{"id":10907,"date":"2017-01-25T00:23:39","date_gmt":"2017-01-25T05:23:39","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=10907"},"modified":"2017-02-02T18:40:59","modified_gmt":"2017-02-02T23:40:59","slug":"slatina-sihastria-zidita-din-radacina-unui-paltin-salasul-sfantului-grigore","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2017\/01\/25\/slatina-sihastria-zidita-din-radacina-unui-paltin-salasul-sfantului-grigore\/","title":{"rendered":"Slatina, sih\u0103stria zidit\u0103 din r\u0103d\u0103cina unui paltin – s\u0103la\u0219ul Sf\u00e2ntului Grigore de Nazianz"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

La poalele mun\u0163ilor St\u00e2ni\u015foarei, \u00eentr-o zon\u0103 de p\u0103duri dese, pe valea r\u00e2ului Suha Mic\u0103, st\u0103 \u00een rug\u0103ciune M\u0103n\u0103stirea Slatina. Aproape de F\u0103lticenii at\u00e2tor min\u0163i luminate \u015fi de M\u0103linii copil\u0103riei lui Labi\u015f, fort\u0103rea\u0163a monahal\u0103 este ctitoria domnitorului Alexandru L\u0103pu\u015fneanu. Cuib al privegherii \u015fi al muncii ne\u00eentrerupte, sf\u00e2ntul l\u0103ca\u015f a fost \u015fi este loc de odihn\u0103, fie \u00een cer, fie pe p\u0103m\u00e2nt, al multor monahi str\u0103luci\u0163i \u015fi duhovnici ale\u015fi, smeri\u0163i \u00een fa\u0163a acestui sf\u00e2nt altar. Dep\u0103\u015find \u00eencerc\u0103rile vremurilor (istoricul s\u0103u poate fi o bun\u0103 lec\u0163ie de via\u0163\u0103), m\u0103n\u0103stirea a ren\u0103scut \u015fi a redevenit o cetate de ap\u0103rare a dreptei credin\u0163e.<\/b><\/p>\n

„Alexandru-vod\u0103 L\u0103pu\u015fneanul, fiind domnu, au f\u0103cut m\u0103n\u0103stirea Slatina. \u015ei a\u015f\u00e8 dzicu oamenii c\u0103, tr\u0103ind un s\u0103hastru acolo \u015fi fiind un paltin, copaciu mare, unde este acum prestolul \u00een oltariu, vid\u00e8 acel s\u0103hastru spre duminici \u015fi spre alte dzile mari multe lumini \u00eentru acel paltin la vremea slujbii bisericii. \u015ei i s-au ar\u0103tat Maica Precist\u0103 \u00een vis \u015fi i-au dzis s\u0103 marg\u0103 la Alexandru-vod\u0103, s\u0103-i fac\u0103 m\u0103n\u0103stirea. \u015ei merg\u00e2nd s\u0103hastrul la Alexandru-vod\u0103, s-au \u00eendemnat Alexandru-vod\u0103 de s\u0103hastru de au f\u0103cut m\u0103n\u0103stirea Slatina \u00eentru acel loc, unde au fost paltinul. \u015ei au adus \u015fi capul Sf\u00e2ntului Grigorie Bogoslov, de st\u0103 p\u0103n\u0103 ast\u0103dzi la sf\u00e2nta m\u0103n\u0103stire la Slatina, ferecat cu argint \u015fi cu pietri scumpe”, a l\u0103sat scris \u00een cartea sa, „O sam\u0103 de cuvinte”, cronicarul moldovean Ion Neculce.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Dar istoria zidirii m\u0103n\u0103stirii \u00ee\u015fi trage r\u0103d\u0103cinile din vremuri \u015fi mai \u00eendep\u0103rtate de Neculce. Legendele gr\u0103iesc c\u0103 aici, pe valea Suh\u0103i, se nevoia \u00eentr-o bisericu\u0163\u0103 de lemn un sihastru. Pahomie, c\u0103ci acesta \u00eei era numele, l-a sf\u0103tuit pe domnitorul L\u0103pu\u015fneanu s\u0103 zideasc\u0103 altar de m\u0103n\u0103stire \u00een apropiere, pe locul unde se \u00een\u0103l\u0163a falnic un paltin. Cronicarul Eftimie – devenit ulterior episcop al R\u0103d\u0103u\u0163ilor (1558-1561) -, \u00een Cronica sa \u00een limba slavon\u0103, a notat c\u0103 zidirea m\u0103n\u0103stirii a fost \u00eenceput\u0103 \u00een anul 1553 \u015fi a fost terminat\u0103 \u00een a doua domnie a lui L\u0103pu\u015fneanu, \u00een anul 1564. Domnitorul ar fi fost condus \u00een acest loc de c\u0103tre sihastrul Pahomie. Acesta l-a ales ca \u00eent\u00e2iul egumen pe Iacob, zis Molode\u0163, adic\u0103 cel vrednic, dup\u0103 cum arat\u0103 Nicolae Iorga, \u00een „Istoria Bisericii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a Vie\u0163ii religioase a rom\u00e2nilor. Volumul I-iu” (1908). Alte surse dezv\u0103luie c\u0103 la punerea pietrei de temelie a bisericii M\u0103n\u0103stirii Slatina a fost prezent, al\u0103turi de domnitorul moldovean, \u015fi patriarhul Ioasaf al Constantinopolului. Grigore Ureche, cronicarul, \u00een „Letopise\u0163ul \u0163\u0103r\u00e2i Moldovei\u2026”, spune \u00een frumosul grai al timpului c\u0103 sfin\u0163irea bisericii a avut loc pe 14 octombrie 1558 (7066) \u015fi a fost oficiat\u0103 de mitropolitul Grigorie Ro\u015fca, \u00eenconjurat de un sobor de 116 preo\u0163i \u015fi diaconi: „Mai apoi, domnind Alixandru vod\u0103 \u0163ara, \u00eentru lauda lui Dumnezeu au zidit m\u0103n\u0103stirea Slatina, cu mult\u0103 chieltuial\u0103 \u015fi os\u00e2rdie \u015fi o au sfin\u0163it-o Grigorie mitropolitul \u015fi la sfin\u0163enie zic s\u0103 fie fost preo\u0163i cu diiaconi 116. Aceasta s-au lucrat \u00een anul 7066 (1557) \u015fi o au sfin\u0163it-o octovrie 14”.La construirea bisericii au lucrat me\u015fteri locali \u015fi din Transilvania, s-au folosit cele mai bune materiale, multe din import. Sfin\u0163irea bisericii a fost urmat\u0103 de cl\u0103direa casei domne\u015fti, a chiliilor. Pentru fortificarea l\u0103ca\u015fului sf\u00e2nt s-au \u00een\u0103l\u0163at ziduri \u00eemprejmuitoare prev\u0103zute cu bastioane la col\u0163uri, dup\u0103 cum se arat\u0103 \u00een „Monumente istorice biserice\u015fti din Mitropolia Moldovei \u015fi Sucevei”, lucrare editat\u0103 de Mitropolia Moldovei \u015fi Sucevei.<\/p>\n

Plata \u015fi r\u0103splata domnitorului<\/b><\/p>\n

Vrednic norod str\u0103mo\u015fesc, frumoas\u0103 lucrare \u00eenchinat\u0103 lui Dumnezeu! Bucuria nu avea s\u0103 dureze mult. Friguroasa lun\u0103 noiembrie a anului 1561 a adus cu sine r\u0103utatea aventurierului grec Ioan Iacob Heraclid, care, cu oaste str\u0103in\u0103, l-a alungat de pe tron pe Alexandru L\u0103pu\u015fneanu. M\u0103n\u0103stirea Slatina, ca \u015fi \u00eentreaga \u0163ar\u0103, a avut de \u00eendurat „greot\u0103\u0163i mari” \u00een acele vremuri, dup\u0103 cum scrie Grigore Ureche. Acela\u015fi cronicar relateaz\u0103 c\u0103, \u00een anul 1568, Alexandru L\u0103pu\u015fneanu s-a \u00eemboln\u0103vit grav. A cerut s\u0103 fie c\u0103lug\u0103rit. \u00cen timp ce agoniza, a fost tuns \u00een monahism cu numele de Pahomie, Paisie, dup\u0103 Costache Negruzzi (vezi nuvela „Alexandru L\u0103pu\u015fneanul”). C\u00e2nd \u015fi-a revenit, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 a fost c\u0103lug\u0103rit, L\u0103pu\u015fneanu a amenin\u0163at: „M-a\u0163i popit voi, dar de m\u0103 voi \u00eendrepta, pre mul\u0163i am s\u0103 popesc \u015fi eu!” \u00cengrozit\u0103 de amenin\u0163\u0103rile lui L\u0103pu\u015fneanu, Doamna Ruxanda accept\u0103 sfatul lui Spancioc de a-i pune so\u0163ului ei otrav\u0103 \u00een b\u0103utur\u0103, fiind \u00eencurajat\u0103 \u015fi de mitropolit, care-l nume\u015fte „crud \u015fi cumplit” din cauza uciderii a numero\u015fi boieri, ni\u015fte lipitori care tr\u0103iau pe spatele celor „pro\u015fti, dar mul\u0163i”. Scena otr\u0103virii este cutremur\u0103toare. Tr\u0103d\u0103torii Stroici \u015fi Spancioc se uit\u0103 cu satisfac\u0163ie la suferin\u0163ele lui vod\u0103, dup\u0103 cum comenteaz\u0103 prof. Maria-Monalisa Ple\u015fea, iar Stroici, cu un cu\u0163it, „\u00eei descle\u015ft\u0103 […] din\u0163ii \u015fi \u00eei turn\u0103 pe g\u00e2t otrava ce mai era pe fundul p\u0103harului”, spun\u00e2ndu-i cu bucurie: „\u00cenva\u0163\u0103 a muri, tu, care \u015ftiai numai a omor\u00ee”. Naratorul descrie \u00een detaliu chinurile \u00eengrozitoare ale domnitorului, care „se zv\u00e2rcolea \u00een spasmele agoniei; spume f\u0103cea la gur\u0103, din\u0163ii \u00eei scr\u00e2\u015fneau \u015fi ochii s\u0103i s\u00e2ngera\u0163i se holbaser\u0103”, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, „\u00ee\u015fi dete duhul \u00een m\u00e2inile c\u0103l\u0103ilor s\u0103i”. Alexandru L\u0103pu\u015fneanu, l\u0103s\u00e2nd „o pat\u0103 de s\u00e2nge \u00een istoria Moldovei”, a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Slatina, unde „se vede \u015fi ast\u0103zi portretul lui \u015fi al familiei sale”.\u015ei totu\u015fi, acest Alexandru L\u0103pu\u015fneanu a ajutat la refacerea \u015fi \u00eenzestrarea multor l\u0103ca\u015furi sfinte din Moldova \u015fi de la Sf\u00e2ntul Munte Athos!<\/p>\n

Anii cei grei<\/b><\/p>\n

Odat\u0103 cu dispari\u0163ia ctitorului s\u0103u, m\u0103n\u0103stirea a \u00eenceput s\u0103 se n\u0103ruie pe din\u0103untru. Pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in. Izvoarele scrise indic\u0103 c\u0103 domnitorul Ioan Vod\u0103 cel Cumplit (1572-1574) a spoliat m\u0103n\u0103stirea de odoarele sale. O parte din argint\u0103rie a fost folosit\u0103 ca s\u0103 bat\u0103 moned\u0103. Pentru c\u0103 s-a opus, stare\u0163ul Iacob Molode\u0163 a fost \u00eengropat de viu.Ieromonahul Nil, noul egumen, s-a \u00eengrijit de realizarea pisaniei, care avea \u00een centru stema Moldovei (bourul), iar pe scutul stemei st\u0103tea scris cu litere mai mici urm\u0103toarele: „Aceast\u0103 piatr\u0103 s-a pus \u00een zilele egumenului Nil, \u00een (anul) 7090 luna aprilie 8” (1582).Venirea pe tronul Moldovei a lui Vasile Lupu (1634-1653) a gr\u0103bit restaurarea bisericii sl\u0103tinene. S-a construit un r\u00e2nd nou de chilii, a\u015fa cum reiese dintr-un document din anul 1641. \u00cen anul 1691, odat\u0103 cu intrarea \u00een Moldova a o\u015ftilor poloneze ale regelui Ioan Sobieski al III-lea, m\u0103n\u0103stirea a fost jefuit\u0103 \u015fi a r\u0103mas \u00een ruin\u0103 timp de o jum\u0103tate de secol. R\u0103zboaiele ruso-turce din secolul al XVIII-lea, \u00eenso\u0163ite de jafuri, arderi \u015fi distrugeri, au pustiit m\u0103n\u0103stirea.Pe la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, urletele v\u00e2nturilor de la poalele mun\u0163ilor St\u00e2ni\u015foarei \u00eencep a se domoli. Se iau m\u0103suri de re\u00eennoire a ob\u015ftii M\u0103n\u0103stirii Slatina. Se fac lucr\u0103ri de restaurare care dureaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului. \u00cen jurul anului 1821, sf\u00e2ntul l\u0103ca\u015f sufer\u0103 un dur asediu, este ars \u015fi jefuit, c\u0103lug\u0103rii fug \u00een p\u0103duri. Iau cu ei doar c\u0103r\u0163ile \u015fi odoarele pe care le pot duce. De altfel, scriitorul Alecu Beldiman (1760-1826) descrie, \u00een poemul „Tragedia sau mai bine a zice jalnica Moldovii \u00eent\u00e2mplare dup\u0103 r\u0103zvr\u0103tirea grecilor, 1821”, starea M\u0103n\u0103stirii Slatina dup\u0103 trecerea eteri\u015ftilor: „P\u0103cat de a sa pardoseal\u0103, c\u0103 \u00een Moldova alta nu-i,\/ Toat\u0103 de marmur\u0103 ro\u015fie, te sfiai picior s\u0103 pui.\/ Catapeteasma \u015fi strana buc\u0103\u0163ic\u0103 n-au r\u0103mas \/ Toate cele dinl\u0103untru s-au topit, focul le-a ars”.<\/p>\n

Centru de spiritualitate, cultur\u0103 \u015fi filantropie<\/b><\/p>\n

Din anul 1823, m\u0103n\u0103stirea, la picioarele c\u0103reia se \u00eentinde Suha cea limpede, afluent al r\u00e2ului Moldova, a fost restaurat\u0103 sub grija mitropolitului Veniamin Costachi \u015fi a arhiereului Filaret Beldiman „Apamias”. Dup\u0103 retragerea din scaunul mitropolitan al Moldovei, Veniamin Costachi s-a stabilit aici \u015fi a tradus trei volume din „Lucr\u0103rile lui Teodoret de Cyr” \u015fi lucrarea „\u00cendeletnicire despre buna murire”, de Evghenie Vulgaris.Ulterior, mitropolitul Sofronie Miclescu (1790-1861) a ales M\u0103n\u0103stirea Slatina pentru rug\u0103ciune \u015fi odihn\u0103, dup\u0103 ce a p\u0103r\u0103sit scaunul de mitropolit. \u00cen anul 1915, m\u0103n\u0103stirea a fost vizitat\u0103 de regina Maria, al\u0103turi de principele mo\u015ftenitor Carol \u015fi principesele Elisabeta \u015fi Maria.M\u0103n\u0103stirea sucevean\u0103 a avut un rol important \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial. C\u0103lug\u0103rii tineri au mers pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 ca infirmieri, iar c\u0103lug\u0103rii b\u0103tr\u00e2ni au \u00eengrijit r\u0103ni\u0163ii adu\u015fi de pe front. A\u015fez\u0103m\u00e2ntul monahal a fost renovat \u00een anul 1932.\u00cen a doua jum\u0103tate a veacului al XX-lea, conducerea m\u0103n\u0103stirii a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 vestitului arhimandrit Ilie Cleopa, care a organizat aici o ob\u015fte-model, cu o \u015fcoal\u0103 monahal\u0103 renumit\u0103, av\u00e2nd al\u0103turi monahi de prestigiu: Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Adrian Hri\u0163cu, Paisie Olaru, Petroniu T\u0103nase.\u00cen anii ce au urmat st\u0103re\u0163iei p\u0103rintelui Cleopa, al\u0163i c\u00e2\u0163iva duhovnici au slujit cu mare evlavie acest sf\u00e2nt altar. Numele lor sunt adesea pomenite: Emilian Olaru, Gherasim C\u00e2mpanu, Dionisie Udi\u015fteanu, Dosoftei Muraru.De asemenea, trebuie spus c\u0103 \u00een decursul timpului M\u0103n\u0103stirea Slatina a fost un important centru de cultur\u0103 \u015fi art\u0103 medieval\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Mireasma rug\u0103ciunii<\/b><\/p>\n

Prin vrednicia soborului de c\u0103lug\u0103ri\u0163e, condus cu d\u0103ruire de stare\u0163a stavrofor\u0103 Evelina T\u0103nase, m\u0103n\u0103stirea \u015fi-a rec\u0103p\u0103tat \u00een ultimii 20 de ani str\u0103lucirea de odinioar\u0103. Nu este str\u0103lucirea m\u00e2ndriei, rece \u015fi distant\u0103, ci este str\u0103lucirea iubirii de Dumnezeu, cald\u0103 \u015fi bucuroas\u0103.Totul a fost \u00eennoit. Piatra zidirilor de \u00eenceput a fost \u015flefuit\u0103. Zidurile \u015fi acoperi\u015furile, ref\u0103cute. Paraclisul a fost pictat \u00een \u00eentregime prin m\u00e2na fra\u0163ilor Moro\u015fanu. Biserica mare, \u00eenfrumuse\u0163at\u0103 la interior \u015fi exterior, a fost pardosit\u0103 cu marmur\u0103, introduc\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103lzirea central\u0103. Casele m\u0103n\u0103stire\u015fti s-au ref\u0103cut, gospod\u0103ria este \u00eenfloritoare. Cine intr\u0103 ast\u0103zi \u00een incinta acestei chinovii nu \u015ftie ce s\u0103 admire mai mult: biserica, corpurile de chilii, paraclisul, zidurile de ap\u0103rare sau vechile case domne\u015fti. Atrage ochiul biserica central\u0103, cu hramul „Schimbarea la Fa\u0163\u0103”, a c\u0103rei zidire impun\u0103toare seam\u0103n\u0103 cu vechea mitropolie din Suceava sau cu M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a nem\u0163ean\u0103.Mai presus de toate, \u00een acest loc se simte mireasma rug\u0103ciunii. Printre odoarele de pre\u0163 de care dispune M\u0103n\u0103stirea Slatina, sfintele moa\u015fte ale Sf\u00e2ntului Grigorie Teologul (328-389) sunt cele mai pre\u0163uite de c\u0103tre credincio\u015fii care vin aici.Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire, smerit\u0103 \u015fi alb\u0103, ca o fecioar\u0103 mireas\u0103, s-a \u00een\u0103l\u0163at pe locul unui paltin, „copaciu mare”, g\u0103sit de monahul Pahomie cu sute de ani \u00een urm\u0103. Paltinul de munte este un arbore cu lemn de calitate superioar\u0103, alb-g\u0103lbui (asemenea moa\u015ftelor Sf\u00e2ntului Grigorie Teologul), este longeviv, iar r\u0103d\u0103cinile \u00eei sunt puternice.<\/p>\n

\n
\n
\n
\n

Moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Grigore, re\u00eentoarse la Sih\u0103stria<\/strong><\/p>\n

La interven\u0163ia Sf\u00e2ntului Sinod \u015fi a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, racla cu moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Grigorie Teologul (328-389) a fost readus\u0103 la 12 februarie 2001 la m\u00e2n\u0103stirea \u201cSchimbarea la Fa\u0163\u0103\u201d \u2013 Slatina, din jude\u0163ul Suceava, dup\u0103 mai bine de 55 de ani, timp \u00een care s-a aflat la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 din Bucure\u015fti. \u00cenainte de a porni spre Slatina, racla s-a aflat vreme de zece zile (de la 2 februarie) \u00een biserica m\u00e2n\u0103stirii \u201cSf. Ioan\u201d din Suceava, prin fa\u0163a ei trec\u00e2nd \u015fi \u00eenchin\u00e2ndu-se mii de credincio\u015fi din \u00eentreg jude\u0163ul \u015fi de mai departe. Racla a fost dus\u0103 \u00een procesiune la Slatina de circa 1000 de persoane, \u00een fruntea c\u0103rora se aflau \u00ce.P.S. Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei \u015fi R\u0103d\u0103u\u0163ilor, \u015fi numero\u015fi preo\u0163i.<\/p>\n

Sfintele moa\u015fte \u2013 o parte din capul Sf\u00e2ntului \u2013 au fost aduse \u00een Moldova de domnitorul Alexandru L\u0103pu\u015fneanu (1552-1561, 1564-1568). \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, mai multe racle cu moa\u015fte de sfin\u0163i au fost puse la ad\u0103post \u00een Rusia \u0163arist\u0103, o dat\u0103 cu tezaurul Rom\u00e2niei. \u00cens\u0103 ele nu s-au mai \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 dec\u00e2t \u00een 1954, c\u00e2nd Rom\u00e2niei i s-a restituit \u015fi o mic\u0103 parte din tezaur. Numai c\u0103 podoabele \u015fi raclele cu moa\u015fte luate de la m\u00e2n\u0103stiri nu au mai reintrat \u00een posesia acestora, ci au fost depozitate la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 din Bucure\u015fti. \u00cen 1975, Nicolae Ceau\u015fescu inten\u0163ionase s\u0103 concentreze \u00een acest Muzeu cele mai valoroase piese de patrimoniu din diferite zone ale \u0163\u0103rii, \u00een principal cele aflate \u00een posesia bisericilor. Numai interven\u0163ia Mitropolitului de atunci al Moldovei, viitorul Patriarh Justin Moisescu, care a \u00eentrebat retoric ce s-ar \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul unui cutremur devastator care ar lovi Bucure\u015ftiul, l-a f\u0103cut pe dictator s\u0103-\u015fi schimbe planul, ne-a informat \u00ce.P.S. Pimen. Ierarhul de la Suceava consider\u0103 c\u0103, gra\u0163ie acestor sfinte moa\u015fte, m\u00e2n\u0103stirea Slatina va redeveni un punct de atrac\u0163ie \u00een pelerinajele credincio\u015filor din \u0163ar\u0103 \u015fi chiar din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul este s\u0103rb\u0103torit \u00een calendarul ortodox la 25 ianuarie singur \u015fi la 30 ianuarie \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i doi Sfin\u0163i Ierarhi din secolul al IV-lea, Vasile cel Mare \u015fi Ioan Gur\u0103 de Aur.<\/p>\n