![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/Sfanta-Cruce.jpg\")
<\/a><\/p>\nPraznicul \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Cinstitei \u015fi de Via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toarei Cruci reprezint\u0103 \u00een cursul anului bisericesc un punct cheie, de care sunt legate, ca \u015fi de praznicului \u00cenvierii Domnului Hristos, mai multe s\u0103rb\u0103tori \u015fi r\u00e2nduieli liturgice. Importan\u0163a Sfintei Cruci, simbol al Jertfei M\u00e2ntuitorului pentru Biseric\u0103, Mireasa Sa, a fost subliniat\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul Sfin\u0163ilor Apostoli \u015fi a fost, odat\u0103 cu trecerea vremii, legat\u0103 de slujbele biserice\u015fti, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acest praznic a ajuns unul de referin\u0163\u0103 \u00een ciclul praznical din calendarul Bisericii Ortodoxe.<\/p>\n
Cinstitul lemn al Sfintei Cruci pe care a fost r\u0103stignit M\u00e2ntuitorul Hristos a fost \u00eengropat \u00eempreun\u0103 cu alte relicve \u00een Ierusalimul devastat de romani la anul 70. Dup\u0103 convertirea Sf\u00e2ntului \u00eemp\u0103rat Constantin cel Mare, semnul crucii pe care acesta \u00eel v\u0103zuse \u00eenainte de lupta decisiv\u0103 cu Maxen\u0163iu a devenit foarte important at\u00e2t pentru familia imperial\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru noii converti\u0163i. Cre\u015ftinii cinsteau deja sf\u00e2nta cruce \u015fi nu au putut dec\u00e2t s\u0103 se bucure de demersul familiei imperiale \u00een aflarea lemnului pe care a fost r\u0103stignit Domnul nostru Iisus Hristos. Sf\u00e2nta \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 Elena, mama \u00eemp\u0103ratului Constantin, a mers personal la Ierusalim \u015fi a asistat la \u00een\u0103l\u0163area Sfintei Cruci de c\u0103tre Episcopul Macarie.<\/p>\n
Nu se cunoa\u015fte data exact\u0103 a descoperirii Sfintei Cruci, evenimentul dat\u00e2ndu\u2011se aproximativ \u00een 325 sau 326. Dup\u0103 descoperire, \u00eemp\u0103ratul Constantin a \u00eenceput zidirea mai multor biserici la Ierusalim, \u00een care s\u0103 fie s\u0103v\u00e2r\u015fite slujbele. \u00cen 335 a fost sfin\u0163it\u0103 basilica din imediata apropiere a Golgotei \u015fi Morm\u00e2ntului Domnului, numit\u0103 \u201eMartirium\u201d. Ziua \u00cennoirii (sau a Sfin\u0163irii) Martiriumului, a rotondei \u00cenvierii (Morm\u00e2ntul Domnului), precum \u015fi a altor construc\u0163ii de la locul R\u0103stignirii \u015fi \u00cenvierii M\u00e2ntuitorului a fost s\u0103rb\u0103torit\u0103 pe 13 sau 14 septembrie, anual, cu mare fast, iar amintirea descoperirii Sfintei Cruci a fost legat\u0103 de ziua \u00cennoirii. Stabilirea datei praznicului \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci este legat\u0103, astfel, de sfin\u0163irea Martiriumului \u015fi a rotondei \u00cenvierii. Conform unei \u201eCronici pascale\u201d din sec. VII, r\u00e2nduiala \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci a fost s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een cadrul festivit\u0103\u0163ilor de sfin\u0163ire a bisericilor din Ierusalim. Abia la sf\u00e2r\u015fitul sec. IV s\u0103rb\u0103toarea \u00cennoirii bazilicii\u2011Martirium \u015fi a Rotondei \u00cenvierii a devenit \u00een Biserica din Ierusalim unul din cele trei mari praznice ale ciclului liturgic anual, al\u0103turi de Pa\u015fti \u015fi Ar\u0103tarea Domnului. Dup\u0103 cum spunea pelerina Egeria la sf\u00e2r\u015fitul sec. IV, \u00cennoirea se pr\u0103znuia timp de opt zile, \u00een fiecare din aceste zile s\u0103v\u00e2r\u015findu\u2011se Dumnezeiasca Liturghie. Bisericile erau \u00eempodobite la fel ca de Pa\u015fti sau de Teofanie, iar Ierusalimul era atunci vizitat de foarte mul\u0163i pelerini, inclusiv din Mesopotamia, Egipt \u015fi Siria. Egeria subliniaz\u0103 c\u0103 \u00cennoirea era pr\u0103znuit\u0103 \u00een aceea\u015fi zi cu aflarea Crucii Domnului \u015fi face o paralel\u0103 \u00eentre sfin\u0163irea bisericilor cre\u015ftine din Ierusalim \u015fi sfin\u0163irea Templului din Vechiul Testament.<\/p>\n
\u00cen sec. V, dup\u0103 cum ne spune istoricul bisericesc Sozomen, praznicul \u00cennoirii se serba la fel de fastuos, timp de opt zile, c\u00e2nd se s\u0103v\u00e2r\u015fea \u015fi Taina Botezului. Conform unui Lec\u0163ionar, p\u0103strat \u00een traducere armean\u0103, \u00een sec. V, a doua zi dup\u0103 praznicul \u00cenoirii, era ar\u0103tat\u0103 mul\u0163imii Sf\u00e2ta Cruce. Astfel, \u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci a devenit un praznic suplimentar, care includea \u015fi festivitatea dedicat\u0103 \u00cennoirii. \u00cencep\u00e2nd cu sec. VI, \u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci s\u2011a separat \u015fi mai mult de \u00cennoire. Dac\u0103 \u00een Via\u0163a Sf\u00e2ntului Sava cel Sfin\u0163it, alc\u0103tuit\u0103 \u00een sec. VI, se mai vorbea de \u00cennoire, \u015fi nu de \u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci, \u00een Via\u0163a Sfintei Maria Egipteanca deja, atribuit\u0103 Sf\u00e2ntului Sofornie al Ierusalimului (sec. VII), se spune c\u0103 Sf\u00e2nta Maria a mers la Ierusalim de praznicul \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci.<\/p>\n
Cuv\u00e2ntul \u201e\u00een\u0103l\u0163are\u201d (ypsosis<\/em>) desemn\u00e2nd acest praznic se \u00eent\u00e2lne\u015fte pentru prima dat\u0103 la Alexandru Monahul (527\u2013565), autorul Cuv\u00e2ntului de laud\u0103 a Sfintei Cruci, care se cite\u015fte \u00een aceast\u0103 zi la slujbe. Alexandru Monahul scria c\u0103 14 septembrie este data de pr\u0103znuire a \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii \u015fi \u00cennoirii, stabilit\u0103 de P\u0103rin\u0163i din porunca \u00eemp\u0103ratului. \u00cen sec. VII, leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 \u00eentre praznicele \u00cennoirii \u015fi \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci a \u00eencetat, probabil din cauza invaziei per\u015filor \u015fi a distrugerii Ierusalimului, \u00een anul 614. Atunci a \u015fi fost furat lemnul Sfintei Cruci de c\u0103tre per\u015fi. Ulterior, Sf\u00e2ntul Sofronie al Ierusalimului spune \u00eentr\u2011o omilie c\u0103 nu \u015ftie de ce \u00een aceste dou\u0103 zile (13 \u015fi 14 septembrie) \u00cennoirea bisericii \u00cenvierii preced\u0103 ziua \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci, \u015fi nu invers. Mai t\u00e2rziu, anume \u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci a devenit praznicul principal, iar \u00cennoirea bisericii \u00cenvierii s\u2011a unit cu \u00cenaintepr\u0103znuirea acestui mare praznic. Mai multe copii ale Tipicului Bisericii celei Mari, care reflect\u0103 r\u00e2nduiala posticonoclast\u0103 din Constantinopolul secolelor IX\u2011XII, vorbesc despre \u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci ca despre o s\u0103rb\u0103toare care dureaz\u0103 cinci zile, dintre care patru \u00eenainte de s\u0103rb\u0103toare \u015fi una care este praznicul \u00eensu\u015fi. O importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 o au zilele de s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u015fi duminic\u0103 dinainte \u015fi de dup\u0103 acest praznic. \u00cenchinarea la Sf\u00e2nta Cruce \u00eencepea \u00eenainte, pe 10 sau 11 septembrie, pentru b\u0103rba\u0163i, iar pe 12 \u015fi 13 septembrie pentru femei. \u00cenchinarea se f\u0103cea \u00eentre slujba Utreniei \u015fi amiaz\u0103. Ziua de 14 septembrie era deosebit de festiv\u0103: \u00een ajun se s\u0103v\u00e2r\u015fea Vecernia cu citirea Paremiilor; \u00een cinstea praznicului se s\u0103v\u00e2r\u015fea o Panihid\u0103 (slujb\u0103 festiv\u0103 de la \u00eenceputul nop\u0163ii); Utrenia se s\u0103v\u00e2r\u015fea dup\u0103 r\u00e2nduiala praznicelor mari (\u00een amvon); dup\u0103 Doxologia mare se s\u0103v\u00e2r\u015fea r\u00e2nduiala special\u0103 a \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci. La sf\u00e2r\u015fitul \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii \u015fi \u00eenchin\u0103rii \u00eencepea Dumnezeiasca Liturghie. \u00cen tipicul ierusalimitean, \u00eencep\u00e2nd cu redac\u0163iile acestuia din sec. XII\u2011XIII apare indica\u0163ia postirii \u00een aceast\u0103 zi. Sf\u00e2ntul Nicon Muntenegreanul (sec. XI) scria c\u0103 postul din ziua \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci, chiar dac\u0103 nu este indicat \u00een scris, este totu\u015fi practicat pretutindeni. Conform r\u00e2nduielii liturgice din zilele noastre, ciclul praznical al \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Sfintei Cruci const\u0103 din \u00eenaintepr\u0103znuire (13 septembrie), unit\u0103 cu \u00cennoirea bisericii \u00cenvierii din Ierusalim, praznicul \u00eensu\u015fi din 14 septembrie \u015fi \u015fapte zile p\u00e2n\u0103 la odovania din 21 septembrie. \u00cen compara\u0163ie cu alte c\u00e2nt\u0103ri liturgice de la praznicele \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti, din care face parte \u015fi \u00cen\u0103l\u0163area Sfintei Cruci, nu toate c\u00e2nt\u0103rile sunt legate de evenimentul praznicului. Multe din aceste c\u00e2nt\u0103ri fac parte din C\u00e2nt\u0103rile Crucii din Octoih, \u00eenscrise \u00een zilele de miercuri \u015fi vineri ale Glasurilor. Alte c\u00e2nt\u0103ri fac parte din r\u00e2nduielile altor praznice \u00eenchinate Sfintei Cruci: Scoaterea Sfintei Cruci la 1 august; Ar\u0103tarea pe cer a Sfintei Cruci la 7 mai; Duminica Sfintei Cruci din Postul Mare. Adic\u0103 toate aceste texte alc\u0103tuiesc un corp unitar al c\u00e2nt\u0103rilor liturgice \u00eenchinate Sfintei Cruci.<\/p>\n sursa:ziarullumina.ro<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Praznicul \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Cinstitei \u015fi de Via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103toarei Cruci reprezint\u0103 \u00een cursul anului bisericesc un punct cheie, de care sunt legate, ca \u015fi de praznicului \u00cenvierii Domnului Hristos, mai multe s\u0103rb\u0103tori \u015fi r\u00e2nduieli liturgice. Importan\u0163a Sfintei Cruci, simbol al Jertfei M\u00e2ntuitorului pentru Biseric\u0103, Mireasa Sa, a fost subliniat\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul Sfin\u0163ilor Apostoli \u015fi a fost, … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["entry","post","publish","author-antonel","post-10228","format-image","category-biblioteca","post_format-post-format-image","has-format"],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10228","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10228"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10228\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17392,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10228\/revisions\/17392"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10228"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10228"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10228"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}