\u0103 „vorbirea \u00een alte limbi” indic\u0103 prezen\u0163a unei alte limbi, diferit\u0103 de cea nativ\u0103 a celor ce ascultau. Iar faptul c\u0103 pentru to\u0163i cei men\u0163iona\u0163i \u00een versetele 2, 8-11 (par\u0163i, mezi, elami\u0163i) limba vorbit\u0103 de c\u0103tre Apostoli nu era o limb\u0103 str\u0103in\u0103 lor accentueaz\u0103 c\u00e2t se poate de clar opinia potrivit c\u0103reia „vorbirea \u00een alte limbi” era un fapt inteligibil. Dac\u0103 to\u0163i cei prezen\u0163i observ\u0103 faptul c\u0103 acei „Galileieni” vorbeau limba \u00een care ei (ascult\u0103torii) s-au n\u0103scut, putem astfel concluziona c\u0103 limba vorbit\u0103 de Apostoli, fiind una inteligibil\u0103, nu avea nevoie de traducere.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Sf\u00e2ntul Apostol Petru interpreteaz\u0103 minunea de la Cincizecime \u00een lumina profe\u0163iei lui Ioil, d\u00e2ndu-i valoarea eshatologic\u0103 a judec\u0103\u0163ii lui Dumnezeu. \u00cen lumina paralelei cu textul din Isaia 28, semnul vorbirii \u00een limbi trebuia s\u0103 fie un semn al vestirii judec\u0103\u0163ii lui Dumnezeu. Dac\u0103 vorbirea \u00een limbi, de la Cincizecime, n-ar fi fost \u00een\u0163eleas\u0103 de cei care o auzeau, ea s-ar fi transformat pentru ei \u00een mesajul judec\u0103\u0163ii, nu \u00een cel al m\u00e2ntuirii. A\u015fa se face c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Petru se ridic\u0103 s\u0103 t\u00e2lcuiasc\u0103 ceea ce s-a vorbit \u00een alte limbi \u015fi pentru iudeii care nu cuno\u015fteau limbile \u00een care Duhul le-a dat ucenicilor s\u0103 vorbeasc\u0103.<\/p>\n

Cunosc\u0103tori ai limbii aramaice, Apostolii erau \u00eemputernici\u0163i s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 Evanghelia la „toate neamurile” (Mt. 28, 20). De aceea, Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom se \u00eentreab\u0103: „\u015ei cum anume i-au convertit Apostolii pe ace\u015ftia? Din moment ce cuno\u015fteau o singur\u0103 limb\u0103, cea a iudeilor, cum au putut s\u0103-l conving\u0103 pe scit, pe ind \u015fi pe trac? Primind desigur, prin harul Sf\u00e2ntului Duh, darul de a vorbi \u00een limba fiec\u0103ruia”.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa propune aceea\u015fi perspectiv\u0103 de \u00een\u0163elegere a evenimentului: „A\u015fadar, ace\u015ftia (Apostolii) vorbeau par\u0163ial elami\u0163ilor, mezilor \u015fi celorlalte neamuri, schimb\u00e2ndu-\u015fi, dup\u0103 voie, graiurile lor \u00een limbile neamurilor…”<\/p>\n

Minunea vorbirii \u00een limbi \u015fi logica omeneasc\u0103<\/strong>
\nDesigur, tot acest mod de descriere a efectului venirii Duhului peste Apostoli, manifestat \u00een vorbirea de limbi str\u0103ine, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost \u00eenv\u0103\u0163ate \u00een prealabil, sfideaz\u0103 orice logic\u0103 omeneasc\u0103. \u015ei trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 a\u015fa este. Dar este a\u015fa numai dup\u0103 logica noastr\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Ne mir\u0103m, ne \u00eentreb\u0103m, \u015fi nici mirarea \u015fi nici \u00eentrebarea nu ni le pot lua nimeni. Avem dreptul s\u0103 ne mir\u0103m \u015fi s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m! Important este \u00eens\u0103 ce r\u0103spuns g\u0103sim la mirarea \u015fi \u00eentreb\u0103rile noastre. A\u015fadar, pot avea lucrurile, \u00een cazul nostru, vorbirea Apostolilor \u00een limbi ne\u00eenv\u0103\u0163ate de ei, \u015fi o alt\u0103 logic\u0103 dec\u00e2t aceea pe care noi o \u00een\u0163elegem? Desigur c\u0103 da! E logica lui Dumnezeu. \u015ei logica lui Dumnezeu o putem descifra doar cu ajutorul Sfintei Scripturi, pentru c\u0103 ea porne\u015fte, aproape \u00eentotdeauna, de la alte premise dec\u00e2t cele \u00een\u0163elese de noi. Pe acestea le accept\u0103m \u015fi le recunoa\u015ftem doar pe baz\u0103 de credin\u0163\u0103. Pescarii de odinioar\u0103, ne\u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, aproape analfabe\u0163i, devin acum \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, autori de metafore, de poeme, de c\u0103r\u0163i, de Evanghelii scrise at\u00e2t de frumos \u015fi pe care le avem p\u0103strate \u00een textul Noului Testament; devin predicatori, \u015fi \u00eenc\u0103 predicatori cu logic\u0103, coeren\u0163i, cu un sistem de g\u00e2ndire; frico\u015fii de odinioar\u0103 devin acum \u00eendr\u0103zne\u0163i, eroi. \u015ei nu numai unul, ci to\u0163i! N-au fost la nici o \u015fcoal\u0103, \u015fi totu\u015fi, ace\u015fti oameni, dup\u0103 pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh, \u00eencep s\u0103 scrie, \u015fi \u00eenc\u0103 frumos, profund, filozofic. \u00cencep s\u0103 vorbeasc\u0103 limbi pe care nu le-au \u00eenv\u0103\u0163at, \u015fi to\u0163i s\u0103-i \u00een\u0163eleag\u0103. Toate acestea sunt fapte evidente, consemnate de istorie, ajunse la noi prin martori oculari, \u015fi care fapte sunt efectul lucr\u0103rii Duhului \u00een lume prin Apostoli \u015fi prin urma\u015fii lor.<\/p>\n

Prin evenimentul Pogor\u00e2rii Sf\u00e2ntului Duh peste Apostoli, la Cincizecimea iudaic\u0103, Evanghelistul Luca subliniaz\u0103 ideea c\u0103 harisma „vorbirii \u00een alte limbi”, ca efect al prezen\u0163ei Duhului Sf\u00e2nt, este o minune a limbajului, manifest\u00e2ndu-se printr-o limb\u0103 inteligibil\u0103, alta dec\u00e2t cea nativ\u0103 a glossolalului, \u015fi necunoscut\u0103 lui, care nu avea nevoie de traducere pentru auditoriu, confirm\u00e2nd pe de o parte lucrarea Duhului Sf\u00e2nt \u00een via\u0163a Bisericii \u015fi autentific\u00e2nd, pe de alt\u0103 parte, misiunea viitoare a acesteia \u00een lume.<\/p>\n

Prof. Stelian Tofan\u0103
\nSursa:ziarullumina.ro<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vorbirea \u00een limbi str\u0103ine a Apostolilor, ca dar al Cincizecimii, confirm\u0103 lucrarea Duhului Sf\u00e2nt \u00een via\u0163a Bisericii de pretutindeni \u015fi dintotdeauna, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 propov\u0103duirea Evangheliei p\u00e2n\u0103 la marginile p\u0103m\u00e2ntului. Harisma vorbirii \u00een limbi nu a fost un scop \u00een sine al manifest\u0103rii Sf\u00e2ntului Duh, ci a reprezentat \u00eemplinirea unei nevoi misionare specifice \u00een istoria \u015fi … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-11566","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11566","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11566"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11566\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13300,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11566\/revisions\/13300"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11566"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11566"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11566"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}