![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/iustinian.jpg\")
<\/a><\/p>\n\u201eCompromis\u201d, \u201esupravie\u021buire\u201d, \u201erezisten\u021b\u0103\u201d. Termenii invoca\u021bi sunt adesea utiliza\u021bi \u00een discu\u021biile despre atitudinea Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne fa\u021b\u0103 de regimul comunist, neexist\u00e2nd o unanimitate a punctelor de vedere \u00een acest sens. Credem c\u0103 fiecare no\u021biune luat\u0103 \u00een singularitatea ei nu poate s\u0103 descrie plenitudinea rela\u021biilor stabilite \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eentre institu\u021bia ecleziastic\u0103, reprezentat\u0103 \u00een acea vreme de Patriarhul Justinian Marina, \u0219i puterea comunist\u0103.<\/p>\n
Anumite gesturi publice ale acestuia \u0219i aparentul s\u0103u entuziasm pentru cauza comunist\u0103 i\u2011au f\u0103cut pe mul\u021bi dintre opozan\u021bii lui s\u0103\u2011i aplice eticheta, devenit\u0103 celebr\u0103, de \u201epatriarh ro\u0219u\u201d. \u00cens\u0103 cei care au cunoscut mai bine motiva\u021biile \u0219i ac\u021biunile lui Justinian au fost obliga\u021bi s\u0103 inventeze o no\u021biune nou\u0103, cea de \u201ejustinianism\u201d. Justinianismul define\u0219te o strategie construit\u0103 de geniul patriarhului, incontestabil \u00een ceea ce prive\u0219te capacitatea de negociere, care poate fi descris\u0103 pe scurt astfel: existen\u021ba unui obiectiv minim, anume su\u00adpra\u00advie\u021buirea Bisericii, pe care Justinian a \u00eencercat, c\u00e2nd con\u00addi\u021biile i\u2011au permis, s\u0103\u2011l modifice \u00eentr\u2011un proiect de dezvoltare a Bisericii, de poten\u021bare a capacit\u0103\u021bilor acesteia deopotriv\u0103 \u00een plan liturgic, cultural, social \u0219i economic. \u00cen realizarea acestui obiectiv patriarhul a \u00eembinat \u00eentr\u2011o manier\u0103 ori\u00adginal\u0103 compromisul cu rezis\u00adten\u021ba, ced\u00e2nd \u00een anumite domenii, considerate fie imposibil de ap\u0103rat, fie prea pu\u021bin interesante pentru Biseric\u0103 \u00een acel moment \u0219i c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 reziste \u00een acele puncte pe care le considera vitale. El a f\u0103cut o evaluare a capacit\u0103\u021bilor Bisericii de a rezista \u00een fa\u021ba regimului, a intereselor fundamentale pe care institu\u021bia ecleziastic\u0103 le avea \u0219i, \u00een func\u021bie de acestea, \u0219i\u2011a construit demersul, un demers complex, care scap\u0103 aprecierilor simpliste.<\/p>\n
\u201eNu este comunist. Este adept al lui Iuliu Maniu \u0219i cu sentimente anglofile\u201d<\/h3>\n
Unul din textele care surprind cel mai bine sensul faptelor Patriarhului Justinian este cel subscris de ucenicul s\u0103u, p\u0103rintele Andrei Scrima, text care a fost citit la Radio Europa Liber\u0103 \u00een anul 1977, cu ocazia decesului celui de\u2011al treilea patriarh al Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Andrei Scrima porne\u0219te de la dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri fundamentale: \u201eCe importan\u021b\u0103 moral\u0103, ce pondere institu\u021bional\u0103 mai putea reprezenta capul unei Biserici \u00eentr\u2011o ambian\u021b\u0103 de stat totalitar, unde hot\u0103r\u00e2rile de temei erau luate \u00een oficinile – sau suboficinele – putrede de intrig\u0103 \u0219i de team\u0103 ale organelor politice anonime? \u0218i, chiar dac\u0103 o anumit\u0103 libertate de g\u00e2nd \u0219i de \u00eenf\u0103ptuire r\u0103m\u00e2nea \u00eenc\u0103 posibil\u0103, adesea smuls\u0103 \u00een dispute \u0219i lupte zilnice cu st\u0103p\u00e2nirile veacului, nu avea ea s\u0103 fie prea cov\u00e2r\u0219itoare pentru puterile, pentru capacit\u0103\u021bile lui?\u201d<\/p>\n
S\u0103 \u00eencepem cu a doua \u00eentrebare. Andrei Scrima \u00ee\u0219i construie\u0219te discursul pornind de la eticheta, considerat\u0103 de unii infamant\u0103, de \u201epreot de \u021bar\u0103\u201d care i\u2011a fost aplicat\u0103 Patriarhului Justinian \u00een numeroase r\u00e2nduri. Iat\u0103 ce se spunea \u00eentr\u2011o not\u0103 a Direc\u021biei Poli\u021biei de Siguran\u021b\u0103 V\u00e2lcea din 4 martie 1944, referitor la preotul Ioan Marina: \u201eEste cunoscut \u00een toate cercurile v\u00e2lcene ca unul din cei mai inteligen\u021bi preo\u021bi, c\u0103ruia i s\u2011a propus chiar candidatura ca episcop de B\u0103l\u021bi, unde a refuzat. Numitul a fost \u00eenscris \u00een Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc, unde a activat. Actualmente este preotul parohiei Sf\u00e2ntul Gheorghe \u0219i pre\u0219edintele cooperativei \u00cenfr\u0103\u021birea<\/em>… Nu este comunist. Este manist (adept al lui Iuliu Maniu) \u0219i cu sentimente anglofile.\u201d<\/p>\n Andrei Scrima cuno\u0219tea f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 aceste am\u0103nunte, \u00eens\u0103 insist\u0103 pe eticheta de \u201epreot de \u021bar\u0103\u201d doar pentru a o transforma \u0219i a\u2011i acorda noi valen\u021be. Preotul Ioan Marina a \u00eenceput de foarte de jos, de la o parohie rural\u0103, iar aceast\u0103 trecere s\u2011a dovedit a fi extrem de important\u0103: \u201ePatriarhul Justinian a cules, din slujirea lui de preot de \u021bar\u0103, instinctul din str\u0103funduri al credin\u021bei poporului s\u0103u, \u0219i caracterul, tipul s\u0103u personal au \u00eentregit \u0219i l\u0103rgit intui\u021biile sale surprinz\u0103tor de fine despre oameni, situa\u021bii, probleme. Ar fi gre\u0219it s\u0103 se cread\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 el \u00eensu\u0219i s\u2011ar fi \u021binut departe de \u00eentreb\u0103rile spirituale sau chiar intelectuale ale vremii. Cei care l\u2011au cunoscut cu adev\u0103rat nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 re\u00adcu\u00adnoasc\u0103 extraordinara lui capaci\u00adtate de a asculta, de a asimila \u0219i – calitate de c\u0103p\u0103t\u00e2i pentru un conduc\u0103tor de mare institu\u021bie – de a t\u0103cea c\u00e2nd era absolut necesar. \u00cen problemele lui cu au\u00adto\u00adri\u00adt\u0103\u00ad\u021bile politice, omul \u0219i Patriarhul din el au fost mereu una pentru a nu abdica din aceast\u0103 demnitate\u201d.<\/p>\n Prin urmare, Patriarhul Justinian dispunea de capacit\u0103\u021bile necesare de a face, \u00eens\u0103 \u00eei permitea sistemul s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 ceva cu adev\u0103rat? \u00cen condi\u021biile unei oarecare libert\u0103\u021bi, a f\u0103cut patriarhul tot ceea ce era posibil s\u0103 se fac\u0103 pentru Biseric\u0103 \u0219i societate?<\/p>\n Lipsit de iluzii, cu o viziune clar\u0103 asupra situa\u021biei, Patriarhul Justinian a adoptat o strategie lipsit\u0103 poate de m\u0103re\u021bie, dar care a mizat pe eficien\u021b\u0103. \u00cen planul discursului public el s\u2011a rezumat \u00een a spune c\u0103 Biserica \u0219i regimul pot s\u0103 coexiste \u0219i s\u0103 coopereze pentru a contribui la mai binele poporului, cer\u00e2nd \u201e\u00eencredere\u201d \u00eentre liderii politici \u0219i patriarh.<\/p>\n Aceast\u0103 \u201e\u00eencredere\u201d \u00eensemna pentru patriarh permisiunea de a\u2011\u0219i exercita autoritatea \u00een Biseric\u0103 \u00een mod autonom, reduc\u00e2nd influen\u021ba altor autorit\u0103\u021bi ale statului. Patriarhul Justinian s\u2011a str\u0103duit s\u0103 limiteze amestecul ins\u00adpectorilor din Departamentul de Culte, a \u00eempiedicat crearea unor \u201esindicate\u201d subversive \u00een Biseric\u0103, a preluat sub controlul Bisericii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul teologic, a c\u0103utat s\u0103 dea o baz\u0103 economic\u0103 nou\u0103 Bisericii \u00een contextul reformelor economice comuniste, s\u2011a preocupat de salariile preo\u021bilor, a negociat cu autorit\u0103\u021bile repara\u021bia \u0219i cons\u00adtruc\u00ad\u021bia de noi Biserici. Toate aceste ac\u021biuni care domin\u0103 agenda lui Justinian pot sugera imaginea unui patriarh preocupat exclusiv de asigurarea unei oarecare bun\u0103st\u0103ri materiale pentru preo\u021bii s\u0103i. Acest lucru l\u2011au crezut \u0219i au\u00adtorit\u0103\u021bile comuniste, care, pe baza \u201e\u00eencrederii\u201d, au permis \u00een via\u021ba Bisericii din Rom\u00e2nia o serie de lucruri de neconceput \u00een alte state foste comuniste, de la purtarea ve\u0219m\u00e2ntului preo\u021besc \u00een public p\u00e2n\u0103 la salarizarea clerului. Aceste lucruri erau considerate mai pu\u021bin importante, c\u00e2t timp via\u021ba religioas\u0103 adev\u0103rat\u0103 ar fi intrat treptat \u00een cabotinism \u0219i butaforie. Dec\u00e2t o Biseric\u0103 martir\u0103, mai bun\u0103 ar fi fost, \u00een opinia regimului, o Biseric\u0103 aparent triumf\u0103toare.<\/p>\n \u00cens\u0103, Patriarhul Justinian a folosit carcasa institu\u021bional\u0103 relativ autonom\u0103 pe care a creat\u2011o pentru a revigora duhul credin\u021bei \u0219i, \u00een acest sens, m\u0103rturia lui Andrei Scrima este de nepre\u021buit. \u201e\u00cen \u00eemprejur\u0103rile concrete de exis\u00adten\u021b\u0103 ale Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, \u00eentoarcerea la via\u021ba duhovniceasc\u0103, spune Andrei Scrima, a \u00eensemnat integrarea mai activ\u0103 \u0219i mai con\u0219tient\u0103 \u00een ritmul liturgic \u0219i sacramental al Bisericii… Pentru cler, aceasta a \u00eensemnat o chemare la ordinea seriozit\u0103\u021bii sacerdotale, la demnitatea uman\u0103… Suferin\u021ba pe care Dumnezeu ne\u2011o d\u0103ruie\u0219te din iubire a fost creatoare… exist\u0103 azi \u00een Rom\u00e2nia o mare familie de spirite, constituit\u0103 ca o re\u021bea \u00een toat\u0103 \u021bara, pentru care nu exist\u0103 vreo alt\u0103 problem\u0103 dec\u00e2t aceea a vie\u021bii cre\u0219tine \u00eenl\u0103untrul \u0219i \u00een jurul lor.\u201d<\/p>\n Aceast\u0103 rena\u0219tere spiritual\u0103 s\u2011a f\u0103cut cu sprijinul Patriarhului Justinian, iar Andrei Scrima, sc\u0103pat la timp din marea \u00eenchisoare care era Rom\u00e2nia, nu a ezitat s\u0103 arate \u00een Occident c\u0103 miza principal\u0103 a eforturilor \u00eenaltului ierarh a fost salvarea spiritului viu al Bisericii.<\/p>\n Evident c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, aceste lucruri urmau s\u0103 fie observate de autorit\u0103\u021bi. \u00cen loc s\u0103 scad\u0103, religiozitatea cre\u0219tea, iar Biserica, \u00een loc s\u0103 se mic\u0219oreze, prospera. Din acest motiv, \u00eentr\u2011un context politic complex, \u00een 1958 autorit\u0103\u021bile comuniste \u00eencep o prigoan\u0103 devastatoare \u00eempotriva Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, care vizeaz\u0103 deopotriv\u0103 elitele de con\u0219tiin\u021b\u0103 ale Bisericii, dar \u0219i ins\u00adtrumentele institu\u021bionale construite de Patriarhul Justinian. Doar noile evolu\u021bii \u00een contextul intern \u0219i extern au stopat un demers care\u2011\u0219i propusese s\u0103 transforme cu adev\u0103rat Biserica \u00eentr\u2011o form\u0103 f\u0103r\u0103 fond.<\/p>\n Chiar \u0219i a\u0219a, meritele Patriarhului Justinian nu r\u0103m\u00e2n mai mici, iar p\u0103rintele Scrima se sim\u021bea \u00eendrept\u0103\u021bit s\u0103\u2011\u0219i \u00eencheie evocarea cu urm\u0103toarele cuvinte, prin care sim\u021bim dragostea filial\u0103: \u201eNu, Patriarhul Justinian nu a uitat nicidecum pre\u021bul \u00eenalt al slujirii lui. L\u2011a \u00eemplinit cu simplitate \u0219i bun\u0103 credin\u021b\u0103. Tr\u0103irea ve\u0219nic\u0103 \u0219i vie a Duhului se re\u00eentoarce \u00een ad\u00e2ncurile sufletelor ob\u0219tii cre\u00addincio\u0219ilor – de unde venise \u0219i preotul de \u021bar\u0103<\/em>, din tat\u0103 \u00een fiu, Justinian Marina. Via\u021b\u0103 \u00eemplinit\u0103, via\u021b\u0103 m\u00e2ntuit\u0103\u201d. <\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eCompromis\u201d, \u201esupravie\u021buire\u201d, \u201erezisten\u021b\u0103\u201d. Termenii invoca\u021bi sunt adesea utiliza\u021bi \u00een discu\u021biile despre atitudinea Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne fa\u021b\u0103 de regimul comunist, neexist\u00e2nd o unanimitate a punctelor de vedere \u00een acest sens. Credem c\u0103 fiecare no\u021biune luat\u0103 \u00een singularitatea ei nu poate s\u0103 descrie plenitudinea rela\u021biilor stabilite \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eentre institu\u021bia ecleziastic\u0103, reprezentat\u0103 \u00een acea vreme de … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-11003","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11003","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11003"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11003\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11034,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11003\/revisions\/11034"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11003"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11003"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11003"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Mai abil dec\u00e2t autorit\u0103\u021bile statului ateu<\/h3>\n