![\"\"](\"http:\/\/www.doxologia.ro\/sites\/default\/files\/articol\/2015\/01\/sfantul_ierarh_ioan_gura_de_aur_arhiepiscopul_constantinopolulului_4.jpg\")
Ioan a fost contemporan cu oameni influen\u0163i. O glorioas\u0103 constela\u0163ie de genii a fost cea care lumina perioada acelor ani \u00een care Sf\u00e2ntul Ioan predica la Constantinopol. \u00cen vest erau Ambrozie, Ieronim, Augustin. \u00cen est erau cei trei Sfin\u021bi Capadocieni: Vasile, Grigorie de Nazianz \u015fi Grigorie de Nyssa, educa\u0163i, magnetici \u015fi de-a dreptul fascinan\u0163i. Ace\u015ftia au fost b\u0103rba\u0163ii cu care Sf. Ioan a \u00eemp\u0103r\u0163it aten\u0163ia lumii.<\/p>\n
Tr\u0103s\u0103turi fizice<\/strong><\/p>\n \u00cen privin\u0163a aspectului fizic, Gur\u0103 de Aur era mic de statur\u0103 \u015fi pl\u0103p\u00e2nd, avea fa\u0163a pl\u0103cut\u0103, dar sl\u0103bit\u0103 de post \u015fi suferind\u0103, obrajii tra\u015fi, fruntea \u00eenalt\u0103, liber\u0103 \u015fi ridat\u0103, proeminent\u0103, capul ple\u015fuv, urechile pu\u0163in mari, un chip plat, cu barb\u0103, ochii ad\u00e2nci erau ca dou\u0103 tor\u0163e arz\u00e2nd \u015fi deosebit de ageri \u015fi de p\u0103trunz\u0103tori. Stomacul \u00eei crea des probleme \u015fi adesea febr\u0103. Era foarte sensibil la frig. La fizic nu avea nimic prin care s\u0103 se impun\u0103 mul\u0163imii. \u00centreaga sa via\u0163\u0103 era \u00een ochii vii \u015fi str\u0103lucitori \u015fi \u00een voce, relativ slab\u0103 dar de o rar\u0103 putere de persuasiune (Cf. J. Tixeront, Pr\u00e9cis de Patrologie, Paris, 1927, pp. 264-266). Gusturile sale erau dintre cele mai simple, iar via\u0163a sa, de o austeritate continu\u0103. Era o natur\u0103 delicat\u0103, sim\u0163ind cu putere lucrurile \u015fi traduc\u00e2ndu-\u015fi impresiile \u00eentr-un mod tran\u015fant. Gra\u0163ios, bun, afectuos \u015fi vesel cu cei apropia\u0163i, r\u0103m\u00e2nea, \u00een rela\u0163iile sale exterioare, tot timpul rezervat. Hrisostom atacat, calomniat, a refuzat lupta \u015fi i-a pl\u0103cut mai mult s\u0103 cedeze dec\u00e2t s\u0103 lupte. \u00cen fa\u0163a du\u015fmanilor f\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103, el a avut scrupule \u015fi nu \u015fi-a valorizat drepturile.<\/p>\n Opera Sf\u00e2ntului Ioan Hrisostom<\/strong><\/p>\n \u00cen ce prive\u015fte opera, putem spune c\u0103 acesta las\u0103 posterit\u0103\u0163ii o oper\u0103 uria\u015f\u0103, inegalabil\u0103 at\u00e2t ca dimensiuni, c\u00e2t \u015fi prin con\u0163inut, cuprinz\u00e2nd 18 volume \u00een edi\u0163ia Migne (vol. 47-64), comparabil\u0103 doar cu cea a lui Origen sau a Fericitului Augustin. Dintre anticii antiohieni, Sf\u00e2ntul Ioan este singurul ale c\u0103rui scrieri au d\u0103inuit, \u00een timp, aproape \u00een \u00eentregime. Acest privilegiu este datorat personalit\u0103\u0163ii autorului, dar nu \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103, valorii lor. Nici un scriitor oriental nu a ob\u0163inut \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 admira\u0163ia \u015fi aprecierea posteriorit\u0103\u0163ii.<\/p>\n Scrierile Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur, dintre cele mai bogate \u015fi alese ale literaturii mondiale, s-au p\u0103strat aproape \u00een totalitate. Opera sa con\u0163ine tratate, omilii, cateheze, comentarii biblice, cuv\u00e2nt\u0103ri, epistole, precum \u015fi c\u0103r\u0163i de cult, dintre care cea mai celebr\u0103, r\u0103m\u00e2ne, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Slujba Sfintei Liturghii, dup\u0103 care se oficiaz\u0103 Liturghia \u00een cea mai mare parte a Bisericii Ortodoxe.<\/p>\n Majoritatea acestor scrieri sunt la origine predici sus\u0163inute de Sf\u00e2ntul Ioan \u00een Antiohia \u015fi Constantinopol. Unele dintre acestea nu au fost scrise propriu-zis de Ioan, ci stenografiate de tahigrafi \u00een timp ce el le vorbea credincio\u015filor, iar \u00eenaintea edit\u0103rii acestora, erau verificate \u015fi corectate de Sf\u00e2ntul Ioan.<\/p>\n Toate scrierile Sf\u00e2ntului Ioan atrag \u015fi uimesc \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t \u00eel cuceresc cu totul pe cititor. Operele sale literare sunt un izvor nesecat nu doar pentru teologi, ci \u015fi pentru arheologi \u015fi pentru istoricii culturii.<\/p>\n Con\u021binutul scrierilor Sf\u00e2ntului Ioan<\/strong><\/p>\n Scrierile lui Ioan analizeaz\u0103 cu limpezime \u015fi convingere probleme morale, sociale, dogmatice \u015fi interpretative, comenteaz\u0103 practicile vie\u0163ii cotidiene, interpreteaz\u0103 c\u0103r\u0163ile Vechiului \u015fi Noului Testament, elogiaz\u0103 personalitatea multor personaje biblice, a sfin\u0163ilor, \u015fi a contemporanilor s\u0103i de seam\u0103, se opresc asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor fundamentale ale Bisericii \u015fi ap\u0103r\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura genuin-cre\u015ftin\u0103 de asaltul ereziilor destul de numeroase \u00een acea perioad\u0103.<\/p>\n Bog\u0103\u0163ia, profunzimea \u015fi logica ideilor sale, cuno\u015ftin\u0163ele lui enciclopedice, memoria sa fenomenal\u0103 \u015fi precizia \u00een citarea \u015fi interpretarea Scripturii, precum \u015fi descoperirea bog\u0103\u0163iilor de sensuri ale scrierilor acesteia, frumuse\u0163ea \u015fi atrac\u0163ia stilului, figurile retorice, jocul de cuvinte folosit \u00een unele locuri, desfat\u0103 sufletul cititorului constituind un adev\u0103rat festin duhovnicesc pentru acesta.<\/p>\n Aproape fiecare fraz\u0103 din omiliile sale este certificat\u0103 cu un citat din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. Fiecare idee este imediat l\u0103murit\u0103 prin diferite exemple sau asem\u0103n\u0103ri luate din fenomenele naturii, din regnul plantelor, sau al animalelor, din faptele omene\u015fti, \u015fi cu deosebire din moravurile \u015fi obiceiurile oamenilor de atunci.<\/p>\n Scrierile Sf\u00e2ntului Ioan au un caracter particular ce \u00ee\u0163i revel\u0103 imediat dac\u0103 scrierea apar\u0163ine Sf\u00e2ntului sau nu, chiar dac\u0103 nu se cunoa\u015fte de la \u00eenceput numele autorului, ci se voie\u015fte a se dovedi din lectura scrierii. C\u0103ci, \u00eentr-adev\u0103r, toate scrierile Sf\u00e2ntului Ioan, fie ele dogmatice, fie morale, fie comentarii la Scriptur\u0103, poart\u0103 ca tip particular urm\u0103toarea caracteristic\u0103: nici scrierile dogmatice nu sunt curat dogmatice, nici cele morale nu sunt curat morale \u015fi lipsite de partea dogmatic\u0103, \u015fi nici explic\u0103rile sau herminiile lui asupra Sfintei Scripturi, nu pot fi curat hermeneutice, f\u0103r\u0103 partea dogmatic\u0103, ci toate se prezint\u0103 sub aceste trei fe\u0163e: dogmatic\u0103, hermeneutic\u0103 \u015fi moral\u0103.<\/p>\n Coresponden\u021ba Sf\u00e2ntului Ioan<\/strong><\/p>\n \u00cen scrisorile sale, se pare c\u0103 vorba sa este mai pu\u0163in nervoas\u0103, mai pu\u0163in profund\u0103, subtil\u0103, \u00eens\u0103 de o inteligen\u0163\u0103 ascu\u0163it\u0103, mai eficace \u015fi mai pe \u00een\u0163elesul ascult\u0103torilor \u015fi cititorilor pentru care oratorul are o afec\u0163iune aparte. A fost bine spus c\u0103 dac\u0103 Ipponate ilumina min\u0163ile, Hrisostom reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 voin\u0163a. Scrisorile, care sunt circa 240 la num\u0103r, foarte scurte, aproape toate scrise \u00een exil \u015fi pe tema Providen\u0163ei, tem\u0103 ce era cea mai potrivit\u0103 pentru a m\u00e2ng\u00e2ia sufletele de tulbur\u0103rile suferite atunci de c\u0103tre Biseric\u0103, tulbur\u0103ri care \u00eel \u00eentristau foarte mult, mai mult dec\u00e2t propriile lui suferin\u0163e. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, sunt deosebite cele 17 scrisori \u00eenchinate v\u0103duvei Olimpiada; de mare interes istoric s-au dovedit a fi \u015fi cele dou\u0103 scrisori dedicate Papei Inocen\u0163iu \u00een care Hrisostom formuleaz\u0103 o adresare elocvent\u0103. Epistolele sunt adresate vechilor prieteni din Antiohia \u015fi Constantinopol, episcopi, preo\u0163i, c\u0103lug\u0103ri, func\u0163ionari, care \u00eei luaser\u0103 partea \u015fi care din pricina acestei loialit\u0103\u0163i fa\u0163\u0103 de el, fuseser\u0103 \u00eenchi\u015fi, tortura\u0163i sau exila\u0163i. Se poate ca autorul, prizonier \u00een de\u015fertul s\u0103u, s\u0103 fi fost supus cenzurii, dar \u015fi forma\u0163ia sa clasic\u0103 la \u015fcoala lui Libanius se simte \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103. \u00cenv\u0103\u0163ase s\u0103 trateze coresponden\u0163a ca pe un gen literar, de\u0163in\u00e2nd legi \u015fi reguli proprii, la care, ca un om cultivat, \u0163inuse. Aceast\u0103 considera\u0163ie ne va explica de ce Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom, care de altfel face dovada unei veritabile st\u0103p\u00e2niri a limbii, n-are aici aceea\u015fi \u0163inut\u0103 literar\u0103.<\/p>\n Sf. Ioan \u2013 remarcabil teolog<\/strong><\/p>\n Trebuie \u00eens\u0103 subliniat faptul c\u0103 la acea vreme nu erau erezii \u00eengrijor\u0103toare de comb\u0103tut, a\u015fa cum fuseser\u0103 \u00eenainte \u015fi dup\u0103 el. \u00cen acest domeniu, Sf\u00e2ntul Ioan nu a avut mult de lucru \u015fi nici nu s-a v\u0103zut constr\u00e2ns s\u0103 aprofundeze grave probleme teologice, a\u015fa cum li s-a \u00eent\u00e2mplat Sf\u00e2ntului Atanasie, Sf\u00e2ntului Vasile, Fericitului Augustin. A luptat mai ales \u00eempotriva ereticilor anomei, alc\u0103tuind \u0219i o lucrare intitulat\u0103 Contra anomeilor.<\/p>\n Neegalat \u00een exegeza Sfintei Scripturi<\/strong><\/p>\n \u00cen exegez\u0103, el caut\u0103 mai \u00eent\u00e2i sensul literal \u015fi nu se teme s\u0103 fac\u0103, atunci c\u00e2nd se impune, considera\u0163ii gramaticale \u015fi lingvistice pentru a explica un pasaj dificil, dar aceasta nu semnific\u0103 dec\u00e2t o preg\u0103tire pentru a desprinde sensul tipic sau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura moral\u0103 a textului.<\/p>\n Este de net\u0103g\u0103duit c\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan ocup\u0103 primul loc \u00een literatura noastr\u0103 bisericeasc\u0103, mai ales ca hermeneut ne\u00eentrecut al Sfintei Scripturi. Fidel principiilor \u015ecolii din Antiohia, al c\u0103rei ilustru reprezentant \u015fi este, el se ata\u015feaz\u0103 mai ales exegezei literare. Totu\u015fi, tempereaz\u0103 rigiditatea acestei metode fie printr-un recurs prudent \u015fi moderat la un oarecare alegorism, mereu fondat pe liter\u0103, fie prin insisten\u0163a asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii morale \u015fi a bog\u0103\u0163iei aplica\u0163iilor practice. Hrisostom era omul unei singure C\u0103r\u0163i. Biblia sa nu era niciodat\u0103 \u00eenchis\u0103. O \u015ftia pe de rost. O citeaz\u0103, o explic\u0103, o comenteaz\u0103 \u015fi recomand\u0103 permanent citirea acesteia. Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 este, pentru Sf\u00e2ntul Ioan, sursa principal\u0103 \u015fi unic\u0103 a g\u00e2ndirii sale. El face din aceasta o lege pentru orice orator cre\u015ftin. Biblia este pentru Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom cartea prin excelen\u0163\u0103, care reune\u015fte lec\u0163iile cele mai variate \u015fi cele mai practice pentru instruirea credincio\u015filor.Din textele sfinte, Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom \u00ee\u015fi propune s\u0103 scoat\u0103 \u00eentreaga profunzime. Cu imagina\u0163ia sa prolific\u0103, el \u00ee\u015fi \u00eenchipuie f\u0103r\u0103 greutate personajele, intr\u0103 f\u0103r\u0103 greutate \u00een interiorul sfin\u0163ilor, \u00een sentimentele lor, p\u00e2n\u0103 a \u015fi le \u00eensu\u015fi \u015fi apoi le transmite cu o vitalitate a c\u0103rei emo\u0163ie te molipse\u015fte.<\/p>\n Marele arhiepiscop al Constantinopolului comenteaz\u0103 cea mai mare parte a c\u0103r\u0163ilor Vechiului \u015fi Noului Testament, de la Facere \u015fi p\u00e2n\u0103 la Epistola c\u0103tre Evrei. Sf\u00e2ntul Pavel este pentru d\u00e2nsul obiectul unei predilec\u0163ii speciale. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cele mai numeroase \u015fi cele mai vii cuv\u00e2nt\u0103ri de laud\u0103 sunt cele consacrate Sf\u00e2ntului Apostol Pavel. Aproape la fiecare pas pomene\u015fte cu drag numele marelui Apostol.<\/p>\n Ne\u00eentrecut predicator<\/strong><\/p>\n Ca predicator, Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur a fost considerat cel dint\u00e2i. F\u0103c\u00e2nd o paralel\u0103 \u00eentre Hrisostom \u015fi Augustin, teologul Bardenhewer spunea: \u201eAugustin vorbea scurt, prefera silogismul; Hrisostom foarte lung, adesea c\u00e2te dou\u0103 ore f\u0103r\u0103 s\u0103 produc\u0103 oboseal\u0103 ascult\u0103torilor, ci dimpotriv\u0103. Augustin se adresa mai mult min\u0163ii, Hrisostom sufletului \u00eentreg, pe care voia s\u0103-l vad\u0103 mi\u015fcat la fapte cre\u015ftine. Augustin urma \u00een cuv\u00e2ntarea sa o cale sever\u0103, logic\u0103, rece, abstract\u0103, de multe ori chiar greoaie, Sf. Ioan \u00eens\u0103 vorbea cald, cursiv, figurat, se inspira de la auditoriul s\u0103u sau de la \u00eemprejur\u0103ri; \u0163inea continuu \u00eencordat\u0103 aten\u0163ia ascult\u0103torilor prin exemplele vii \u015fi plastice de care se servea, prin figurile de stil, care niciodat\u0103 nu erau exagerate. Predica lui era un fel de exegez\u0103. G\u0103sim la el unele interpret\u0103ri de o rar\u0103 frumuse\u0163e. Despre corabia lui Noe, spune el undeva: Aceasta avea un sens tainic, era prototip al celor viitoare; c\u0103ci prin corabie era pre\u00eenchipuit\u0103 Biserica; prin Noe, Hristos; prin porumbel, Sf\u00e2ntul Duh, prin frunza de m\u0103slin, dragostea lui Dumnezeu pentru oameni (Geschihte der Altkirchlichen Literatur, 1923, p. 355).<\/p>\n Cuv\u00e2ntul a fost voca\u0163ia \u015fi dorin\u0163a sa arz\u0103toare \u015fi cea mai pur\u0103 m\u0103re\u0163ie. Contemporanilor s\u0103i le pl\u0103cea deja s\u0103 spun\u0103: \u015ei din gura sa ie\u015feau cuvinte mai dulci ca mierea. Toate secolele cre\u015ftine au confirmat acest elogiu. A fost numit Homer al oratorilor. El cuno\u015ftea regulile artei oratorice \u00eenc\u00e2t nici un scriitor grec cre\u015ftin nu i s-ar fi putut compara, iar aceste reguli le aplica cu cea mai mare libertate. Cu toate aceste elogii, este prea pu\u0163in cunoscut, \u015fi cu siguran\u0163\u0103 prea pu\u0163in cercetat, chiar \u015fi de cei care consider\u0103 numele s\u0103u un simbol.<\/p>\n Pe c\u00e2nd al\u0163ii sunt doar slujitori ai regulilor \u015fcolare, Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom aplic\u0103 aceste reguli oarecum f\u0103r\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103, f\u0103r\u0103 vreun artificiu \u015fi cu un sim\u0163 perfect al m\u0103surii.<\/p>\n Contemporanii s\u0103i, \u015fi al\u0103turi de ace\u015ftia, genera\u0163iile urm\u0103toare, nu conteneau s\u0103-l proclame cel mai mare dintre oratorii Bisericii grece\u015fti. Papa Pius X l-a decretat patron al predicatorilor cre\u015ftini (Berthold Altaner, Patrologia, ed. Marietti, 1977, p. 334), iar numele s\u0103u st\u0103 \u015fi ast\u0103zi pe buzele tuturor.<\/p>\n Predica \u015fi \u00eengrijirea sufletului devenir\u0103, pentru Sf\u00e2ntul Ioan, scopul principal al vie\u0163ii sale; \u00een fapt, au fost transmise urma\u015filor mai mult de 700 de predici autentice, rod al celor 12 ani de misiune \u00een Antiohia \u015fi al celor 6 ani de episcopat (p\u00e2n\u0103 la exilarea sa) \u00een Constantinopol.<\/p>\n Predicile sale erau practice. Predica pe subiecte sau teme ap\u0103s\u0103toare \u2013 p\u0103cat, c\u0103in\u0163\u0103, credin\u0163\u0103, lucrarea pentru m\u00e2ntuire a lui Hristos. Multe dintre ele explic\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, surs\u0103 inepuizabil\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi morale \u015fi pretext de \u00eendemnuri la sfin\u0163enie.<\/p>\n Predicile sale, care durau deseori chiar \u015fi dou\u0103 ore, nu plictisesc, nici nu obosesc \u00eentruc\u00e2t sunt \u00eensufle\u0163ite de imagini \u015fi compara\u0163ii; acestea sunt, de asemenea, corelate, \u00een exordii \u015fi concluzii, cu evenimente contemporane \u015fi, uneori, \u00eembog\u0103\u0163ite de digresiuni \u00een jurul unor argumente de mare interes.<\/p>\n Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur \u2013 un arhip\u0103stor exemplar<\/strong><\/p>\n \u00cen calitate de episcop, Ioan a aplanat unele conflicte \u00eentre \u00eemp\u0103rat \u015fi oficialii s\u0103i, \u00een special \u00een probleme foarte importante; a intervenit \u00een probleme disciplinare convoc\u00e2nd sinoade, destituind episcopi, \u00eenchiz\u00e2nd biserici non-niceene; de asemenea, a vizitat deseori m\u0103n\u0103stirile pentru maici din vecin\u0103tate pentru a instrui membrii comunit\u0103\u0163ii. Sf\u00e2ntul Ioan nu s-a sfiit s\u0103 pun\u0103 ordine chiar \u00een eparhii str\u0103ine, cum a fost cea a Efesului, \u015fi a depus, \u00eentr-un sinod local, pe \u015fase episcopi care-\u015fi cump\u0103raser\u0103 dreg\u0103toria cu bani. Din lucrarea sa misionar\u0103 una misionar\u0103 mai amintim: convertirea go\u0163ilor la ortodoxie (le-a dat o biseric\u0103 \u015fi le-a hirotonit preo\u0163i dintre ei) \u015fi trimiterea unor c\u0103lug\u0103ri pentru r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului \u00een Sci\u0163ia, Persia \u015fi Fenicia. Deci pe sci\u0163ii care locuiau \u00eemprejurul Dun\u0103rii i-a luminat (adic\u0103 popula\u0163iile care locuiau pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre, pe str\u0103mo\u015fii no\u015ftri). \u00cen timpul acesta, Sf\u00e2ntul Ioan \u015fi slujea, predica, medita, catehiza, f\u0103cea vizite pastorale,cerceta a\u015fez\u0103mintele Bisericii, f\u0103cea administra\u0163ie, citea \u015fi scria. Cele mai multe din aceste obliga\u0163ii le \u00eendeplinea zilnic, ca Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare \u015fi Fericitul Augustin. E greu de \u00eenchipuit cum reu\u015fea el s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei asemenea munci enorme, mai ales c\u0103 era o m\u00e2n\u0103 de om, \u015fi deseori bolnav.<\/p>\n Nectarie, patriarhul anterior, fusese un mare senior, \u015fi fastul clerului \u00eenalt ajunsese la concuren\u0163\u0103 cu cel al aristocra\u0163iei civile. Mare parte dintre clericii colaboratori au fost foarte nemul\u0163umi\u0163i de austeritatea \u015fi frugalitatea noului patriarh, care cerea s\u0103 fie v\u00e2ndute obiectele de lux din Patriarhie, care refuza mesele copioase, totdeauna m\u00e2nca singur.<\/p>\n A reorganizat spitalele \u015fi ospiciile ora\u015fului merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la a \u00eencerca s\u0103-l dep\u0103\u015feasc\u0103 pe Sf\u00e2ntul Vasile \u00een \u00eencercarea sa de a pune pe picioare o institu\u0163ie pentru lepro\u015fi ; a v\u00e2ndut bunuri biserice\u015fti, folosind banii \u00een scopuri filantropice; \u015fi, chiar \u015fi \u00een exil fiind, a r\u0103scump\u0103rat captivi pe care i-a redat familiilor. Pentru aceasta, ca \u015fi al\u0163i episcopi de dinainte \u015fi de dup\u0103 el, a folosit banii de la sus\u0163in\u0103torii \u00eenst\u0103ri\u0163i.<\/p>\n Apostolul milosteniei \u0219i ambasadorul s\u0103racilor<\/strong><\/p>\n Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur este, prin excelen\u0163\u0103, \u015fi apostolul milosteniei. El \u015fi-a \u00eendemnat ascult\u0103torii la milostenie. A condamnat cu duritate avari\u0163ia (\u00een omiliile despre Laz\u0103r \u015fi bogatul r\u0103u) \u015fi s-a f\u0103cut panegiristul milosteniei. Elocin\u0163a sa este inepuizabil\u0103 \u00een a relua aceast\u0103 tem\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare. A da unui s\u0103rac \u00eenseamn\u0103 a da lui Dumnezeu \u015fi Ioan a g\u0103sit, \u00eenaintea lui Bossuet, accentele magnifice pentru a celebra eminenta demnitate a s\u0103racilor. \u00cen zelul s\u0103u, s-a l\u0103sat dus p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t apare ca un tribun ce discut\u0103 de la \u00een\u0103l\u0163imea scaunului problema social\u0103. Dar, \u00een loc s\u0103 concluzioneze ca un tribun dreptul de revolt\u0103 al s\u0103racului fa\u0163\u0103 de bogat, el nu are alt scop dec\u00e2t de a-l aduce pe cel bogat la milostenie \u015fi la practicarea \u00eentr-ajutor\u0103rii.<\/p>\n Apelativul de Hrisostom<\/strong><\/p>\n Acesta este Sf\u00e2ntul Ioan din Constantinopol: un mesager al poporului, o inim\u0103 mare, un \u00eemp\u0103timit al studiului C\u0103r\u0163ii (adic\u0103 al Bibliei \u2013 n.n.) \u015fi iubitor de semeni; un om ce p\u0103rea s\u0103 \u015ftie intuitiv care erau nevoile oamenilor \u015fi care s\u0103 disting\u0103 adev\u0103rul de fals. A fost cu adev\u0103rat gur\u0103 de aur, a fost cel mai elocvent retor al Bisericii cre\u015ftine, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi. Cre\u015ftin\u0103tatea \u00eentreag\u0103, imediat dup\u0103 \u00eencetarea lui din via\u0163\u0103, l-a proclamat de dasc\u0103l ecumenic, cel mai mare lumin\u0103tor al lumii, st\u00e2lpul Bisericii, lumina adev\u0103rului, tr\u00e2mbi\u0163a lui Hristos, prooroc \u015fi vorbitor al tainelor lui Dumnezeu, Theoforul Ioan, Hrisostomul Ioan, voind prin aceasta de a \u00eenvedera marele lui talent oratoric.<\/p>\n Mare \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor al lumii<\/strong><\/p>\n Acest virtuoz al cuv\u00e2ntului dumnezeiesc a lucrat pentru Biseric\u0103 toat\u0103 via\u0163a sa cu o nespus\u0103 ardoare \u015fi Biserica l-a a\u015fezat nu numai printre P\u0103rin\u0163ii biserice\u015fti, ci \u015fi printre Doctorii \u015fi scriitorii ei cei mai celebri. De asemenea, calit\u0103\u0163ile literare ale operelor sale care i-au captivat pe contemporanii s\u0103i, \u00eel impun pentru totdeauna literaturii cre\u015ftine \u015fi universale. La pu\u0163in timp dup\u0103 moartea sa, Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom a fost privit at\u00e2t de ortodoc\u015fi c\u00e2t \u015fi de catolici nu numai ca un predicator \u015fi exeget remarcabil, ci \u015fi ca o voce autoritar\u0103 \u00een probleme de credin\u0163\u0103. Pentru c\u0103 Hrisostom a fost \u015fi un mare interpret \u2013 de\u015fi nu \u015fi sistematizator \u2013 al doctrinei cre\u015ftine, Biserica l-a numit marele \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al lumii. Sinoadele ecumenice din Calcedon (451), Constantinopol (680) \u015fi Niceea (787), \u00eel arat\u0103 ca martor al adev\u0103ratei credin\u0163e. La fel papii Leon cel Mare \u015fi Agato.<\/p>\n Titlul de \u00eenv\u0103\u0163at (\u00een\u0163elept) al Bisericii nu se aplic\u0103 dec\u00e2t pentru un foarte mic num\u0103r de scriitori biserice\u015fti, folosit at\u00e2t \u00een antichitatea cre\u015ftin\u0103 (ei sunt P\u0103rin\u0163i ai Bisericii \u015fi \u00cenv\u0103\u0163a\u0163i totodat\u0103), c\u00e2t \u015fi \u00een secolele urm\u0103toare. Presupune o aprobare special\u0103 din partea Bisericii, \u015fi aceasta nu este dat\u0103 dec\u00e2t autorilor care adaug\u0103 la o \u00eenalt\u0103 \u00een\u0163elepciune, adev\u0103ruri cre\u015ftine, o ortodoxie strict\u0103 \u015fi o via\u0163\u0103 sf\u00e2nt\u0103. Printre ace\u015ftia, unii se bucur\u0103 de o autoritate excep\u0163ional\u0103. Biserica Ortodox\u0103 are \u00een mod special respect pentru Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, Sf\u00e2ntul Grigorie de Nazianz \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom, pe care \u00eei nume\u015fte \u00cenv\u0103\u0163a\u0163i ecumenici.<\/p>\n O sumar\u0103 caracterizare<\/strong><\/p>\n F\u0103c\u00e2nd o foarte sumar\u0103 caracterizare a Sf\u00e2ntului Ioan, putem spune c\u0103 are tot ceea ce \u00eei trebuie pentru a reu\u015fi \u00een slujirea sa, o credin\u0163\u0103 profund\u0103, un zel devorant, o elocin\u0163\u0103 \u00een acela\u015fi timp cald\u0103 \u015fi familiar\u0103, \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 cu cele mai frumoase flori ale retoricii \u015fi cu cea mai exact\u0103 cunoa\u015ftere a sufletelor. Acesta este unul dintre caracterele cele mai atr\u0103g\u0103toare care s-ar putea \u00eent\u00e2lni. Un suflet tandru, delicat, vibr\u00e2nd la toate emo\u0163iile, o inim\u0103 puternic\u0103, dur cu el \u00eensu\u015fi, nemilos cu viciile, frem\u0103t\u00e2ndu-se \u00een prezen\u0163a r\u0103ului, dar \u00een acela\u015fi timp un spirit insuficient preg\u0103tit exigen\u0163elor luptei \u015fi condamnat, prin natura sa, la o suferin\u0163\u0103 continu\u0103, suferin\u0163a oamenilor loiali, care se lanseaz\u0103 cu greu \u00eentr-o lupt\u0103 \u015fi nu g\u0103sesc \u00een fa\u0163a lor dec\u00e2t du\u015fmani masca\u0163i \u00een fa\u0163a c\u0103rora toat\u0103 sinceritatea lor este zadarnic\u0103. Comportamentul s\u0103u fa\u0163\u0103 de unii \u015fi fa\u0163\u0103 de al\u0163ii era dominat de adev\u0103r \u015fi milostenie.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur r\u0103m\u00e2ne cel mai cunoscut dintre P\u0103rin\u0163ii greci \u015fi una din cele mai fascinante figuri ale antichit\u0103\u0163ii cre\u015ftine. Cu vie venera\u0163ie ne aducem aminte de el, pe care \u00een toate Liturghiile \u00eel chem\u0103m \u015fi ni-l dorim ocrotitor.<\/p>\n Pr. Liviu Petcu<\/p>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ioan a fost contemporan cu oameni influen\u0163i. O glorioas\u0103 constela\u0163ie de genii a fost cea care lumina perioada acelor ani \u00een care Sf\u00e2ntul Ioan predica la Constantinopol. \u00cen vest erau Ambrozie, Ieronim, Augustin. \u00cen est erau cei trei Sfin\u021bi Capadocieni: Vasile, Grigorie de Nazianz \u015fi Grigorie de Nyssa, educa\u0163i, magnetici \u015fi de-a dreptul fascinan\u0163i. Ace\u015ftia … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-10358","6":"format-image","7":"category-minuni","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10358","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10358"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10358\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17101,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10358\/revisions\/17101"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10358"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10358"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10358"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![](\"http:\/\/www.crestinortodox.ro\/files\/image\/diverse%20-%20articole\/-%20a%20-%20diverse%20scurte\/capul-ioan-gura-aur.jpg\")
<\/span><\/span>\u00cen teologie, Sf. Ioan Gur\u0103 de Aur este, \u00eenainte de toate, un moralist care extrage din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura curent\u0103 consecin\u0163e practice. El cunoa\u015fte, de altfel, foarte bine doctrina cre\u015ftin\u0103 \u015fi, \u00een anumite discursuri de controvers\u0103, a expus-o \u00eentr-un mod savant, dar nu a aprofundat-o pentru ea \u00eens\u0103\u015fi, nici nu s-a amestecat \u00een discu\u0163ii teologice. S-a spus, adeseori, c\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur a fost mai pu\u0163in preocupat de problemele dogmatice \u015fi mai mult de cele morale. O astfel de disociere este neavenit\u0103, deoarece \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile sale morale sunt mereu ancorate \u00een structurile doctrinare biblice \u015fi ale tradi\u0163iei Bisericii. Putem \u00een\u0163elege mai bine pasionanta lui preocupare fa\u0163\u0103 de moral\u0103, dac\u0103 avem \u00een vedere faptul c\u0103 el s-a considerat \u00eenainte de toate p\u0103stor de suflete \u015fi abia apoi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor. Ca p\u0103stor de suflete, el a \u00een\u0163eles \u015fi a cultivat datoria sf\u00e2nt\u0103 de a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe credincio\u015fi ce \u00eenseamn\u0103, \u00een realitate, transpunerea no\u0163iunilor de credin\u0163\u0103 \u00een via\u0163\u0103, asum\u00e2ndu-\u015fi astfel sarcina propov\u0103duirii cuv\u00e2ntului evanghelic. Putem spune c\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan a fost oarecum re\u0163inut \u00een specula\u0163ii despre tainele divine. Atributele lui Dumnezeu \u00eei sunt familiare, dar el caut\u0103 mai pu\u0163in s\u0103 le analizeze, dorind mai mult s\u0103 le tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 le fac\u0103 tr\u0103ite. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur nu a avut curiozitatea de a cerceta modul \u00een care, \u00een Hristos, cele dou\u0103 firi s-au unit, iar, pe de alt\u0103 parte, ca un veritabil antiohian, el a insistat cu prec\u0103dere asupra umanit\u0103\u0163ii sfinte, a vie\u0163ii, a operei \u015fi a mor\u0163ii lui Hristos.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/sfintisiicoane.files.wordpress.com\/2012\/01\/aducerea-moastelor-sf-ioan-gura-de-aur-438-3.jpg\")
Pe c\u00e2t a fost de mare orator, pe at\u00e2t a fost de mare p\u0103stor sufletesc. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur a slujit preo\u0163ia ca diacon, ca preot \u015fi ca episcop. Principiile preo\u0163iei sunt trasate cu m\u00e2n\u0103 de maestru \u00een tratatul s\u0103u Despre preo\u0163ie, la care au meditat at\u00e2\u0163ia preo\u0163i care g\u0103sesc \u00een el sfaturi, \u00eendrum\u0103ri \u015fi consol\u0103ri admirabile.El a avut atitudini, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi, t\u00e2lcuiri, \u00eendrum\u0103ri \u015fi explica\u0163ii care sunt valabile \u015fi ast\u0103zi. Tragedia vie\u0163ii Sf\u00e2ntului Ioan ne arat\u0103 ce ad\u00e2nc\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 religioas\u0103 a avut ierarhul, \u00een fa\u0163a moa\u015ftelor c\u0103ruia a trebuit s\u0103 se plece \u00eemp\u0103ratul Teodosie al II-lea (408-450) \u015fi s\u0103 \u00eengenuncheze, cer\u00e2nd iertare pentru p\u0103catele p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.crestinortodox.ro\/files\/image\/diverse%20-%20articole\/moastele%20-%20gura%20de%20aur\/moaste-ioan-gura-aur-3.jpg\")
Dac\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, care a fost calitatea lui superioar\u0103, \u015fi care a fost caracteristica sa deosebit\u0103, negre\u015fit vom r\u0103spunde c\u0103 \u00een privin\u0163a culturii filosofice \u015fi enciclopedice, nu era mai prejos de scriitorii din timpurile sale; ca hermeneut al Sfintei Scripturi a fost aproape de ne\u00eentrecut, pentru care to\u0163i hermeneu\u0163ii de dup\u0103 d\u00e2nsul, pe el l-au avut de baz\u0103 \u00een herminiile lor; \u00een privin\u0163a sfin\u0163eniei vie\u0163ii a fost unul dintre cei mai rari b\u0103rba\u0163i ai Bisericii cre\u015ftine iar ca p\u0103stor \u015fi administrator a fost de admirat. Dar cu asemenea calit\u0103\u0163i \u00eei g\u0103sim \u00eempodobi\u0163i \u015fi pe al\u0163ii dintre P\u0103rin\u0163ii Bisericii cre\u015ftine. Aceea \u00eens\u0103, care \u00eel distinge pe Sf\u00e2ntul Ioan de to\u0163i ceilal\u0163i P\u0103rin\u0163i, dasc\u0103li \u015fi scriitori ai Bisericii cre\u015ftine, aceea care-l arat\u0103 a fi de ne\u00eentrecut, \u015fi \u00een care n-a avut p\u00e2n\u0103 acum egal pe nimeni, care \u015fi constituie slava lui particular\u0103, este calitatea de Hrisostom pe care i-au acordat-o secolele de dup\u0103 d\u00e2nsul.<\/p>\n