![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/sf-siluan-2.jpeg\")
<\/a> 1. Sf\u00e2ntul Siluan 2. Monahul Casian Korepanov 3. Ierodiaconul Sofronie Saharov 4. Monahul Vassili Krivo\u0219ein 5. Studentul Roman Strizkov (foto 1933)<\/p>\nI. Despre cunoa\u015fterea voii lui Dumnezeu<\/span><\/p>\n Sf\u00e2ntul Siluan spunea: \u201cEste bine ca \u00eentotdeauna \u015fi \u00een toate s\u0103 c\u0103ut\u0103m c\u0103l\u0103uzire de la Dumnezeu, ce \u015fi cum trebuie s\u0103 facem sau s\u0103 gr\u0103im.\u201d Cu alte cuvinte, \u00een fiecare situa\u0163ie \u00een parte datori suntem s\u0103 c\u0103ut\u0103m a cunoa\u015fte voia lui Dumnezeu \u015fi c\u0103ile spre a o \u00eemplini. C\u0103utarea voii lui Dumnezeu este cea mai important\u0103 lucrare a vie\u0163ii noastre, c\u0103ci cel care ajunge s\u0103 se afle pe calea ei este prins \u00een via\u0163a dumnezeiasc\u0103, cea ve\u015fnic\u0103. La cunoa\u015fterea voii lui Dumnezeu se poate ajunge pe mai multe c\u0103i. Una din ele este cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, poruncile lui Hristos. \u00cens\u0103, \u00een poruncile Evangheliei, \u00een ciuda \u00eenaltei lor des\u0103v\u00e2r\u015firi- sau, mai bine zis, \u00een virtutea des\u0103v\u00e2r\u015firii lor- voia lui Dumnezeu se exprim\u0103 \u00een sensul ei general \u015fi ultim, iar omul, \u00eent\u00e2lnind \u00een via\u0163a sa de zi cu zi o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 varietate de situa\u0163ii, adesea nu \u015ftie ce s\u0103 fac\u0103 pentru ca lumea sa s\u0103 se integreze cursului voii lui Dumnezeu. Pentru ca fapta sa s\u0103 aib\u0103 un sf\u00e2r\u015fit bun, nu este destul s\u0103 cunoa\u015ftem doar expresia general\u0103 a voii lui Dumnezeu \u00een, de pild\u0103, porunca de a iubi pe Dumnezeu din toat\u0103 inima, din toat\u0103 mintea, din toat\u0103 puterea sa \u015fi pe aproapele ca pe sine \u00eensu\u015fi; mai trebuie \u00eenc\u0103 \u015fi luminare de la Dumnezeun\u00een ce prive\u015fte mijloacele \u00eemplinirii acestor porunci \u00een realitatea zilnic\u0103 a vie\u0163ii; mai mult pentru aceasta avem neap\u0103rat\u0103 nevoie de puterea cea de Sus.<\/p>\n Cel ce a dob\u00e2ndit \u00een inima sa dragostea lui Dumnezeu, mi\u015fcat de aceast\u0103 dragoste, s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte faptele sale din porniri care aproximeaz\u0103 voia lui Dumnezeu; este, \u00eens\u0103, vorba doar de o aproximare \u015fi nu de des\u0103v\u00e2r-\u015fire. Faptul de a nu putea ajunge la plinirea des\u0103v\u00e2r\u015firii duce la nevoia absolut\u0103 pentru to\u0163i a unei ne\u00e2ntrerupte comuni-c\u0103ri cu Dumnezeu prin rug\u0103ciune pentru c\u0103l\u0103uzire \u015fi ajutor. Omul nu ajunge nu numai la des\u0103v\u00e2r\u015firea dragostei, dar nici la des\u0103v\u00e2r\u015firea cunoa\u015fterii. O fapt\u0103 ce izvor\u0103\u015fte, cum s-ar p\u0103rea, din cea mai bun\u0103 pornire, adesea poate avea consecin\u0163e nedorite, ba chiar rele. Iar aceasta pentru c\u0103 mijloacele sau chipul \u00eenf\u0103ptuirii erau rele sau pur \u015fi simplu gre\u015fite \u00een situa\u0163ia dat\u0103. Adesea auzim pe c\u00e2te cineva \u00eendrept\u0103\u0163indu-se cu buna inten\u0163ie avut\u0103, dar aceasta nu este destul. Via\u0163a omeneasc\u0103 este plin\u0103 de astfel de gre\u015feli. Iat\u0103 pentru ce cel care iube\u015fte pe Dumnezeu todeauna caut\u0103 \u00eendrumare de Sus ciulind necontenit urechea sa l\u0103untric\u0103 spre a auzi glasul lui Dumnezeu.<\/p>\n \u00cen practic\u0103 aceasta se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte precum urmeaz\u0103: tot cre\u015ftinul, dar \u00eendeosebi episcopul sau preotul, care se afl\u0103 nevoit s\u0103 ia \u00eentr-o anumit\u0103 situa\u0163ie o hot\u0103r\u00e2re \u00een armonie cu voia lui Dumnezeu, trebuie s\u0103 lepede l\u0103untric toate cuno\u015ftiin\u0163ele sale, toate ideile preconcepute, dorin\u0163ele \u015fi planurile sale\u015fi o dat\u0103 liber de tot ce este \u201cal s\u0103u \u201c s\u0103 se roage lui Dumnezeu, cu aten\u0163ie \u00een l\u0103untrul inimii; iar primul g\u00e2nd ce na\u015fte \u00een suflet dup\u0103 o asemenea rug\u0103ciune se prime\u015fte ca o \u00eendrumare de Sus. O asemenea c\u0103utare spre a cunoa\u015fte voia lui Dumnezeu printr-o nemijlocit\u0103 comunicare cu Dumnezeu \u00een rug\u0103ciune, mai cu seam\u0103 \u00een vreme de nevoie sau de necaz, face ca omul, precum zicea sf\u00e2ntul Sf\u00e2ntul Silvan \u201cs\u0103 aud\u0103 \u00een sufletul lui r\u0103spunsul lui Dumnezeu \u015fi s\u0103 se \u00eenve\u0163e s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103l\u0103uzirea cea de la Dumnezeu…a\u015fa noi to\u0163i avem nevoie s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 recunoa\u015ftem voia lui Dumnezeu; iar de nu ne vom \u00eenv\u0103\u0163a, nu vom cunoa\u015fte niciodat\u0103 aceast\u0103 cale.\u201d<\/p>\n Acestei faceri, \u00een forma ei mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, \u00eei premerge obi\u015fnuin\u0163a cu rug\u0103ciunea ne\u00eencetat\u0103, av\u00e2ndt necontenit aten\u0163ia \u00een inim\u0103. \u00cens\u0103 spre a fi sigur c\u0103 aude glasul lui Dumnezeu \u00eenl\u0103untrul s\u0103u,omul trebuie s\u0103 se lepede devoia sa \u015fi s\u0103 fie gata de orice jertf\u0103,asemenea lui Araam, ba chiar, dup\u0103 poruncaApostolului Pavel, asemenea lui Hristos \u00censu\u015fi, Care \u201cS-au f\u0103cut ascult\u0103tor tat\u0103lui p\u00e2n\u0103 la moarte\u201d (Fil.2,8). Cel carea pornit pe aceast\u0103n cale va reu\u015fi numai dac\u0103 din experian\u0163\u0103 a cunoscut cum lucreaz\u0103 harul Sf\u00e2ntului Duh \u00een om, \u015fi dac\u0103 \u00een inima sa s.a \u00eenr\u0103d\u0103cinat a anume m\u00e2nioas\u0103 lep\u0103dare desine,adic\u0103 o lep\u0103darte hot\u0103r\u00e2t\u0103 a voii sale \u201cindividuale\u201d, meschine, pentru a dob\u00e2ndi \u015fi a s\u0103v\u00e2r\u015fi sf\u00e2nta voie a lui Dumnezeu.Unuia ca acesta i se va dezv\u0103lui adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al \u00eentreb\u0103rii pe care Sf\u00e2nul Sibean a pus.o p\u0103rintelui Stratornic: \u201cCum gr\u0103iesc cei des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i?\u201d; lui, cuvintele sfin\u0163ilor p\u0103rin\u0163i: \u201cpl\u0103cut-au Duhului Sf\u00e2nt \u015fi nou\u0103\u201d (Fap.15,28) \u00eei vor fi familiare; el va\u00een\u0163elege mai deslu\u015fit acele cuvinte din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, din Vechiul precum \u015fi din Noul Testament, undeeste vorba dreo asemenea nemijlocit\u0103 convorbire a sufletului cu Dumnezeu; \u015fi se va apropia de adev\u0103rata \u00een\u0163elegere a felului \u00een care vorbeau Apostolii \u015fi Prooroci.<\/p>\n Omul este zidit dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu \u015fi este chemat la plin\u0103tatea nemijlocit\u0103 a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii cu Dumnezeu, iar \u00een virtutea acestui fapt, to\u0163i, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, ar trebui s\u0103 mearg\u0103 pe aceast\u0103 cale; \u00eens\u0103 experien\u0163a vie\u0163ii arat\u0103 c\u0103 aceasta nici pe departe nu este pentru to\u0163i , pentru c\u0103 majoritatea oamenilor nu aud \u00een inima lor glasul lui Dumnezeu, nu \u00eel \u00een\u0163eleg \u015fi urmeaz\u0103 glasul patimilor care vie\u0163uiesc \u00een suflet \u015fi care \u00eeneac\u0103 cu g\u0103l\u0103gia lor bl\u00e2ndul glas al lui Dumnezeu.<\/p>\n \u00cen Biseric\u0103 exist\u0103 o cale de ie\u015fire din aceast\u0103 situa\u0163ie jalnic\u0103, \u015fi anume: a \u00eentreba pe p\u0103rintele duhovnic \u015fi a-i face ascultare. \u00censu\u015fi Sf\u00e2ntul Siluan iubea aceast\u0103 cale, o urma, o propov\u0103duia \u015fi scria despre ea (cf. Sf\u00e2ntul Siluan – cap.Despre p\u0103stori \u015fi duhovnici). \u00cen general el considera calea smerit\u0103 a ascult\u0103rii a fi mai sigur\u0103. El credea cu t\u0103rie c\u0103 pentru credin\u0163a celui ce \u00eentreab\u0103, r\u0103spunsul duhovnicului \u00eentotdeauna va fi bun, folositor, pl\u0103cut lui Dumnezeu. Credin\u0163a \u00een realitatea tainei Bisericii \u015fi a harului preo\u0163iei i se \u00eent\u0103rise \u00eendeosebi din seara c\u00e2nd, \u00een m\u00e2n\u0103stirea vechiului Russikon, \u00een vremea postului mare, la vecernie, a v\u0103zut pe b\u0103tr\u00e2nul duhovnic Avraamie schimbat la fa\u0163\u0103, \u00een chipul lui Hristos, str\u0103lucind \u00een chip negr\u0103it.<\/p>\n Plin de credin\u0163a izvor\u00e2t\u0103 din har, Sf\u00e2ntul Siluan tr\u0103ia realitatea tainelor Bisericii, dar reamintim c\u0103 el g\u0103sea c\u0103, chiar omene\u015fte vorbind , adic\u0103 \u00een plan psihologic, este u\u015for s\u0103 vezi foloasele ascult\u0103rii fa\u0163\u0103 de p\u0103rintele duhovnic; el spunea c\u0103 atunci c\u00e2nd duhovnicul, \u00een slujirea sa, r\u0103spunde la o \u00eentrebare, acesta este liber \u00een acel moment de patima care \u00eel st\u0103p\u00e2ne\u015fte pe cel ce \u00eentreab\u0103, \u015fi, \u00een virtutea acestui fapt, poate vedea lucrurile mai limpede \u015fi se afl\u0103 mai deschis influen\u0163ei harului lui Dumnezeu.<\/p>\n R\u0103spunsul duhovnicului va purta, \u00een majoritatea cazurilor, pecetea nedes\u0103v\u00e2r\u015firii; dar aceasta nu este pentru c\u0103 duhovnicul este lipsit de harul cuno\u015ftin\u0163ei, ci pentru c\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015firea ar fi dincolo de puterea \u015fi de capacit\u0103\u0163ile celui ce \u00eentreab\u0103. \u00cen ciuda nedes\u0103v\u00e2r\u015firii pov\u0103\u0163uirii duhovnicului, aceasta, primit\u0103 cu credin\u0163\u0103 \u015fi dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, va duce negre\u015fit la o cre\u015ftere duhovniceasc\u0103. Aceast\u0103 cale \u00eens\u0103 se \u00eenchide adeseori, pentru c\u0103 cel care \u00eentreab\u0103, nev\u0103z\u00e2nd \u00eenaintea sa dec\u00e2t un om , se clatin\u0103 \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi de aceea nu prime\u015fte primul cuv\u00e2nt al duhovnicului \u015fi i se \u00eempotrive\u015fte, opun\u00e2ndu-i p\u0103rerile \u015fi \u00eendoielile sale.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Siluan a vorbit despre aceast\u0103 tem\u0103 important\u0103 cu egumenul m\u00e2n\u0103stirii, arhimandritul Missail (+ 22 ian 1940), un om al Duhului, c\u0103tre care binevoia \u015fi pe care v\u0103dit \u00eel asculta Dumnezeu.<\/p>\n P\u0103rintele Siluan l-a \u00eentrebat pe egumen: Cuv\u00e2ntul egumenului Missail va s\u0103 spun\u0103: Aceast\u0103 credin\u0163\u0103 se manifesta foarte v\u0103dit \u00een via\u0163a egumenului Missail. Odat\u0103 el a chemat la sine pe un novice: p\u0103rintele Sofronie (\u00eensu\u015fi autorul – n.tr.)<\/i>, \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-i o ascultare complicat\u0103 \u015fi grea. Novicele a primit-o din toat\u0103 inima \u015fi, f\u0103c\u00e2nd metania de cuviin\u0163\u0103, se \u00eendrepta spre u\u015f\u0103. Dintr-o dat\u0103 egumenul \u00eel chem\u0103 \u00eenapoi. Novicele s-a oprit. \u00cenclin\u00e2ndu-\u015fi u\u015for capul \u015fi cu un glas lini\u015ftit \u015fi grav, i-a spus:<\/p>\n – P\u0103rinte Sofronie, nu uita: Dumnezeu nu judec\u0103 de dou\u0103 ori; de aceea, dac\u0103 vei face ceva \u00een ascultare mie, atunci eu voi fi judecat de Dumnezeu, iar mata e\u015fti liber de r\u0103spundere.<\/p>\n Dac\u0103 cineva se \u00eempotrivea c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in unei hot\u0103r\u00e2ri sau pov\u0103\u0163uiri a egumenului Missail, atunci acest mare b\u0103rbat nevoitor, \u00een ciuda pozi\u0163iei sale de administrator, r\u0103spundea de obicei: Bine, face\u0163i cum voi\u0163i , \u015fi nu \u00ee\u015fi mai repeta cuv\u00e2ntul. \u015ei Sf\u00e2ntul Siluan, dac\u0103 \u00eent\u00e2lnea \u00eempotrivire, de asemenea, imediat t\u0103cea. A vorbi despre astfel de lucruri, care constituie taina netainic\u0103 a vie\u0163ii cre\u015ftine \u015fi care totu\u015fi dep\u0103\u015fesc hotarele vie\u0163ii tr\u00e2ndave de zi cu zi \u015fi obi\u015fnuita pu\u0163in\u0103 experien\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103, nu este niciodat\u0103 f\u0103r\u0103 de primejdie, c\u0103ci mul\u0163i pot s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cuv\u00e2ntul \u00een chip gre\u015fit \u015fi gre\u015fit s\u0103-l pun\u0103 \u00een practic\u0103, iar atunci, \u00een loc de c\u00e2\u015ftig, el poate na\u015fte daune, \u00eendeosebi dac\u0103 cineva se apropie de aceast\u0103 nevoin\u0163\u0103 cu o prea mare \u015fi m\u00e2ndr\u0103 \u00eencredere \u00een sine.<\/p>\n C\u00e2nd cineva dorea un sfat de la Sf\u00e2ntul Siluan, acestuia nu-i pl\u0103cea s\u0103 dea r\u0103spuns \u201cdin mintea sa\u201d. El avea \u00een amintire cuv\u00e2ntul Cuviosului Serafim de Sarov: \u201cC\u00e2nd vorbeam din mintea mea, se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 gre\u015fesc\u201d, iar la aceasta se ad\u0103uga c\u0103 gre\u015felile pot fi mici, dar pot fi \u015fi mari.<\/p>\n Acea stare despre care vorbea p\u0103rintelui Stratonic, \u015fi anume c\u0103 \u201ccei des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i nu gr\u0103iesc nimic de la sine… Ei gr\u0103iesc numai ceea ce le d\u0103 Duhul \u201c, nu li se d\u0103 \u00eentotdeauna nici chiar celor care se apropie de des\u0103v\u00e2r\u015fire, precum nici Apostolii, nici ceilal\u0163i Sfin\u0163i, nu \u00eentotdeauna f\u0103ceau minuni, iar Duhul proorociei nu lucra \u00eentotdeauna la fel \u00een prooroci, ci uneori cu putere mai mare, alteori \u00eens\u0103 se \u00eendep\u0103rta de ei. Dup\u0103 cuv\u00e2ntul Sf\u00e2ntului, cel care se roag\u0103 din toat\u0103 inima trece prin multe \u015fi felurite st\u0103ri de rug\u0103ciune: lupta cu vr\u0103jma\u015ful, lupta cu sine \u00eensu\u015fi, cu patimile, lupta cu oamenii, cu \u00eenchipuirile; \u00een astfel de situa\u0163ii mintea nu este curat\u0103 \u015fi nimica nu este limpede. Dar c\u00e2nd vine rug\u0103ciunea curat\u0103, c\u00e2nd mintea \u00eempreuna cu inima st\u0103 neturburat\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu, c\u00e2nd sufletul simte prezen\u0163a harului \u00een sine \u015fi s-a dat voii lui Dumnezeu, fiind slobod de lucrarea patimilor \u015fi a \u00eenchipuirilor care \u00eel \u00eentunec\u0103, atunci cel ce se roag\u0103 poate auzi insuflarea harului.<\/p>\n C\u00e2nd cel ce nu are destul\u0103 experien\u0163\u0103 \u015fi nu poate deslu\u015fi cu siguran\u0163\u0103, \u201cdup\u0103 gust\u201d, lucrarea harului de cea a patimilor, \u00eendeosebi a m\u00e2ndriei, se d\u0103 acestei lucr\u0103ri, adic\u0103 a c\u0103uta voia lui Dumnezeu prin rug\u0103ciune, atunci e de neap\u0103rat\u0103 trebuin\u0163\u0103 ca unul ca acesta s\u0103-l \u00eentrebe pe duhovnic, iar el \u00eensu\u015fi, \u00een fa\u0163a oric\u0103rei experien\u0163e sau insufl\u0103ri duhovnice\u015fti, p\u00e2n\u0103 la judecata duhovnicului asupra acesteia s\u0103 \u0163in\u0103 f\u0103r\u0103 gre\u015f principiul nevoin\u0163ei: \u201cnici s\u0103 prime\u015fti, nici s\u0103 respingi \u201c.<\/p>\n \u201cNeprimind\u201d , cre\u015ftinul se p\u0103ze\u015fte de primejdia de a socoti lucrarea sau insuflarea demonic\u0103 drept dumnezeiasc\u0103 \u015fi de a se obi\u015fnui astfel s\u0103 \u201cia aminte la duhurile cele \u00een\u015fel\u0103toare \u015fi la \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile cele dr\u0103ce\u015fti\u201d \u015fi s\u0103 dea \u00eenchin\u0103ciune dumnezeiasc\u0103 dracilor.<\/p>\n \u201cNeresping\u00e2nd\u201d, scap\u0103 de alt\u0103 primejdie, \u015fi anume: cea de a atribui lucrarea dumnezeiasc\u0103 dracilor \u015fi astfel a c\u0103dea \u00een p\u0103catul \u201chulei \u00eempotriva Duhului Sf\u00e2nt\u201d , a\u015fa cum fariseii atribuiau izgonirea dracilor de c\u0103tre Hristos puterii lui \u201cVeelzevul, domnul dracilor\u201d (cf. Mt. 12,22 -32).<\/p>\n A doua primejdie este mai \u00eenfrico\u015f\u0103toare dec\u00e2t cea dint\u00e2i, deoarece sufletul se poate obi\u015fnui \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 s\u0103 resping\u0103 harul \u015fi s\u0103 \u00eel urasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 starea de \u00eempotrivire lui Dumnezeu, \u00eenc\u00e2t s\u0103 se determine astfel p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een planul ve\u015fniciei \u015fi, ca urmare, acest p\u0103cat \u201cnu se va ierta lui, nici \u00een veacul de acum, nici \u00een cel ce va s\u0103 fie\u201d (Mt. 12,32); pe c\u00e2nd \u00een r\u0103t\u0103cirea cea dinainte sufletul \u00ee\u015fi poate recunoa\u015fte mai u\u015for gre\u015feala \u015fi, prin poc\u0103in\u0163\u0103, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 m\u00e2ntuirea, deoarece nu exist\u0103 p\u0103cat care s\u0103 nu poat\u0103 fi iertat, dec\u00e2t p\u0103catul de care nu ne poc\u0103im.<\/p>\n Despre acest principiu c\u00e2t se poate de important al nevoin\u0163ei – \u201cnici s\u0103 prime\u015fti, nici s\u0103 respingi\u201d – \u015fi despre felul \u00een care se aplic\u0103 \u00een via\u0163a nevoitorului, ar trebui spuse multe, \u00eens\u0103, deoarece \u00een scrierea de fa\u0163\u0103 ne-am propus s\u0103 vorbim numai despre situa\u0163iile esen\u0163iale, f\u0103r\u0103 a intra \u00een am\u0103nunte, ne vom \u00eentoarce la tema cea din \u00eenceput.<\/p>\n Cunoa\u015fterea voii lui Dumnezeu prin rug\u0103ciune, \u00een forma ei mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, este un lucru rar \u00eent\u00e2lnit, dob\u00e2ndit numai cu pre\u0163ul unei \u00eendelungi str\u0103duin\u0163e, al unei mari experien\u0163e de lupt\u0103 cu patimile, dup\u0103 multe \u015fi grele ispite de la draci pe de o parte, \u015fi multe izb\u0103viri de la Dumnezeu pe de alt\u0103 parte. \u00cens\u0103 rug\u0103ciunea din toat\u0103 inima pentru ajutor este o lucrare bun\u0103 \u015fi de neap\u0103rat\u0103 trebuin\u0163\u0103 tuturor: \u015fi mai marilor, \u015fi ucenicilor, \u015fi b\u0103tr\u00e2nilor, \u015fi tinerilor, \u015fi celor ce \u00eenva\u0163\u0103, \u015fi celor ce sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, \u015fi p\u0103rin\u0163ilor, \u015fi copiilor. Sf\u00e2ntul Siluan insista asupra faptului c\u0103 to\u0163i, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, independent de rang sau de stare sau de v\u00e2rst\u0103, \u00eentotdeauna \u015fi \u00een toate, fiecare a\u015fa cum \u015ftie, s\u0103 cear\u0103 de la Dumnezeu luminare pentru ca astfel, pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, fiecare s\u0103 \u00ee\u015fi apropie calea sa de calea sfintei voin\u0163e a lui Dumnezeu, p\u00e2n\u0103 la a atinge des\u0103v\u00e2r\u015firea.<\/p>\n De neajuns \u015fi de nedefinit \u00een ceea ce prive\u015fte izvoarele ei, temeiurile ei cele ve\u015fnice, via\u0163a duhovniceasc\u0103 simpl\u0103 \u015fi una \u00een esen\u0163a ei – nu g\u0103sesc cuvinte pentru a o defini. Oarecine ar putea numi acest domeniu \u201csupracon\u015ftientul\u201d… \u00eens\u0103 acest cuv\u00e2nt este lipsit de \u00een\u0163eles aici nedefinind nimic mai mult dec\u00e2t rela\u0163ia dintre con\u015ftiin\u0163a reflexiv\u0103 \u015fi acea lume care se afl\u0103 dincolo de limitele ei.<\/p>\n Trec\u00e2nd din acest domeniu de nedefinit pe t\u0103r\u00e2mul accesibil observa\u0163iei \u015fi controlului nostru l\u0103untric, via\u0163a duhovniceasc\u0103 ni se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 sub dou\u0103 aspecte, \u015fi anume: ca stare duhovniceasc\u0103 sau tr\u0103ire \u015fi ca con\u015ftiin\u0163\u0103 dogmatic\u0103. Aceste dou\u0103 aspecte oarecum diferite unul de altul \u00een \u201c\u00eentruparea\u201d lor, adic\u0103 \u00een expresia formal\u0103 pe care o iau \u00een via\u0163a de zi cu zi, \u00een realitate constituie una \u015fi aceea\u015fi via\u0163\u0103, de nedesp\u0103r\u0163it. \u00cen virtutea acestui fapt, toat\u0103 lucrarea nevoin\u0163ei, toat\u0103 starea duhovniceasc\u0103 este nedesp\u0103r\u0163it legat\u0103 de con\u015ftiin\u0163a dogmatic\u0103 corespunz\u0103toare ei. Av\u00e2nd \u00een vedere cele spuse mai sus, am \u00eencercat \u00eentotdeauna s\u0103 \u00een\u0163eleg care era con\u015ftiin\u0163a dogmatic\u0103 cu care se lega acea mare rug\u0103ciune \u015fi mare pl\u00e2ns al Sf\u00e2ntului Siluan pentru lume.<\/p>\n Dac\u0103 este nevoie de a transpune cuvintele Sf\u00e2ntului greu de cuprins \u00een sf\u00e2nta \u015fi marea lor simplitate \u00eentr-un limbaj mai accesibil contemporanilor no\u015ftri, atunci, \u00een cele ce urmeaz\u0103, n\u0103d\u0103jduim s\u0103 ne apropiem de expresia con\u015ftiin\u0163ei lui dogmatice.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Siluan spunea \u015fi scria c\u0103 dragostea lui Hristos nu putea s\u0103 rabde pierzania nici unui om \u015fi c\u0103 \u00een grija ei pentru m\u00e2ntuirea tuturor, pentru a-\u015fi atinge \u0163elul, ea alege calea jertfei. \u201cDomnul d\u0103 monahului dragostea Sf\u00e2ntului Duh \u015fi din aceast\u0103 dragoste monahul se \u00eentristeaz\u0103 pentru oameni, c\u0103 nu to\u0163i se m\u00e2ntuiesc. \u00censu\u015fi Domnul at\u00e2ta se \u00eentrista pentru oameni \u00eenc\u00e2t S-a dat pe Sine mor\u0163ii pe cruce.<\/p>\n \u015ei Maica Domnului purta aceea\u015fi durere pentru oameni \u00een inima ei; \u015fi ea, asemenea Fiului ei Cel iubit, tuturor le dorea, din tot sufletul ei, m\u00e2ntuirea. Acela\u015fi Duh Sf\u00e2nt L-au dat Domnul Apostolilor \u015fi Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri \u015fi p\u0103storilor Bisericii.\u201d (\u201cDespre monahi\u201d – Sf\u00e2ntul Siluan).<\/i><\/p>\n A m\u00e2ntui, cu adev\u0103rat cre\u015ftine\u015fte, nu este cu putin\u0163\u0103 dec\u00e2t prin dragoste, adic\u0103 cucerind inimile; nici un fel de silire nu-\u015fi poate afle locul aici. \u00cen n\u0103zuin\u0163a ei de a m\u00e2ntui pe to\u0163i, dragostea se las\u0103 dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \u015fi pentru aceasta ea \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 nu numai omenirea care tr\u0103ie\u015fte acum pe p\u0103m\u00e2nt, ci \u015fi pe cei care au murit, \u015fi \u00eensu\u015fi iadul, \u015fi pe cei care mai au \u00eenc\u0103 a se na\u015fte, adic\u0103 pe \u00eentregul Adam. \u015ei dac\u0103 dragostea salt\u0103 \u015fi se bucur\u0103 v\u0103z\u00e2nd m\u00e2ntuirea fra\u0163ilor, atuncea pl\u00e2nge \u015fi se roag\u0103 c\u00e2nd vede pierzania lor.<\/p>\n Am \u00eentrebat pe Sf\u00e2ntul Siluan: cum poate cineva s\u0103 iubeasc\u0103 to\u0163i oamenii? \u015ei unde g\u0103se\u015fti o asemenea dragoste ca s\u0103 devii una cu to\u0163i. Acesta a r\u0103spuns: \u201cCa s\u0103 devii una cu to\u0163i, precum zice Domnul. \u201cCa to\u0163i una s\u0103 fie\u201d (Ioan 17, 21) nu avem nevoie s\u0103 n\u0103scocim nimic; noi to\u0163i avem o singur\u0103 fire, \u015fi de aceea, firesc ar fi s\u0103 iubim pe to\u0163i; iar puterea de a iubi o d\u0103 Duhul Sf\u00e2nt.\u201d Puterea dragostei – este mare \u015fi biruitoare, dar nu p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Exist\u0103 \u00een fiin\u0163a omului un anume domeniu unde p\u00e2n\u0103 \u015fi dragostea \u00ee\u015fi afl\u0103 o limit\u0103, unde p\u00e2n\u0103 \u015fi ea nu ajunge la plin\u0103tatea st\u0103p\u00e2nirii. Care este aceasta?<\/p>\n Libertatea. Libertatea omului este \u00eentr-adev\u0103r at\u00e2t de real\u0103 \u015fi at\u00e2t de mare c\u0103 nici \u00eens\u0103\u015fi jertfa lui Hristos, nici jertfa tuturor celor care au urmat lui Hristos nu conduce \u00een mod necesar la biruin\u0163\u0103.<\/p>\n Domnul a zis: \u201c\u015ei Eu, de m\u0103 voi \u00een\u0103l\u0163a pre p\u0103m\u00e2nt (adic\u0103 voi fi r\u0103stignit pe cruce), pre to\u0163i voi trage la Mine.\u201d (Ioan 12, 32). Astfel, dragostea lui Hristos n\u0103d\u0103jduie\u015fte \u201cpre to\u0163i s\u0103 trag\u0103 la Sine\u201d \u015fi pentru aceasta merge p\u00e2n\u0103 la iadul cel mai de jos. Dar p\u00e2n\u0103 \u015fi acestei dragoste des\u0103v\u00e2r\u015fite \u015fi acestei jertfe des\u0103v\u00e2r\u015fite, cineva – nu se \u015ftie cine \u015fi de vor fi mul\u0163i sau pu\u0163ini, iar\u0103\u015fi nu se \u015ftie – poate r\u0103spunde cu refuz, chiar \u015fi \u00een planul ve\u015fniciei, \u015fi s\u0103 zic\u0103: dar eu – nu vreau\u201d.<\/p>\n \u015ei acest\u0103 \u00eenfrico\u015f\u0103toare putere a libert\u0103\u0163ii, cunoscut\u0103 \u00een experien\u0163a duhovniceasc\u0103 a Bisericii, a f\u0103cut ca ideea origenist\u0103 (c\u0103 to\u0163i, p\u00e2n\u0103 \u015fi diavolul, neap\u0103rat se vor m\u00e2ntui) s\u0103 fie respins\u0103. Nu e nici o \u00eendoial\u0103 c\u0103 o con\u015ftiin\u0163\u0103 origenist\u0103 nu poate na\u015fte asemenea rug\u0103ciune ca cea a Sf\u00e2ntului Siluan.<\/p>\n Ceea ce Sf\u00e2ntul a cunoscut \u00een clipa \u00een care a v\u0103zut pe Hristos era pentru el mai presus de orice \u00eendoial\u0103. El \u015ftia c\u0103 Cel Ce i Se ar\u0103tase este Domnul Atot\u0163iitorul. El \u015ftia c\u0103 smerenia lui Hristos \u015fi acea dragoste pe care o cunoscuse \u015fi de care se umpluse p\u00e2n\u0103 la limita puterii de a le purta erau lucrarea Sf\u00e2ntului Duh – Dumnezeu. El prin Duhul Sf\u00e2nt \u015ftia c\u0103 Dumnezeu este dragoste ne\u0163\u0103rmurit\u0103 \u015fi milostenie f\u0103r\u0103 margini, \u015fi totu\u015fi, cuno\u015ftin\u0163a acestui adev\u0103r nu l-a dus la g\u00e2ndul c\u0103 \u201cp\u00e2n\u0103 la urm\u0103, to\u0163i, neap\u0103rat se vor m\u00e2ntui\u201d. Con\u015ftiin\u0163a putin\u0163ei pierzaniei ve\u015fnice r\u0103m\u00e2nea ad\u00e2nc \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een duhul lui, \u015fi aceasta pentru c\u0103 \u00een starea de har i se dezv\u0103luie sufletului m\u0103sura libert\u0103\u0163ii omene\u015fti.<\/p>\n Esen\u0163a libert\u0103\u0163ii absolute const\u0103 \u00een aceea c\u0103 \u00een afara oric\u0103rei dependen\u0163e sau constr\u00e2ngeri, \u00een afara oric\u0103rei limit\u0103ri, s\u0103 \u00ee\u0163i determini tu \u00eensu\u0163i, \u00een toate, fiin\u0163a proprie. Aceasta este libertatea lui Dumnezeu; omul nu are o astfel de libertate.<\/p>\n Ispita f\u0103ptuirii libere, zidite \u00een chipul lui Dumnezeu este s\u0103 \u00ee\u015fi zideasc\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a proprie, s\u0103 se determine pe sine \u00eens\u0103\u015fi \u00een toate, \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 devin\u0103 dumnezeu, \u015fi nu s\u0103 primeasc\u0103 numai aceea ce \u00eei este dat deoarece \u00een aceasta ar sim\u0163i o anume dependen\u0163\u0103.<\/p>\n Fericitul Siluan zicea c\u0103 \u015fi aceast\u0103 ispit\u0103 se biruie\u015fte prin credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu, precum \u015fi orice alt\u0103 ispit\u0103. Credin\u0163a \u00een Dumnezeul cel bun \u015fi milostiv, credin\u0163a c\u0103 El se afl\u0103 mai presus de orice des\u0103v\u00e2r\u015fire, atrage harul \u00een suflet \u015fi atuncea nu-\u015fi mai g\u0103se\u015fte loc sim\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00eengreuietor al dependen\u0163ei. c\u0103ci sufletul iube\u015fte pe Dumnezeu ca pe \u00censu\u015fi Tat\u0103l lui \u015fi tr\u0103ie\u015fte prin El.<\/p>\n III. Despre nep\u00e3timirea dup\u00e3 asem\u00e3narea lui Dumnezeu<\/p>\n Lumina nezidit\u0103, care purcede din Dumnezeul Cel nep\u0103timitor, ar\u0103t\u00e2ndu-se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte omului acea nep\u0103timire dup\u0103 asem\u0103narea lui Dumnezeu, care este \u015fi \u0163elul ultim al nevoin\u0163ei cre\u015ftine.<\/p>\n Dar \u00eentrebarea este: ce este nep\u0103timirea? Judec\u00e2nd dup\u0103 formarea filologic\u0103 a cuv\u00e2ntului, acest concept pare negativ; nu cumva \u015fi realitatea \u00een\u0163elesului lui este negativ\u0103? Nu cumva prin aceasta se \u00een\u0163elege o \u201cdezbr\u0103care\u201d a vie\u0163ii? Nicidecum. Nep\u0103timirea, \u00een \u00een\u0163elesul cre\u015ftin, nu \u00eenseamn\u0103 a se \u201cdezbr\u0103ca\u201d de fiin\u0163\u0103, ci a se \u00eenve\u015fm\u00e2nta cu o via\u0163\u0103 nou\u0103, sf\u00e2nt\u0103, ve\u015fnic\u0103, adic\u0103 cu Dumnezeu. Apostolul Pavel spune: \u201c… noi nu voim s\u0103 ne dezbr\u0103c\u0103m, ci s\u0103 ne \u00eembr\u0103c\u0103m, ca ce este muritor s\u0103 se \u00eenghit\u0103 de via\u0163\u0103\u201d (2 Cor 5,4).<\/p>\n T\u00e2njind spre nep\u0103timire, nevoitorul ortodox t\u00e2nje\u015fte spre o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire vie \u015fi adev\u0103rat\u0103 cu Dumnezeu pe care-L \u015ftie a fi nep\u0103timitor.<\/p>\n Nep\u0103timirea lui Dumnezeu nu este ceva static, mort; firescul Lui nu este a nu lua parte la via\u0163a lumii \u015fi a omului. Nep\u0103timirea lui Dumnezeu nu \u00eenseamn\u0103 o absen\u0163\u0103 de mi\u015fcare, de comp\u0103timire, de dragoste. \u00cens\u0103 de-abia pronun\u0163\u0103m aceste cuvinte \u015fi \u00een mintea noastr\u0103 deja apare viziunea limitativ\u0103, empiric\u0103 a acestor concepte, \u015fi cu aceasta se na\u015fte un \u015fir \u00eentreg de nedumeriri: mi\u015fcare, comp\u0103timire, iubire \u2013 oare prin acestea nu introducem o anume relativitate \u00een Fiin\u0163a lui Dumnezeu? Vorbind astfel, oare nu proiect\u0103m asupra lui Dumnezeu nevrednicia unui antropomorfism?<\/p>\n Dumnezeu este \u00eentreg via\u0163\u0103, \u00eentreg iubire; Dumnezeu este lumin\u0103 \u00een care nu este nici un \u00eentuneric, adic\u0103 \u00eentunericul stric\u0103ciunii \u015fi al mor\u0163ii, \u00eentunericul ne\u015ftiin\u0163ei, al nefiin\u0163ei sau al r\u0103ului, \u00eentunericul nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor \u015fi contradic\u0163iilor l\u0103untrice nedep\u0103\u015fite, al surp\u0103rilor \u015fi izbucnirilor fiin\u0163ei. Dumnezeu este Dumnezeu viu, dinamic; \u00eens\u0103 dinamica vie\u0163ii dumnezeie\u015fti este o plin\u0103tate f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit \u015fi f\u0103r\u0103 de \u00eenceput a fiin\u0163ei, care exclude orice fel de evolu\u0163ie a devenirii (teogonie)<\/b>.<\/p>\n Dumnezeu este nep\u0103timitor, dar nu \u00een sensul c\u0103 nu ia parte la via\u0163a f\u0103pturii. Dumnezeu iube\u015fte, miluie\u015fte, \u00eempreun\u0103-p\u0103time\u015fte, Se bucur\u0103, dar toate acestea nu introduc \u00een Fiin\u0163a Lui stric\u0103ciune (descompunere), relativitate, patim\u0103. Dumnezeu poart\u0103 de grij\u0103 f\u0103pturii Sale p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai mici am\u0103nunte, cu o precizie matematic\u0103; m\u00e2ntuie\u015fte ca un Tat\u0103, ca un Prieten; m\u00e2ng\u00e2ie ca o mam\u0103; ia parte \u00een chipul cel mai apropiat, \u00een toat\u0103 istoria omenirii, \u00een via\u0163a fiec\u0103rui om; dar aceasta nu introduce nici schimbare, nici cl\u0103tinare, nici desf\u0103\u015furarea vreunei evolu\u0163ii \u00een \u00cens\u0103\u015fi Fiin\u0163a dumnezeiasc\u0103.<\/p>\n Dumnezeu tr\u0103ie\u015fte toat\u0103 tragedia lumii, dar aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een \u00censu\u015fi Dumnezeu, \u00een s\u00e2nul Dumnezeirii, ar avea loc vreo tragedie, vreo lupt\u0103 ca urmare a unei proprii ne\u00eempliniri sau al vreunui \u00eentuneric ce s-ar afla \u00een El \u00censu\u015fi \u015fi ar fi r\u0103mas nedep\u0103\u015fit.<\/p>\n Dumnezeu iube\u015fte lumea, lucreaz\u0103 \u00een lume, vine \u00een lume, Se \u00eentrupeaz\u0103, sufer\u0103 \u015fi chiar moare dup\u0103 trup, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenceteze a r\u0103m\u00e2ne neschimbat \u00een Fiin\u0163a Sa cea mai presus de lume. Toate acestea le s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte tot a\u015fa de nep\u0103timitor, precum \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 simultan \u015fi f\u0103r\u0103 desf\u0103\u015furare, \u00een ve\u015fnicia Sa, toate desf\u0103\u015fur\u0103rile \u015fi \u00een\u015firuirile vie\u0163ii f\u0103pturii. \u00cen Dumnezeu, momentul static \u015fi cel dinamic formeaz\u0103 un tot a\u015fa de des\u0103v\u00e2r\u015fit, \u00eenc\u00e2t nici unul din diferitele noastre concepte nu I se poate aplica.<\/p>\n N\u0103zuind la nep\u0103timirea cea dup\u0103 asem\u0103narea lui Dumnezeu, nevoitorul ortodox o \u00een\u0163elege pe aceasta nu ca o \u201cindiferen\u0163\u0103 rece\u201d, ca o \u201cdeta\u015fare de o existen\u0163\u0103 iluzorie\u201d, ca o contempla\u0163ie \u201cdincolo de bine \u015fi de r\u0103u\u201d, ci ca via\u0163\u0103 \u00een Duhul Sf\u00e2nt.<\/p>\n Cel nep\u0103tima\u015f este plin de dragoste, de \u00eempreun\u0103-p\u0103timire, de purtare de grij\u0103, dar toate acestea izvor\u0103sc din Dumnezeu Care lucreaz\u0103 \u00een el. Nep\u0103timirea se poate defini ca \u201cdob\u00e2ndirea Duhului Sf\u00e2nt\u201d; ca Hristos vie\u0163uind \u00een noi. Nep\u0103timirea este lumina unei noi vie\u0163i care na\u015fte \u00een om noi sim\u0163iri sfinte, noi g\u00e2nduri dumnezeie\u015fti, noua lumin\u0103 a \u00een\u0163elegerii (\u201cra\u0163iunii\u201d) ve\u015fnice.<\/p>\n Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ai Bisericii au numit nep\u0103timirea \u201c\u00eenvierea sufletului mai \u00eenainte de ob\u015fteasca \u00eenviere\u201d (Sf. Ioan Sc\u0103rarul), \u201cp\u0103trunderea \u00eentru ne\u0163\u0103rmurita ne\u0163\u0103rmurire\u201d (Ava Talasie 1,56).<\/p>\n IV. Despre p\u0103cat<\/p>\n Ce este p\u0103catul \u00een \u00een\u0163elesul cre\u015ftin al cuv\u00e2ntului?<\/p>\n P\u0103catul, mai \u00eenainte de toate este un fenomen duhovnicesc, metafizic. R\u0103d\u0103cinile p\u0103catului se afl\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile tainice, \u201cmistice\u201d, ale firii duhovnice\u015fti a omului. Esen\u0163a p\u0103catului nu const\u0103 \u00een \u00eenc\u0103lcarea unor norme etice, ci \u00een \u00eenstr\u0103inarea de via\u0163a dumnezeiasc\u0103, ve\u015fnic\u0103, cea pentru care a fost f\u0103cut omul \u015fi c\u0103tre care este chemat \u00een chip firesc, adic\u0103 prin \u00eens\u0103\u015fi firea lui.<\/p>\n P\u0103catul se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een primul r\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncul tainic al duhului omului, \u00eens\u0103 urm\u0103rile lui r\u0103nesc \u00eentreg omul. Odat\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fit, el se r\u0103sfr\u00e2nge asupra st\u0103rii suflete\u015fti, precum \u015fi a celei trupe\u015fti a omului, asupra chipului s\u0103u exterior, asupra soartei celui ce l-a s\u0103v\u00e2r\u015fit; el negre\u015fit va ie\u015fi afar\u0103 din hotarele vie\u0163ii lui individuale \u015fi va \u00eempov\u0103ra cu r\u0103ul s\u0103u via\u0163a \u00eentregii omeniri, \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, se va r\u0103sfr\u00e2nge asupra soartei \u00eentregii lumi. Omul trupesc nu simte urm\u0103rile p\u0103catului \u00een sine, a\u015fa cum le simte cel duhovnicesc. Omul trupesc nu observ\u0103 nici o schimbare a st\u0103rii sale l\u0103untrice dup\u0103 ce a s\u0103v\u00e2r\u015fit p\u0103catul, pentru c\u0103 el se afl\u0103 continuu \u00eentr-o stare de moarte duhovniceasc\u0103, pentru c\u0103 el nu a cunoscut via\u0163a cea ve\u015fnic\u0103 a duhului.Omul duhovnicesc, dimpotriv\u0103, cu fiecare \u00eenclinare a voii sale spre p\u0103cat observ\u0103 \u00een sine o schimbare a st\u0103rii l\u0103untrice \u00een virtutea \u00eempu\u0163in\u0103rii harului.<\/p>\n Ceea ce uimea la Sf\u00e2ntul Siluan era neobi\u015fnuita sub\u0163irime a min\u0163ii sale l\u0103untrice \u015fi deosebita sa intui\u0163ie duhovniceasc\u0103. Tr\u0103irea p\u0103catului la el, chiar mai \u00eenainte de a i se ar\u0103ta Domnul, dar mai ales dup\u0103 aceasta \u015fi \u00een tot restul vie\u0163ii sale, era excep\u0163ional de ad\u00e2nc\u0103 \u015fi de puternic\u0103; inima \u00eel durea \u00een chip de nesuportat, \u015fi de aceea \u015fi poc\u0103in\u0163a lui era cu o t\u00e2njire de nest\u0103vilit, cu pl\u00e2ns, f\u0103r\u0103 alinare c\u00e2t\u0103 vreme nu sim\u0163ea \u00een suflet iertarea lui Dumnezeu. Multora, aceasta ar putea s\u0103 li se par\u0103 curios, iar unora poate chiar exagerat, dar pilda Sf\u00e2ntului Siluan nu este pentru to\u0163i.<\/p>\n \u00cen c\u0103in\u0163a sa pentru p\u0103cat, el c\u0103uta nu doar o simpl\u0103 iertare, pe care u\u015for o d\u0103 Dumnezeu, poate \u015fi numai pentru un singur suspin de p\u0103rere de r\u0103u, ci o iertare atotcuprinz\u0103toare, a\u015fa \u00eenc\u00e2t sufletul s\u0103 simt\u0103 deslu\u015fit \u00een sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta p\u0103catul, de este cu putin\u0163\u0103, niciodat\u0103; se ruga la Dumnezeu s\u0103 se izb\u0103veasc\u0103 de lucrarea \u201clegii p\u0103catului\u201d din noi (Rom. 7,23). El tr\u0103ia urm\u0103rile p\u0103catului -pierderea harului- at\u00e2t de puternic \u015fi de dureros, \u00eenc\u00e2t se temea de a repeta o asemenea experien\u0163\u0103. \u00cendep\u0103rtarea dragostei lui Dumnezeu \u015fi a p\u0103cii lui Hristos de la suflet, erau pentru el mai cumplite dec\u00e2t orice. Con\u015ftiin\u0163a c\u0103 sc\u00e2rbe\u015fte pe Dumnezeu, pe un asemenea Dumnezeu, bl\u00e2nd \u015fi smerit – \u00eei era de nesuportat. Trecea prin cele mai ad\u00e2nci suferin\u0163e ale con\u015ftiin\u0163ei care gre\u015fe\u015fte \u00eempotriva sfintei dragoste a lui Hristos. Cine cunoa\u015fte dragostea \u00een planul omenesc, s\u0103 zicem pentru p\u0103rin\u0163i, dac\u0103 a s\u0103v\u00e2r\u015fit vreun p\u0103cat \u00eempotriva acelei iubiri, acela \u015ftie c\u00e2t de nesuportat poate fi chinul con\u015ftiin\u0163ei; dar tot ce se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een lumea rela\u0163iilor suflete\u015fti nu este dec\u00e2t o palid\u0103 umbr\u0103 \u00een compara\u0163ie cu rela\u0163iile duhovnice\u015fti cu Dumnezeu.<\/p>\n Astfel, Dumnezeu mai \u00eenainte de veci a cunoscut pe Simeon – Siluan, \u015fi, \u00eentr-un chip ne\u00een\u0163eles nou\u0103, i-a dat s\u0103 cunoasc\u0103 esen\u0163a p\u0103catului at\u00e2t de ad\u00e2nc \u015fi de puternic \u00eenc\u00e2t el cu adev\u0103rat tr\u0103ia muncile iadului \u015fi dintru acest \u201ciad cel mai de jos\u201d, se ruga p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-a plecat c\u0103tre el Domnul \u015fi i S-a ar\u0103tat, d\u00e2ndu-i s\u0103 cunoasc\u0103 \u00eenvierea sufletului \u015fi s\u0103 vad\u0103 pe Fiul Omului \u00eentru \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Sa mai \u00eenainte de a gusta moartea cea dup\u0103 trup. (Mt. 16,28).<\/p>\n sursa:nistea.com<\/p>\n \n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" 1. Sf\u00e2ntul Siluan 2. Monahul Casian Korepanov 3. Ierodiaconul Sofronie Saharov 4. Monahul Vassili Krivo\u0219ein 5. Studentul Roman Strizkov (foto 1933) I. Despre cunoa\u015fterea voii lui Dumnezeu Sf\u00e2ntul Siluan spunea: \u201cEste bine ca \u00eentotdeauna \u015fi \u00een toate s\u0103 c\u0103ut\u0103m c\u0103l\u0103uzire de la Dumnezeu, ce \u015fi cum trebuie s\u0103 facem sau s\u0103 gr\u0103im.\u201d Cu alte cuvinte, … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-10252","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10252","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10252"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10252\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10298,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10252\/revisions\/10298"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10252"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10252"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10252"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n– Cum poate monahul s\u0103 cunoasc\u0103 voia lui Dumnezeu?
\n– Primul meu cuv\u00e2nt trebuie s\u0103-l primeasc\u0103 ca fiind voia lui Dumnezeu, r\u0103spunse egumenul. Cine va face astfel, peste acela se va odihni harul lui Dumnezeu, dar dac\u0103 cineva mi se \u00eempotrive\u015fte, atunci eu, ca om, cedez.<\/p>\n
\nP\u0103rintele duhovnic, atunci c\u00e2nd este \u00eentrebat, caut\u0103 \u00een rug\u0103ciune c\u0103l\u0103uzire de la Dumnezeu, \u00eens\u0103 ca om d\u0103 r\u0103spuns \u00een m\u0103sura credin\u0163ei sale, dup\u0103 cuv\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Apostol Pavel: Noi credem, pentru aceea \u015fi gr\u0103im (2 Cor. 4, 13), dar \u00een parte cunoa\u015ftem \u015fi \u00een parte proorocim (1 Cor.13,9). \u00cen n\u0103zuin\u0163a sa de a nu gre\u015fi d\u00e2nd r\u0103spuns sau pov\u0103\u0163uind, el \u00eensu\u015fi se afl\u0103 sub judecata lui Dumnezeu, \u015fi de aceea, dac\u0103 se ive\u015fte o obiec\u0163iune sau fie doar o \u00eempotrivire l\u0103untric\u0103 din partea celui ce \u00eentreab\u0103, nu \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 insiste asupra cuv\u00e2ntului s\u0103u sau s\u0103-l \u00eent\u0103reasc\u0103 ca fiind expresia voii lui Dumnezeu \u015fi, ca om, cedeaz\u0103\u201d.<\/p>\n
\nDe ce? Pentru c\u0103 pe de o parte Duhul lui Dumnezeu nu rabd\u0103 nici silire, nici contrazicere, iar pe de alta, voia lui Dumnezeu este un lucru mult prea mare. Ea nu se poate cuprinde \u00een cuv\u00e2ntul duhovnicului, care negre\u015fit poart\u0103 pecetea relativit\u0103\u0163ii, nu \u00ee\u015fi poate afla o expresie des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, \u015fi numai acela care prime\u015fte cuv\u00e2ntul ca fiind pl\u0103cut lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 s\u0103-l supun\u0103 judec\u0103\u0163ii proprii sau, cum se zice adesea \u201cf\u0103r\u0103 judecat\u0103\u201d, numai acela a aflat calea cea adev\u0103rat\u0103, fiindc\u0103 el cu adev\u0103rat crede c\u0103 \u201cla Dumnezeu toate sunt cu putin\u0163\u0103\u201d (Mt. 29,26). Aceasta este calea credin\u0163ei, cunoscut\u0103 \u015fi adeverit\u0103 de experien\u0163a milenar\u0103 a Bisericii.<\/p>\n
\nSf\u00e2ntul Siluan deslu\u015fea limpede \u201ccuv\u00e2ntul din experien\u0163\u0103\u201d de insuflarea cea de Sus, adic\u0103 de cuv\u00e2ntul pe care \u201c\u00eel d\u0103 Duhul\u201d. \u015ei cel dint\u00e2i este pre\u0163ios, dar cel de-al doilea este mai \u00eenalt \u015fi mai sigur (cf. 1 Cor. 7,6; 7,10; 7,12; 7,25). Uneori spunea cu \u00eencredere \u015fi cu hot\u0103r\u00e2re celui ce \u00eel \u00eentreba, c\u0103 voia lui Dumnezeu este ca acesta s\u0103 fac\u0103 \u00eentr-un anume fel, iar alteori r\u0103spundea c\u0103 nu cunoa\u015fte voia lui Dumnezeu pentru el. Spunea c\u0103 uneori Domnul nu dezv\u0103luie voia Sa nici sfin\u0163ilor, pentru c\u0103 cel ce caut\u0103 c\u0103tre ace\u015ftia, caut\u0103 cu o inim\u0103 necredincioas\u0103 \u015fi viclean\u0103.<\/p>\n
\n<\/span>II. Despre libertate<\/span><\/p>\n
\nNu numai p\u0103catul str\u0103mo\u015fului nostru Adam a avut consecin\u0163e de \u00eensemn\u0103tate cosmic\u0103, ci \u015fi tot p\u0103catul, al fiec\u0103ruia dintre noi , fie el v\u0103dit, fie el tainic, se r\u0103sfr\u00e2nge asupra destinelor \u00eentregii lumi.<\/p>\n