![\"unirea-principatelor-romane\"](\"http:\/\/www.ziarulunirea.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/01\/unirea-principatelor-romane.jpg\")
<\/a>Unirea celor dou\u0103 principate a fost un proces care a \u00eenceput \u00een 1848, bazat pe puternica apropiere cultural\u0103 \u0219i economic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. \u00cen anul 1848 s-a realizat uniunea vamal\u0103 \u00eentre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.<\/p>\n\u00cen Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor \u00een unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul \u201ePartidei Na\u021bionale\u201d, urm\u00e2nd ca ulterior \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 secret\u0103 a Adun\u0103rii, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptat\u0103 \u00een unanimitate. Faptul \u00eemplinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otoman\u0103 \u0219i de Austria drept o \u00eenc\u0103lcare a Conven\u021biei de la Paris, \u00eens\u0103 \u00een textul Conven\u0163iei din 1858 nu se stipula ca domnii ale\u0219i \u00een cele dou\u0103 Principate s\u0103 fie persoane separate.<\/p>\n
\u00cen 1862, cu ajutorul unioni\u0219tilor din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul \u0219i Guvernul, realiz\u00e2nd unirea politic\u0103, iar dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea sa de la putere \u00een 1866, unirea a fost consolidat\u0103 prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constitu\u021bia adoptat\u0103 la 1 iulie 1866, Principatele Unite \u00eencep s\u0103 se numeasc\u0103 oficial Rom\u00e2nia pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a \u00eenf\u0103ptuit Marea Unire a Transilvaniei cu Rom\u00e2nia cre\u00e2ndu-se actualul stat.<\/p>\n
Alexandru Ioan Cuza, \u00eenf\u0103ptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se tr\u0103gea dintr-o veche familie de moldoveani, din p\u0103r\u0163ile F\u0103lciului, familie de cluceri, sp\u0103tari, comi\u015fi, ispravnici. Cuza s-a n\u0103scut la 20 martie 1820. A \u00eenv\u0103\u0163at p\u00e2n\u0103 \u00een 1831 la Ia\u015fi, unde a avut colegi pe c\u00e2\u0163iva dintre viitorii s\u0103i colaboratori, \u00eentre ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde \u00ee\u015fi ia bacalaureatul \u00een litere. S-a \u00eentors apoi \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi a intrat \u00een armat\u0103. S-a c\u0103s\u0103torit \u00een 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza \u00een timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost \u00een primele r\u00e2nduri. A luat cuv\u00e2ntul la adunarea de la hotelul \u201ePetersburg<\/em>\u201d din Ia\u015fi, cer\u00e2nd \u00eenf\u0103ptuirea unor reforme democratice. Printre frunta\u015fii adun\u0103rii aresta\u0163i din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat \u015fi Cuza; a reu\u015fit apoi s\u0103 scape de sub paz\u0103 \u015fi s\u0103 fug\u0103 \u00een Transilvania. Cuza are ocazia s\u0103 participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3\/15 mai 1848, dup\u0103 care se retrage \u00een Bucovina. \u00cen timpul domnitorului Grigore Ghica s-a re\u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een perioada preg\u0103tirii Unirii \u00eendeplinea func\u0163ia de p\u00e2rc\u0103lab de Gala\u0163i. Ca forma de protest fa\u0163\u0103 de falsificarea alegerilor pentru adun\u0103rile ad-hoc din Moldova, Cuza \u015fi-a dat demisia din func\u0163ia de p\u00e2rc\u0103lab. Patriot cu idei liberale, nu radicale \u00eensa, Cuza a fost acceptat chiar \u015fi de partizanii celor doi Sturza care candidau sus\u0163inu\u0163i de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputa\u0163ilor prezen\u0163i \u00een Moldova.<\/p>\n