![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/Sf.-Antim-Ivireanul.jpg\")
<\/a>Considerat cel mai de seam\u0103 mitropolit al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti din toat\u0103 istoria ei, Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria Bisericii noastre ca o personalitate de o complexitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103. Tipograf, arhitect de biserici, caligraf, sculptor, predicator f\u0103r\u0103 egal, cunosc\u0103tor al multor limbi str\u0103ine, mitropolitul de origine georgian\u0103 s-a dovedit \u00een acela\u015fi timp a fi un bun chivernisitor al Bisericii, cu spirit filantropic \u015fi aplecare spre nevoile credincio\u015filor pe care i-a p\u0103storit. Ceea ce a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii, opera sa omiletic\u0103, Didahiile, ne arat\u0103 c\u0103 avem \u00een fa\u0163\u0103 un orator ne\u00eentrecut. M\u0103n\u0103stirea Antim din Bucure\u015fti, ctitoria sa, este \u015fi ea un semn al iubirii de Dumnezeu \u015fi al priceperii mitropolitului, iar testamentul scris de el m\u0103rturise\u015fte dragostea pe care o nutrea fa\u0163\u0103 de p\u0103stori\u0163ii s\u0103i lipsi\u0163i de cele materiale. Pentru toate aceste fapte, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne l-a trecut pe mitropolitul Antim Ivireanul \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor la 21 iunie 1992.<\/b><\/p>\nMitropolitul Antim Ivireanul a fost unul dintre cei mai str\u0103luci\u0163i ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Meritele lui sunt cu at\u00e2t mai mari, cu c\u00e2t el n-a fost rom\u00e2n. \u00cenceputurile vie\u0163ii lui ne sunt pu\u0163in cunoscute. Se \u015ftie doar c\u0103 era caucazian sau georgian (ivirean). N\u0103scut \u00een anul 1650, t\u00e2n\u0103rul Andrei (numele primit la botez), a c\u0103zut rob la turci. Eliberat din robie, a tr\u0103it \u00een preajma Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, unde a deprins de t\u00e2n\u0103r sculptura, pictura, caligrafia \u015fi limbile greac\u0103, arab\u0103 \u015fi turc\u0103. \u00cen jurul anului 1690, domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu l-a adus \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, aceasta devenind a doua sa patrie. Aici a g\u0103sit un spa\u0163iu cultural propice, unde se \u00eent\u00e2lneau \u015fi activau, sub patronajul domnitorului br\u00e2ncovean, str\u0103luci\u0163i oameni de cultur\u0103 italieni \u015fi greci, al\u0103turi de renumi\u0163i c\u0103rturari \u015fi ierarhi rom\u00e2ni ortodoc\u015fi. Br\u00e2ncoveanu s-a \u00eenconjurat de un grup de c\u0103rturari distin\u015fi, reputa\u0163i \u00een tot sud-estul continentului \u015fi \u00een Orientul apropiat. \u00centre ei s-au num\u0103rat Sevastos Kiminites, fost profesor \u015fi rector la Marea \u015ecoal\u0103 a Patriarhiei Ecumenice, Ioan Cariofil, \u015fi el fost profesor \u015fi rector la aceea\u015fi Mare \u015fcoal\u0103 a Patriarhiei, Ion Comnen, medic \u015fi filosof, Iacob Pylarino, medic, contele Bartolomeo Ferrati, un medic excelent practician, \u00eenve\u015fm\u00e2ntat cu o elegan\u0163\u0103 uimitoare \u015fi \u00eembucur\u0103toare pentru ochii bucure\u015ftenilor, Manu Apostol, om de afaceri preocupat s\u0103 investeasc\u0103 \u00een tip\u0103rirea c\u0103r\u0163ilor, Ion Rom\u00e2nul, un pseudonim sub care se ascundea secretarul italian Giovanni Candido Romano, Antonio Maria de Chiaro, agerul secretar adus dup\u0103 1709 tocmai din Floren\u0163a, medicii Evanghelista Marignazzi, un bun practician, devenit ulterior medic al \u0163arului, \u015fi Mihail Schendos van der Beck, arom\u00e2n \u00een pofida numelui, preocupat de medicin\u0103 \u015fi bog\u0103\u0163iile Olteniei. \u00cen r\u00e2ndul acestora se num\u0103ra \u015fi c\u0103rturarul Antim Ivireanul.\u00cen anul 1691, a ajuns conduc\u0103torul tipografiei din Bucure\u015fti. \u00cen anul 1696, era egumen al M\u0103n\u0103stirii Snagov, unde a \u00eentemeiat o nou\u0103 tipografie \u015fi a desf\u0103\u015furat o bogat\u0103 activitate tipografic\u0103 timp de cinci ani. \u015ei-a continuat lucrarea tipografic\u0103 \u00een Bucure\u015fti, \u00eentre anii 1701-1705. \u00cen anul 1705 a fost ales episcop al R\u00e2mnicului. La \u00eenceputul anului 1708, a fost ales mitropolit al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, p\u0103storind pe credincio\u015fii rom\u00e2ni din acest principat rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1716.<\/p>\n
Predici care au \u00eembog\u0103\u0163it limba rom\u00e2n\u0103<\/b><\/p>\n
Una dintre preocup\u0103rile de seam\u0103 ale mitropolitului Antim Ivireanul a fost zidirea sufleteasc\u0103 a credincio\u015filor prin cuv\u00e2nt. Vestitele lui Didahii (\u00cenv\u0103\u0163\u0103turi) sunt foarte valoroase prin con\u0163inutul lor. E vorba de 28 de predici rostite \u00een cursul arhip\u0103storirii sale, la diferite s\u0103rb\u0103tori biserice\u015fti, ale Maicii Domnului \u015fi ale unor sfin\u0163i, la care se adaug\u0103 \u015fapte cuv\u00e2nt\u0103ri ocazionale. Predicile sale au avut \u015fi un v\u0103dit caracter social, condamn\u00e2nd prin intermediul lor moravurile societ\u0103\u0163ii contemporane lui, nedrept\u0103\u0163ile la care boierii \u00eei supuneau pe \u0163\u0103rani, de asemenea, p\u0103cate pe care le mustra categoric: necinstirea p\u0103rin\u0163ilor de c\u0103tre copii, a fe\u0163elor biserice\u015fti de c\u0103tre p\u0103stori\u0163i, frecventarea c\u00e2rciumilor, nerespectarea zilelor de duminici \u015fi s\u0103rb\u0103tori, \u00eenjur\u0103turile.Didahiile eviden\u0163iaz\u0103 \u015fi contribu\u0163ia sa remarcabil\u0103 la limba rom\u00e2n\u0103. Criticul literar George C\u0103linescu, \u00een a sa Istorie a literaturii rom\u00e2ne (Bucure\u015fti, 1968, p. 19), noteaz\u0103 c\u0103 \u201eAntim e un orator excelent \u015fi un stilist des\u0103v\u00e2r\u015fit, are darul de a izbi imagina\u0163ia, are suavitate \u015fi exaltare liric\u0103\u201c. \u00cen tratatul de Istoria literaturii rom\u00e2ne (Bucure\u015fti, 1962, p. 419), redactat de o Comisie a Academiei Rom\u00e2ne, se arat\u0103 c\u0103 \u201eniciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci nu le-a fost dat celor de fa\u0163\u0103, domn, boieri, episcopi \u015fi preo\u0163i, s\u0103 asculte un cuv\u00e2nt mai cald, mai \u00een\u0103l\u0163\u0103tor, mai poetic, mai elocvent, ca cel pe care georgianul Antim l-a pronun\u0163at \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Procedeele sale stilistice, compara\u0163iile \u015fi metaforele, imaginile plastice \u015fi epitetele \u00eel a\u015faz\u0103 printre marii scriitori ai literaturii noastre medievale\u201c. Mihail Sadoveanu consider\u0103 limba vorbit\u0103 de Antim \u201epoate cea mai frumoas\u0103 dintre a tuturor c\u0103rturarilor epocii\u201c.<\/p>\n
Mi\u015fcarea intelectual\u0103 din jurul tipografiilor biserice\u015fti<\/b><\/p>\n
\u00cen decursul unui sfert de veac (1691-1716) a tip\u0103rit sau a supravegheat tip\u0103rirea a 63 de c\u0103r\u0163i, dintre care 39 au fost lucrate de el \u00eensu\u015fi. Dup\u0103 limba \u00een care au ap\u0103rut, 30 erau \u00een grece\u015fte, 22 \u00een rom\u00e2ne\u015fte, una \u00een slavone\u015fte, 6 slavo-rom\u00e2ne, 2 greco-arabe, una greco-rom\u00e2n\u0103 \u015fi una greco-slavo-rom\u00e2n\u0103. Dup\u0103 locul de apari\u0163ie, aceste lucr\u0103ri pot fi clasificate \u00een felul urm\u0103tor: 21 la Bucure\u015fti, 15 la Snagov, 9 la R\u00e2mnic \u015fi 18 la T\u00e2rgovi\u015fte. Tip\u0103riturile prezint\u0103 o mare diversitate: c\u0103r\u0163i de slujb\u0103, c\u0103r\u0163i biblice, c\u0103r\u0163i de doctrin\u0103 teologic\u0103 ortodox\u0103, cuv\u00e2nt\u0103ri biserice\u015fti, c\u0103r\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 pentru preo\u0163i, lucr\u0103ri de filosofie etc. Dintre numeroasele lucr\u0103ri tip\u0103rite putem men\u0163iona: M\u0103rturisirea ortodox\u0103 a lui Petru Movil\u0103 (1699), \u00cenv\u0103\u0163\u0103turi cre\u015ftine\u015fti (1700), Floarea darurilor (1701), Noul Testament (1703), Tomul bucuriei (1705), Pilde filosofe\u015fti (1713), Sf\u0103tuiri cre\u015ftine-politice c\u0103tre domnitorul \u015etefan Cantacuzino (1714-1716). Pentru credincio\u015fii Patriarhiei Antiohiei a tip\u0103rit un Liturghier greco-arab (1701) \u015fi un Ceaslov greco-arab (1702). Prin activitatea sa tipografic\u0103, el a sprijinit \u015fi pe credincio\u015fii de limb\u0103 greac\u0103 \u015fi georgian\u0103, Ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 ridic\u00e2ndu-se astfel la un prestigiu deosebit \u00een r\u00e2ndul popoarelor ortodoxe (pr. prof. dr. Mircea P\u0103curariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, vol. II, Bucure\u015fti, 1992, p. 149). Pe c\u00e2nd coordona activitatea tipografic\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Snagov, a deprins cu me\u015fte\u015fugul tiparului \u015fi pe o seam\u0103 de ucenici, dintre care cel mai de seam\u0103 a fost Mihail \u015etefan (I\u015ftvanovici), care mai t\u00e2rziu a tip\u0103rit c\u0103r\u0163i la Alba Iulia \u015fi chiar \u00een \u0163ara natal\u0103 a lui Antim, adic\u0103 \u00een Iviria. \u00cen jurul tipografiilor de la Bucure\u015fti, Snagov, R\u00e2mnic \u015fi T\u00e2rgovi\u015fte s-au grupat \u015fi num\u0103r de corectori, gravori \u015fi traduc\u0103tori care au format o adev\u0103rat\u0103 \u201elume a c\u0103r\u0163ii\u201c, interesat\u0103 \u00een munca filologic\u0103 hr\u0103nit\u0103 mai ales de confruntarea versiunilor \u00een vederea realiz\u0103rii unei corecte versiuni rom\u00e2ne\u015fti \u015fi deci \u00een acurate\u0163ea termenilor, \u00een via\u0163a conceptelor, form\u00e2ndu-se astfel o adev\u0103rat\u0103 mi\u015fcare intelectual\u0103.A fost al\u0103turi \u015fi de credincio\u015fii rom\u00e2ni din Transilvania, \u00een contextul politicii de stat austriece de atragere a rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi la catolicism. A trimis la Alba Iulia pe ucenicul s\u0103u Mihail \u015etefan, care a tip\u0103rit acolo dou\u0103 c\u0103r\u0163i. Dup\u0103 anul 1701, a sprijinit pe credincio\u015fii ortodoc\u015fi din \u015echeii Bra\u015fovului prin scrisori de \u00eemb\u0103rb\u0103tare \u015fi hirotonind pe unii preo\u0163i pentru biserica lor.<\/p>\n
Rom\u00e2nizarea slujbelor biserice\u015fti<\/b><\/p>\n
Cu referire la tip\u0103rituri poate fi eviden\u0163iat un alt mare merit al s\u0103u, acela al des\u0103v\u00e2r\u015firii procesului de rom\u00e2nizare a slujbelor biserice\u015fti. La mijlocul secolului anterior, erau tip\u0103rite \u00een limba rom\u00e2n\u0103 r\u00e2nduielile tipiconale, \u00een ultimele dou\u0103 decenii ale aceluia\u015fi secol erau introduse lecturile biblice \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar textul liturgic al c\u0103r\u0163ilor de cult a fost tradus \u015fi tip\u0103rit \u00een limba rom\u00e2n\u0103 abia \u00een timpul p\u0103storirii lui Antim Ivireanul. \u00cen perioada episcopatului la R\u00e2mnic, a dat la lumin\u0103 Liturghierul (prima edi\u0163ie \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103) \u015fi Evhologhionul (Molitvelnicul), \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een 1706. Ajung\u00e2nd mitropolit, a tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u015fi a tip\u0103rit, la T\u00e2rgovi\u015fte, Psaltirea (1710) Octoihul (1712), Liturghierul (1713) \u015fi Molitvelnicul (1713), \u00een a doua edi\u0163ie, apoi Catavasierul (1714) \u015fi Ceaslovul (1715). Prin c\u0103r\u0163ile sale de slujb\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u201edatina str\u0103in\u0103 a primit o lovitur\u0103 de moarte\u201c, dup\u0103 cuv\u00e2ntul lui Nicolae Iorga (pr. prof. dr. Mircea P\u0103curariu, op. cit., p. 149).<\/p>\n
Ctitorul m\u0103n\u0103stirii cu hramul Toturor Sfin\u0163ilor \u015fi testamentul s\u0103u<\/b><\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163atul florentin Del Chiaro, care a tr\u0103it la curtea domnitorilor Constantin Br\u00e2ncoveanu \u015fi \u015etefan Cantacuzino, ne spune c\u0103 mitropolitul Antim Ivireanul a zidit \u00een Bucure\u015fti \u201eo m\u0103rea\u0163\u0103 m\u0103n\u0103stire cu o prea frumoas\u0103 biseric\u0103 cu hramul Tuturor Sfin\u0163ilor\u201c. Este vorba de Biserica sau M\u0103n\u0103stirea Antim, a\u015fa cum au numit-o credincio\u015fii de-a lungul timpului. \u00cen testamentul prin care r\u00e2nduia administrarea bunurilor m\u0103n\u0103stirii, mitropolitul \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 cu smerenia obi\u015fnuit\u0103 munca \u015fi n\u0103zuin\u0163ele vie\u0163ii sale: \u201eN-am lipsit p\u00e2n\u0103 acum, dup\u0103 putin\u0163a noastr\u0103, a \u00eenv\u0103\u0163a turma cea cuv\u00e2nt\u0103toare cele de folos \u015fi m\u00e2ntuitoare. A\u015fijderea\u015fi spre ridicarea, adaosul \u015fi podoaba sfintelor l\u0103ca\u015furi, mult\u0103 poht\u0103 \u015fi r\u00e2vn\u0103 dumnezeiasc\u0103 am avut ca din ostenelile mele cele multe, din tip\u0103ritul c\u0103r\u0163ilor \u015fi din milosteniile \u00eendur\u0103torilor cre\u015ftini, ne-am \u00eenvrednicit de am \u00een\u0103l\u0163at din temelie biseric\u0103 frumoas\u0103 aici, \u00een Bucure\u015fti. Zidit-am \u00eemprejurul ei chilii destule \u015fi alte l\u0103ca\u015furi pentru odihna egumenului \u015fi a acelora ce vor s\u0103 aleag\u0103 via\u0163\u0103 sih\u0103streasc\u0103 \u00een acest sf\u00e2nt l\u0103ca\u015f\u201c (Istoria Bisericii Rom\u00e2ne, vol. II, Bucure\u015fti, 1958, p. 167). Prin testamentul s\u0103u, mitropolitul a r\u00e2nduit \u015fi o frumoas\u0103 oper\u0103 de asisten\u0163\u0103 social\u0103 din veniturile m\u0103n\u0103stirii.<\/p>\n
Ultimii ani de via\u0163\u0103. Martiriul<\/b><\/p>\n
Mitropolitul Antim \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit via\u0163a \u00een \u00eemprejur\u0103ri tragice, \u00een toamna anului 1716, dup\u0103 ce a ajuns \u00een scaunul domnesc primul domn fanariot, Nicolae Mavrocordat. Acuzat c\u0103 ar fi intrat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu austriecii \u015fi c\u0103 ar fi uneltit \u00eempotriva turcilor \u015fi a domnului fanariot, a fost arestat \u015fi \u00eenchis \u00een temni\u0163a palatului. La cererea domnului, patriarhul ecumenic \u015fi sinodul s\u0103u l-au caterisit sub acuza\u0163ia c\u0103 s-a f\u0103cut vinovat fa\u0163\u0103 de Imperiul Otoman \u015fi fa\u0163\u0103 de domn. A fost condamnat la exil \u00een Muntele Sinai. Spre a pre\u00eent\u00e2mpina vreo r\u0103zvr\u0103tire a credincio\u015filor, Antim a fost ridicat \u015fi pornit \u00een miez de noapte \u201ecu carul\u201c sub paza unor turci. N-a ajuns s\u0103-\u015fi isp\u0103\u015feasc\u0103 pedeapsa, pentru c\u0103 osta\u015fii turci care-l duceau spre locul exilului l-au ucis, arunc\u00e2ndu-i trupul \u00eentr-un r\u00e2u \u00een apropierea Adrianopolului. \u00cen felul acesta \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit via\u0163a, mucenice\u015fte. Sentin\u0163a de caterisire a fost ridicat\u0103 de Sinodul patriarhal condus de patriarhul ecumenic Athenagoras, abia la 8 martie 1966 (pr. prof. dr. Mircea P\u0103curariu, op.cit. p. 158).<\/p>\n
Canonizarea mitropolitului Antim Ivireanul<\/b><\/p>\n
La 21 iunie 1992, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne l-a trecut pe mitropolitul Antim \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor, fiind pr\u0103znuit \u00een fiecare an \u00een ziua de 27 septembrie. Este considerat cel mai de seam\u0103 mitropolit al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti din toat\u0103 istoria ei. Prin \u00eentreaga sa activitate pastoral\u0103, tipografic\u0103 \u015fi predicatorial\u0103, ca episcop \u015fi mitropolit, Sf\u00e2ntul Antim a \u00eentruchipat pe adev\u0103ratul p\u0103stor care-\u015fi pune sufletul pentru credincio\u015fii s\u0103i. Via\u0163a lui a fost o \u00eentreag\u0103 jertf\u0103 de munc\u0103 \u015fi de r\u00e2vn\u0103 pentru ridicarea Bisericii \u015fi luminarea credincio\u015filor. De\u015fi str\u0103in de neam, el a \u00eenv\u0103\u0163at limba rom\u00e2neasc\u0103 \u00een chip des\u0103v\u00e2r\u015fit, l\u0103s\u00e2ndu-ne \u00een t\u0103lm\u0103cirile \u015fi prefe\u0163ele sale, \u00een didahiile \u015fi \u00een sfaturile sale duhovnice\u015fti cel mai frumos grai rom\u00e2nesc.<\/p>\n
\u201eCe voiu s\u0103 zic de nesim\u0163irea cea mare a oamenilor acestui veac?\u201c<\/b><\/p>\n
Fragment din Didahii (Cuv\u00e2nt de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 la octomvrie 26, \u00een ziua Sf\u0103ntului \u015fi marelui mucenic Dimitrie, Izvor\u00e2toriului de mir, asupra cutremurului):<\/b><\/p>\n
Lumea aceasta iaste ca o mare ce s\u0103 turbur\u0103, \u00eentru care niciodat\u0103 n-au oamenii odihn\u0103, nici lini\u015fte. Cor\u0103biile \u00eentre valuri sunt \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iile, cr\u0103iile, domniile \u015fi ora\u015fele, mul\u0163imea norodului, politiile, supu\u015fii, boga\u0163ii \u015fi s\u0103racii, cei mari \u015fi cei mici, sunt cei ce c\u0103l\u0103toresc \u015fi s\u0103 afl\u0103 \u00een nevoe. V\u00e2nturile c\u00e9le mari ce umfl\u0103 marea sunt nevoile c\u00e9le ce ne sup\u0103r\u0103 totdeauna. Valurile ce lupt\u0103 corabiia sunt nenorocirile carele s\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een toate zilele.Norii ce negresc v\u0103zduhul, fulgerile ce orbesc ochii, tunetile ce \u00eenfrico\u015faz\u0103 toat\u0103 inima viteaz\u0103 sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103rile c\u00e9le de multe f\u00e9liuri, nea\u015fteptatele pagube, \u00eenfrico\u015f\u0103rile vr\u0103jma\u015filor, sup\u0103r\u0103rile, necazurile ce ne vin de la cei din afar\u0103, jafurile, robiile, d\u0103rile c\u00e9le gr\u00e9le \u015fi nesuferite, carele le las\u0103 Dumnezeu \u015fi ne \u00eencungiur\u0103, pentru ca s\u0103 cunoasc\u0103 credin\u0163a noastr\u0103 \u015fi s\u0103 ne vaz\u0103 r\u0103bdarea.Acuma dar\u0103, pentru ca s\u0103 m\u00e2ntuiasc\u0103 norodul de ac\u00e9stia \u015fi s\u0103 l\u00e9pede deasupra lor nevoia cea grea, oare care iaste, mijlocirea m\u00e2ntuirii? Acea mijlocire ne-o \u00eenva\u0163\u0103 cu pilda lor norodul cel israiltenesc, c\u00e2nd s\u0103 sup\u0103ra de o\u015ftile lui Hananeu, \u00eemp\u0103ratul Aradului, \u00een pustiu; ne-o \u00eenva\u0163\u0103 Esdra, c\u00e2nd s\u0103 \u00eentorcea cu norodul lui Israil \u00een Ierusalim, m\u00e2ntuit din robiia Vavilonului; ne-o \u00eenva\u0163\u0103 ninevit\u00e9nii, c\u00e2nd au sc\u0103pat de periciunea, car\u00e9 de spre partea lui Dumnezeu le-au fost spus prorocul Iona. To\u0163i ace\u015ftea, pentru c\u0103ci s-au rugat cu un glas \u015fi cu un g\u00e2nd \u015fi au cer\u015fut de la Dumnezeu ajutoriu, s-au m\u00e2ntuit.Dar\u0103 ce mai cerc eu din istoriile Scripturii \u015fi din pildele ei s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 \u00een ce chip s\u0103 fugim din \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u015fi nevoile ce ne vin? \u00censu\u015f Dumnezeu ne \u00eenva\u0163\u0103, prin rostul lui David, la Psalm 49 (zic\u00e2nd): \u201e\u015ei m\u0103 chiam\u0103 pre mine \u00een zioa necazului t\u0103u \u015fi te voiu scoate \u015fi m\u0103 vei prosl\u0103vi\u201c. \u015ei la Psalm 90: \u201eStriga-va c\u0103tr\u0103 mine \u015fi voiu asculta pre el. Cu d\u00e2nsul sunt \u00een necaz, scoate-voiu pre d\u00e2nsul\u201c. \u015ei iar\u0103\u015f prin rostul prorocului Isaiei, la 41 de capete zice: \u201e\u015ei s\u0103 vor bucura lipsi\u0163ii, pentru c\u0103 vor c\u00e9re \u015fi eu voiu asculta, Dumnezeul lui Israil \u015fi nu voi p\u0103r\u0103si pre ei.\u201c \u015ei, pentru ca s\u0103 ne \u00eencredin\u0163\u0103m mai mult cum c\u0103 f\u0103g\u0103duiala lui iaste nemincinoas\u0103, adaoge la 11 capete ale lui Marco: Toate c\u00e2te ve\u0163i c\u00e9re rug\u00e2ndu-v\u0103, s\u0103 cr\u00e9de\u0163 c\u0103 ve\u0163 lua \u015fi vor fi voao. \u015ei de pe aceasta putem cunoa\u015fte cum c\u0103 nu iaste alt lucru mai de folos \u015fi mai cuviincios dec\u00e2t a ne ruga, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163ii, s\u0103 c\u00e9rem de la Dumnezeu ajutoriu \u015fi s\u0103 alerg\u0103m la milostivirea lui.Dumnezeu iaste tat\u0103 de ob\u015fte al tuturor. Pre to\u0163 ne iube\u015fte ca pre ni\u015fte adev\u0103ra\u0163i fii ai lui \u015fi nu poate r\u0103bda milostivirea lui cea iubitoare de oameni s\u0103 ne afl\u0103m pururea \u00een tic\u0103lo\u015fii \u015fi \u00een nevoi, ce numai a\u015fteapt\u0103 rug\u0103ciunea noastr\u0103; ia aminte s\u0103 auz\u0103 glasurile noastre; st\u0103 pururea cu urechile de\u015fchise, pentru ca s\u0103 ne asculte, \u00eendat\u0103 ce vom chiema numele lui cel sf\u00e2nt.Dar\u0103 ce voiu s\u0103 zic de nesim\u0163irea cea mare a oamenilor acestui veac? To\u0163i p\u0103timesc, to\u0163i sunt \u00een sc\u00e2rbe, to\u0163i suspin\u0103 supt jugul cel greu al nevoei. Dar\u0103 iaste cineva s\u0103 zic\u0103, \u00eempreun\u0103 cu David: \u201eC\u0103tr\u0103 Domnul, c\u00e2nd m-am nec\u0103jit am strigat?\u201c Sau zice cineva, vreodat\u0103, lui Dumnezeu, \u00eentru sup\u0103r\u0103rile lui: \u201eMiluia\u015fte-m\u0103, Doamne, \u015fi m\u0103 ascult\u0103?\u201cNoi pohtim s\u0103 ne ajute Dumnezeu \u015fi s\u0103 ne fac\u0103 mil\u0103 f\u0103r de a-L ruga.Dar\u0103 cine iaste \u00eemp\u0103ratul acela, sau cine iaste st\u0103p\u00e2nitoriul acela, carele s\u0103 \u00eempar\u0163\u0103 mil\u0103 norodului s\u0103u, sau s\u0103 u\u015fur\u00e9ze pre supu\u015fii lui de d\u0103rile c\u00e9le gr\u00e9le, f\u0103r de a-l ruga \u015fi f\u0103r de a-i dov\u00e9di nevoia lor? Sau, s\u0103 zic mai bine, carele iaste tat\u0103l acela ce d\u0103 p\u00e2ine feciorilor lui, f\u0103r de a-i c\u00e9re? Nu poate r\u0103bda Dumnezeu nici cu un mijloc pre acei ce sunt lipsi\u0163i, tic\u0103lo\u015fi, nenoroci\u0163i \u015fi apoi s\u0103 \u00eenal\u0163\u0103 \u015fi stau \u00eeng\u00e2nfa\u0163i \u00eentru ale sale \u015fi nu vor s\u0103 se arate cum c\u0103 au trebuin\u0163\u0103.\u015ei cine socoti\u0163i s\u0103 fie ace\u015ftea? Noi suntem, cu to\u0163ii, carii p\u0103timim at\u00e2ta sc\u00e2rbe nesuferite \u015fi st\u0103m \u00een cump\u0103n\u0103 s\u0103 perim de nevoi, de nenorociri \u015fi cu toate ac\u00e9stia nu ne smerim \u00eenaintea lui Dumnezeu, nu ne plec\u0103m cerbicea de trufiia cea mult\u0103 ce avem, nu alerg\u0103m cu suspinuri \u015fi cu lacr\u0103mi s\u0103 c\u00e9rem ajutoriu de la Dumnezeu.<\/p>\n
sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Considerat cel mai de seam\u0103 mitropolit al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti din toat\u0103 istoria ei, Sf\u00e2ntul Antim Ivireanul r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria Bisericii noastre ca o personalitate de o complexitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103. Tipograf, arhitect de biserici, caligraf, sculptor, predicator f\u0103r\u0103 egal, cunosc\u0103tor al multor limbi str\u0103ine, mitropolitul de origine georgian\u0103 s-a dovedit \u00een acela\u015fi timp a fi un … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-10266","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10266","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10266"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10266\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15001,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10266\/revisions\/15001"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10266"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10266"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10266"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}