{"id":10168,"date":"2025-08-17T19:50:43","date_gmt":"2025-08-17T23:50:43","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=10168"},"modified":"2025-08-17T20:01:46","modified_gmt":"2025-08-18T00:01:46","slug":"10168","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/2025\/08\/17\/10168\/","title":{"rendered":"Domnia Sf\u00e2ntului Voievod Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

Vl\u0103star de neam ales<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Mucenic Constantin s-a n\u0103scut \u00een anul 1654 din vechiul neam boieresc al Br\u00e2ncovenilor din Oltenia. Bunicul s\u0103u, marele vornic Preda Br\u00e2ncoveanul, a fost ctitor de vestite a\u015fez\u0103minte monahale, ca M\u0103n\u0103stirea Dintr-un Lemn, zidit\u0103 de el din temelie la 1634-1635, M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveni, a\u015fez\u0103m\u00e2nt din secolul al XVI-lea, zugr\u0103vit \u015fi \u00eenzestrat \u00een 1633 de Preda \u00eempreun\u0103 cu unchiul s\u0103u, Matei-Voievod Basarab \u015fi M\u0103n\u0103stirea Gura Motrului, \u00een 1653, pe care o va zugr\u0103vi \u00een 1705 nepotul s\u0103u, Sf\u00e2ntul Constantin.<\/p>\n

Pruncul Constantin, r\u0103mas orfan de tat\u0103 la v\u00e2rsta de un an, a fost crescut \u00een legea ortodox\u0103 a str\u0103bunilor \u015fi potrivit vredniciei sale boiere\u015fti, de mama sa, Stanca, din puternicul \u015fi sl\u0103vitul neam al Cantacuzinilor, cobor\u00e2tori din \u00eemp\u0103ra\u0163ii Bizan\u0163ului.<\/p>\n

\u00cen biblioteca bunicului s\u0103u, Postelnicul Constantin Cantacuzino \u015fi a unchiului s\u0103u, Stolnicul Constantin Cantacuzino, t\u00e2n\u0103rul Constantin a g\u0103sit o comoar\u0103 de cuno\u015ftin\u0163e rar\u0103 pe atunci \u00een toat\u0103 Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103. Ea cuprindea multe scrieri ale Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, c\u0103r\u0163i de filosofie antic\u0103 \u015fi lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice. Din c\u0103r\u0163ile de filozofie a deprins \u00een\u0163elepciunea omeneasc\u0103, av\u00e2ndu-l ca model pe marele filosof Platon, iar din c\u0103r\u0163ile duhovnice\u015fti, a deprins \u00een\u0163elepciunea cereasc\u0103 \u015fi puterea de jertf\u0103 av\u00e2nd ca model vie\u0163ile sfin\u0163ilor \u015fi martirii Bisericii.<\/span><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul Constantin se \u00eent\u0103rea pe calea Ortodoxiei \u015fi prin cercetarea m\u0103n\u0103stirilor la hramuri \u015fi \u00een vremea posturilor. Participa la Sfintele Slujbe \u015fi cerea sfaturi duhovnicilor iscusi\u0163i.<\/p>\n

Mare ag\u0103, mare postelnic \u0219i mare sp\u0103tar<\/strong><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul Constantin avea \u015fi o bun\u0103 preg\u0103tire de dreg\u0103tor \u015fi osta\u015f. El a fost pe r\u00e2nd postelnic al doilea (vtori postelnic) \u00een 1674 \u015fi vtori logof\u0103t, \u00een 1678. \u00cen 1679, dup\u0103 venirea la domnie a unchiului s\u0103u, \u015eerban, a fost ridicat \u00een treapta de mare ag\u0103, a\u015fadar, comandant de o\u015fti \u015fi r\u0103spunz\u0103tor de paza capitalei \u0163\u0103rii. A fost apoi numit ispravnic de scaun, mare postelnic \u015fi, \u00een 1682, mare sp\u0103tar.<\/p>\n

Voievod al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1688, de vreme ce a murit \u015eerban-Vod\u0103, a fost ales domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Boierii s-au str\u00e2ns cu to\u0163ii, fiind acolo \u015fi Patriarhul de Constantinopol, Dionisie \u015fi Vl\u0103dica Teodosie, Mitropolitul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti; \u015fi au ales pe logof\u0103tul Constantin. \u015ei \u00eendat\u0103 ce sosi el acolo, ziser\u0103 cu to\u0163ii: \u201eLogofete, noi cu to\u0163ii poftim s\u0103 ne fii domn\u201d. Iar el zise: \u201eDar de ce a\u015f vrea eu domnia, de vreme ce ca un domn sunt la casa mea? Nu-mi trebuie\u015fte s\u0103 fi\u201d.<\/em><\/strong> \u00cens\u0103 ei ziser\u0103: \u201eNe rug\u0103m, nu l\u0103sa \u0163ara s\u0103 intre al\u0163i oameni, sau r\u0103i sau nebuni, s\u0103 o strice\u201d. \u015ei-l luar\u0103 de m\u00e2ini spre biseric\u0103, de i-au citit molitfele de domnie<\/strong>, \u015fi au mers de i-au s\u0103rutat to\u0163i m\u00e2na, zic\u00e2ndu-i \u201e\u00centru mul\u0163i ani!\u201d Iar boierii au jurat \u00een fa\u0163a icoanei c\u0103 vor fi cu dreptate \u015fi-l vor sprijini pe domnitor. A\u015fa se r\u00e2nduiau domnitorii \u0163\u0103rii \u00een zilele cele bune ale dreptei credin\u0163e.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Constantin a luat c\u00e2rma \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u00een vremuri de mari \u00eencerc\u0103ri pentru Europa de R\u0103s\u0103rit. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia turceasc\u0103 intra \u00eentr-o lung\u0103 lupt\u0103 de supravie\u0163uire. Conduc\u0103torii papista\u015fi ai Vene\u0163iei, Austriei \u015fi Poloniei au \u00eencheiat, \u00een 1684, o alian\u0163\u0103 numit\u0103 \u201eLiga Sf\u00e2nt\u0103\u201d care, sub pretextul zdrobirii puterii turce\u015fti, \u00eencerca s\u0103-i aduc\u0103 pe cre\u015ftinii robi\u0163i de turci sub ascultarea lor. Austria ar fi vrut s\u0103 cotropeasc\u0103 toate cele trei Principate rom\u00e2ne. Polonia s-ar fi mul\u0163umit numai cu Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. O raz\u0103 de speran\u0163\u0103 p\u0103rea s\u0103 vin\u0103 doar dinspre Rusia, \u0163ar\u0103 puternic\u0103 \u015fi ortodox\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd Sf\u00e2ntul Constantin a venit la Domnie, o solie rom\u00e2neasc\u0103, av\u00e2nd \u00een frunte pe aga Constantin B\u0103l\u0103ceanu, era deja trimis\u0103 la Viena de fostul domnitor \u015eerban, ca s\u0103 cear\u0103 primirea \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u00een \u201eLiga Sf\u00e2nt\u0103\u201d. Aceast\u0103 alian\u0163\u0103, fiind primejdioas\u0103, binecredinciosul voievod Constantin Br\u00e2ncoveanu i-a trimis lui B\u0103l\u0103ceanu porunca s\u0103 \u00eentrerup\u0103 tocmelile cu habsburgii, \u201es\u0103 vie \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi s\u0103 se p\u0103r\u0103seasc\u0103 de cele ce g\u00e2nde\u015fte\u201d<\/strong>.<\/p>\n

Aga B\u0103l\u0103ceanu, dorind s\u0103-i ia locul domnitorului, n-a ascultat de porunc\u0103, ci s-a al\u0103turat oastei austriece trimis\u0103 \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00eempotriva Sf\u00e2ntului Constantin \u015fi a turcilor, dar \u00een lupta de la Z\u0103rne\u015fti, austriecii au fost \u00eenfr\u00e2n\u0163i, aga B\u0103l\u0103ceanu \u015fi-a g\u0103sit moartea, iar Sf\u00e2ntul Constantin s-a \u00eentors cu bine la Bucure\u015fti.<\/p>\n

Des\u0103v\u00e2r\u015fit cunosc\u0103tor al situa\u0163iei politice \u015fi militare din aceast\u0103 parte a lumii, voievodul Constantin a \u00een\u0163eles c\u0103 \u0163ara trebuie ferit\u0103 de r\u0103zboi cu oricare din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iile vecine<\/strong>, \u00eens\u0103 trebuie ferit\u0103 \u015fi de o alian\u0163\u0103 cu vreuna din ele. O alian\u0163\u0103 ar fi dus la ocuparea \u0163\u0103rii cu o\u015fti str\u0103ine, la jafuri \u015fi omoruri, precum \u015fi la amestecul str\u0103inilor \u00een treburile poporului nostru. Aceasta era cugetarea luminat\u0103 de Dumnezeu a binecredinciosului voievod Constantin.<\/p>\n

Iar fiind \u0163ara ocupat\u0103 de nem\u0163i, domnul merg\u00e2nd la Buz\u0103u la episcopie, a participat la Sf\u00e2nta Slujb\u0103 a Bobotezei \u00eempreun\u0103 cu boierii \u015fi poporul. \u015ei cu toat\u0103 inima to\u0163i se rugau s\u0103 se milostiveasc\u0103 Dumnezeu de s\u0103rmana \u0163ar\u0103. Iar Domnul face voia celor ce se tem de El, \u015fi spre cel ce n\u0103d\u0103jduie\u015fte spre D\u00e2nsul, mila \u00eel va \u00eenconjura<\/em> (Psalmul 31,11). C\u0103 s-au speriat nem\u0163ii de mul\u0163imea t\u0103tarilor ce veneau asupra lor, \u015fi au fost sili\u0163i s\u0103 treac\u0103 \u00een Ardeal. Iar t\u0103tarii au fost \u00eendupleca\u0163i cu multe daruri s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara. A\u015fa a izb\u0103vit Dumnezeu neamul nostru \u015fi de cium\u0103 \u015fi de lepr\u0103.<\/p>\n

De\u015fi mic\u0103, oastea \u0163\u0103rii era bine preg\u0103tit\u0103 pentru c\u0103 domnitorul f\u0103cea mari cheltuieli cerute de cump\u0103rarea armelor \u015fi plata osta\u015filor. \u015ei a \u00eenfiin\u021bat voievodul regimente noi, de t\u0103lpa\u015fi (infanteri\u015fti), pl\u0103ie\u015fi (\u00een partea de c\u00e2mpie) \u015fi ro\u015fiori (cavaleri\u015fti). La Cerne\u0163i a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 o c\u0103pit\u0103nie de grani\u0163\u0103. Pe Dun\u0103re pluteau cor\u0103bii militare rom\u00e2ne\u015fti. Cuno\u015ftea bine domnitorul c\u0103 sl\u0103birea armatei \u00eeng\u0103duie ca \u0163ara s\u0103 fie prad\u0103 lupilor.<\/strong><\/p>\n

Cei 26 de ani \u00een care Sf\u00e2ntul Constantin a c\u00e2rmuit \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 au fost socoti\u0163i de cronicarii vremii drept anii \u00een care se \u00eemplinise ectenia Sfintei Liturghii: \u201ePentru \u00eembel\u015fugarea roadelor p\u0103m\u00e2ntului \u015fi pentru vremi pa\u015fnice, Domnului s\u0103 ne rug\u0103m!\u201d C\u0103 binecuv\u00e2nteaz\u0103 Dumnezeu pe cei care-L binecuv\u00e2nteaz\u0103 pe D\u00e2nsul, iar pentru dreapta credin\u0163\u0103 \u015fi evlavia Domnitorului se revars\u0103 mila lui Dumnezeu asupra celor care l-au ales \u015fi asupra neamului lor. Xenopol \u00eel caracterizeaz\u0103 drept \u201ecel mai deplin acrobat politic ce au st\u0103tut vreodat\u0103 \u00een capul popoarelor\u201d[1] \u015fi \u00eenc\u0103: \u201eAcest simplu fapt \u2013 c\u0103 a domnit peste 25 de ani, ne arat\u0103 c\u0103 el trebuie s\u0103 fi fost o fire de om deosebit\u0103\u2026 Dac\u0103 ne g\u00e2ndim la vremurile grele c\u00e2nd el a domnit, c\u00e2nd Poarta purta dou\u0103 mari r\u0103zboaie care trebuiau s\u0103 aduc\u0103 asupra domnului rom\u00e2n cele mai mari greut\u0103\u0163i, (\u2026) trebuie ca mintea lui Br\u00e2ncoveanu s\u0103 fi fost de o dib\u0103cie cu totul afar\u0103 de cale, pentru ca el s\u0103 stea \u00een tot acest r\u0103stimp de straj\u0103 pe tronul muntean\u201d.<\/p>\n

Ctitor de l\u0103ca\u015furi sfinte<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Cunosc\u00e2nd din Sf\u00e2nta Liturghie c\u0103 Domnul binecuv\u00e2nteaz\u0103 pe cei ce iubesc podoaba casei Sale, Sf\u00e2ntul Constantin Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu a fost unul din marii ctitori din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, at\u00e2t prin num\u0103rul dumnezeie\u015ftilor l\u0103ca\u015furi \u00een\u0103l\u0163ate sau rectitorite de el, c\u00e2t \u015fi prin frumuse\u0163ea picturii, icoanelor \u015fi vaselor liturgice d\u0103ruite. \u00cen vremea lui s-a pl\u0103m\u0103dit \u201estilul br\u00e2ncovenesc\u201d, ultimul capitol mare al artei vechi rom\u00e2ne\u015fti \u015fi unul dintre cele mai str\u0103lucite din arta cre\u015ftin\u0103 de dup\u0103 c\u0103derea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei bizantine. Istoricii consemneaz\u0103 19 biserici zidite din temelii de Sf\u00e2ntul Constantin sau rezidite, reparate \u015fi \u00eenfrumuse\u0163ate de d\u00e2nsul pe tot cuprinsul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen 1683 repar\u0103 Biserica M\u0103n\u0103stirii Bistri\u0163a \u015fi Biserica Sf\u00e2ntul Dimitrie din Potlogi. \u00cen 1688 zide\u0219te Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe la Mogo\u0219oaia. \u00cen 1706 \u00eennoie\u015fte l\u0103ca\u015ful M\u0103n\u0103stirii Arnota, ctitorie a lui Matei-Vod\u0103 Basarab.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Constantin a zugr\u0103vit biserica M\u0103n\u0103stirii Sfin\u0163ii Arhan\u00adgheli din T\u00e2rg\u015for, ctitorie a lui Antonie-Vod\u0103, str\u0103bunicul doamnei sale Maria \u015fi a rezidit biserica M\u0103n\u0103stirii Mamun, \u00eempodobind-o cu zugr\u0103veala iscusitului me\u015fter P\u00e2rvu Mutu. Binecredinciosul voievod a \u00eennoit M\u0103n\u0103stirea Snagov, biserica domneasc\u0103 Sf\u00e2nta Paraschiva din R\u00e2mnicul S\u0103rat, M\u0103n\u0103stirea Dealu, biserica domneasc\u0103 din T\u00e2rgovi\u015fte.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Hurezi a fost t\u00e2rnosit\u0103 \u00een 1694. Tot \u00een 1694 s-au ispr\u0103vit \u015fi chiliile M\u0103n\u0103stirii Sf\u00e2ntul Gheorghe din Bucure\u015fti, m\u0103n\u0103\u00adstire \u00eenchinat\u0103 Ierusalimului. \u00cen 1698 a fost ctitorit\u0103 biserica din F\u0103g\u0103ra\u015f. \u00centre 1698-1703 a fost ref\u0103cut\u0103 biserica M\u0103n\u0103stirii Polovragi, iar \u00eentre 1701-1702 a fost \u00eennoit\u0103 M\u0103n\u0103stirea Govora.<\/p>\n

Sprijinitor al tip\u0103ririi c\u0103r\u0163ilor ortodoxe<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Constantin se \u00eengrijea \u015fi de rosturile duhovnice\u015fti, culturale \u015fi educative ale ctitoriilor sale.Tiparni\u0163ele domne\u015fti ale mitropoliilor, episcopiilor \u015fi m\u0103n\u0103stirilor mari scoteau c\u0103r\u0163i folositoare de suflet \u00een rom\u00e2ne\u015fte, dar \u015fi \u00een alte limbi ale cre\u015ftinilor supu\u015fi de tirania turceasc\u0103. \u00cen timpul c\u00e2t a c\u00e2rmuit el, au lucrat \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 nou\u0103 tipografii, care au scos 84 de c\u0103r\u0163i \u00een rom\u00e2n\u0103, greac\u0103, slavon\u0103 \u015fi arab\u0103. Aceste c\u0103r\u0163i erau t\u0103lm\u0103ciri rom\u00e2ne\u015fti din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, c\u0103r\u0163i liturgice (Liturghierul, Molitvelnicul, Ceaslovul, Octoihul, Triodul, Penticostarul), scrieri ale Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i.C\u0103r\u0163ile erau d\u0103ruite de Domnitor, nu v\u00e2ndute<\/strong>. El socotea aceasta o datorie pentru zidirea duhovniceasc\u0103 a binecredincio\u015filor.<\/p>\n

Fiind foarte iubitor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, Br\u00e2ncoveanu \u00eentemeiaz\u0103 \u201eacademii \u015fi \u015fcoli \u00een mai multe limbi\u201d[2]. \u00cen 1688 \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 nu exista dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt elementar. Br\u00e2ncoveanu pune bazele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior rom\u00e2nesc, \u015fi organizeaz\u0103 \u00een chiliile de la Sf. Sava \u201eAcademia domneasc\u0103\u201d, unde se preda cu profesori din lumea \u00eentreag\u0103: logica, istoria, fizica, metafizica, matematica, retorica, poetica, astronomia, psihologia, greaca \u015fi latina, franceza \u015fi italiana. \u00cempreun\u0103 cu Mitropolitul Sf\u00e2nt Antim Ivireanul, tip\u0103re\u015fte prima edi\u0163ie integral\u0103 a Sfintei Scripturi \u00een rom\u00e2ne\u015fte:Biblia<\/em> lui \u015eerban Cantacuzino (1688). Lupt\u00e2nd \u00eempotriva propagandei catolice, \u00eei cere lui Ieremia Cacavela s\u0103 traduc\u0103 din latin\u0103 Istoria papilor (a lui Platina), unde sunt ad\u0103ugate comentariile traduc\u0103torului \u00een care se combat dogmele catolice \u015fi se ap\u0103r\u0103 Ortodoxia. \u00cen 1690 tip\u0103re\u015fte Manual \u00eempotriva schismei papista\u015filor\u201d<\/em><\/strong>, <\/em>manual distribuit gratuit. L\u00e2ng\u0103 stema \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti se afl\u0103 scris: \u201ea\u015fezat\u0103 \u00eentre lun\u0103 \u015fi soare pe radioasele ramuri ale Ortodoxiei, r\u0103zbind papismul cu baston \u015fi sabie\u201d[3]. Tip\u0103re\u015fte multe alte c\u0103r\u0163i de m\u0103rturisire ortodox\u0103 \u015fi combatere a ereziilor catolice \u015fi calvine.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Constantin a ajutat prin bogate danii, tip\u0103rirea la Vene\u0163ia, \u00een 1712, a Marelui Dic\u0163ionar sau Tezaurul \u00eentregii limbi grece\u015fti,<\/em> \u00eentr-o edi\u0163ie nou\u0103, \u00eengijit\u0103 de Gheoghe Trapezuntul, profesor la Academia Domneasc\u0103 din Bucure\u015fti. Era pe atunci cel mai mare dic\u0163ionar al limbii eline.<\/p>\n

Lupta \u00eempotriva unia\u021biei<\/strong><\/p>\n

Adunarea papista\u0219ilor, rup\u00e2ndu-se de adev\u0103rata Biseric\u0103 a lui Hristos \u00een anul 1054, a pierdut harul Preasf\u00e2ntului Duh \u0219i a dovedit aceasta at\u00e2t prin mul\u021bimea de erezii \u00een care a c\u0103zut, c\u00e2t \u0219i prin crimele cumplite ale inchizi\u021biei, cruciadelor \u0219i unia\u021biei.<\/p>\n

V\u0103z\u00e2nd c\u0103 ortodoc\u0219ii sunt statornici \u00een credin\u021b\u0103, papii au uneltit viclenia unia\u021biei, prin care le promitea preo\u021bilor ortodoc\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea situa\u021biei materiale prin aderarea lor la hibridul \u201egreco-catolic\u201d<\/strong>. Greco-catolicii \u00ee\u0219i puteau p\u0103stra formele exterioare ale cultului, \u00eens\u0103 erau obliga\u021bi s\u0103 \u00eel pomeneasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eel recunoasc\u0103 pe ereziarhul pap\u0103 ca patriarh al Romei \u0219i ca cel mai \u00eenalt patriarh al Bisericii.<\/p>\n

Din documentele istorice cunoa\u0219tem foarte bine inten\u021biile cele viclene ale papista\u0219ilor. Episcopul Athanasie Anghel uit\u0103 de f\u0103g\u0103duin\u0163ele f\u0103cute la Bucure\u015fti \u00een fa\u0163a Mitropolitului Teodosie \u015fi a Patriarhului Dositei al Ierusalimului de a p\u0103stra dreapta credin\u021b\u0103 \u015fi semneaz\u0103 unirea cu papista\u015fii. C\u00e2nd se afl\u0103 c\u0103 el a fost \u201erehirotonit\u201d episcop papista\u0219 la Viena \u015fi c\u0103 a depus jur\u0103m\u00e2nt s\u0103 rup\u0103 leg\u0103turile cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 25 februarie 1701 se \u00eentrerupe orice rela\u0163ie bisericeasc\u0103 cu Athanasie. Iar Patriarhul Dositei al Ierusalimului arunc\u0103 anatema asupra lui.<\/p>\n

Cei dint\u00e2i care au protestat \u00eempotriva unia\u0163iei au fost rom\u00e2nii din \u0218cheii Bra\u015fovului sf\u0103tui\u0163i de Patriarhul Dositei s\u0103 se fereasc\u0103 de a avea leg\u0103turi cu Athanasie.<\/p>\n

Bra\u015fovenii s-au prezentat la Alba Iulia protest\u00e2nd \u00eempotriva instal\u0103rii unui episcop unit \u00een catedrala istoric\u0103 a rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi din Ardeal. De la catedral\u0103, suita s-a \u00eendreptat spre re\u015fedin\u0163a mitropolitan\u0103 (m\u0103n\u0103stirea ora\u015fului) unde delega\u0163ia a repetat protestul dar a fost alungat\u0103 cu for\u0163a.<\/p>\n

Vestea unirii unor rom\u00e2ni din Ardeal cu adunarea papista\u015filor \u015fi statornicia bra\u015fovenilor \u00een credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103 \u00eel determin\u0103 pe voievodul Constantin Br\u00e2ncoveanu s\u0103 le adreseze acestora la 5 iulie 1701 o scrisoare prin care le f\u0103g\u0103duie\u015fte ajutor prin scris \u015fi fapt\u0103. Voievodul intervine la \u00eemp\u0103ratul Leopold s\u0103 nu for\u0163eze pe rom\u00e2nii ortodoc\u015fi la unire. <\/strong>\u00cen urma acestei interven\u0163ii, Leopold garanteaz\u0103 rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi libertatea religioas\u0103.Neoficial \u00eens\u0103, \u00eemp\u0103ratul Leopold d\u0103 dispozi\u0163ii generalului Rabutin s\u0103 fac\u0103 sfor\u0163\u0103ri de a-i trece pe rom\u00e2nii ardeleni la biserica unit\u0103.<\/p>\n

Iat\u0103 scrisoarea domnitorului c\u0103tre binecredincio\u0219ii din Bra\u0219ov:<\/strong><\/p>\n

\u201eIo Costandin voevod Boji\u012d<\/em>u milosti\u012d<\/em>u gospodar\u016d<\/em> zemli Vlahscoe<\/em><\/p>\n

Molitvelor voastre preo\u021bilor dela Bra\u0219ov \u0219i altor b\u0103tr\u00e2ni den \u0218ch\u00e9\u012d<\/em> s<\/em>\u0103<\/em>n<\/em>\u0103<\/em>tate v<\/em>\u0103<\/em> poftim, cart<\/em>\u00e9<\/em> ce a<\/em>\u021b<\/em>trimis n<\/em>\u00e9<\/em>u venit <\/em>\u0219<\/em>i toate c<\/em>\u0103<\/em>te ne scrie<\/em>\u021b<\/em> am <\/em>\u00ee<\/em>n<\/em>\u021b<\/em>eles. C<\/em>\u0103<\/em>t pentru dumn<\/em>\u00e9<\/em>lu\u012d<\/em> piscupul de aci\u012d<\/em> din Ard<\/em>\u00e9<\/em>l, <\/em>\u00ee<\/em>n ce f<\/em>\u00e9<\/em>l\u012d<\/em>u s-a\u016d<\/em> purtat \u0219i ce a\u016d<\/em> f<\/em>\u0103<\/em>cut am conoscut din scrisoare-v<\/em>\u0103<\/em>, de care bun<\/em>\u0103<\/em> n<\/em>\u0103<\/em>d<\/em>\u00e9<\/em>jde am avut <\/em>\u0219<\/em>i<\/em>\u00ee<\/em>ncredin<\/em>\u021b<\/em>at s<\/em>\u0103<\/em>ntem, c<\/em>\u0103<\/em> Dumneze<\/strong>\u016d<\/strong><\/em> unora ca acestora, cari\u012d<\/em><\/strong> oc<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>r<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>scu <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i nu cinstescu l<\/em><\/strong>\u00e9<\/em><\/strong>g<\/em><\/strong>\u00e9<\/em><\/strong>\u00ee<\/em><\/strong>ntru care s-au pomenit <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i <\/em><\/strong>\u00ee<\/em><\/strong>naint<\/em><\/strong>\u00e9<\/em><\/strong> lui Dumneze\u016d<\/em><\/strong> s-au f<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>g<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>duit, cu degrab le va r<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>spl<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>ti<\/em><\/strong>, c\u0103 de multe ori aceasta am v\u0103zut, c\u0103 cel ce-\u0219 las\u0103 l\u00e9g\u00e9 sa \u0219i poft\u00e9\u0219te alta, \u012d<\/em>-a\u016d<\/em> plat<\/em>\u0103<\/em> de la direptul Judec<\/em>\u0103<\/em>tor Dumnezeu, \u012d<\/em>ar molitva voastr<\/em>\u0103<\/em>\u0219<\/em>i dumn<\/em>\u00e9<\/em>voastr<\/em>\u0103<\/em> alal<\/em>\u021b<\/em>i pravoslavnici, cumc<\/em>\u0103<\/em> nimic nu v-a<\/em>\u0219<\/em> lunecat, nici a<\/em>\u021b<\/em> umblat dup<\/em>\u0103<\/em> ac<\/em>\u00e9\u012d<\/em>a, ci a<\/strong><\/em>\u021b<\/em><\/strong> p<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>zit curata l\u00e9ge c\u00e9 pravoslavnic\u0103 car\u00e9 de la p\u0103rin\u021bi\u012d<\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i mo<\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>ii vo<\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>tri o ave<\/em><\/strong>\u021b<\/em><\/strong>, de aceasta foarte n<\/em><\/strong>\u00e9<\/em><\/strong>u p<\/em><\/strong>\u0103<\/em><\/strong>rut bine <\/em><\/strong>\u0219<\/em><\/strong>i n<\/em><\/strong>\u00e9<\/em><\/strong>m bucurat<\/em><\/strong>, c<\/em>\u0103<\/em>c\u012d<\/em>cunoa<\/em>\u0219<\/em>tem c<\/em>\u0103<\/em> a<\/em>\u021b<\/em> f<\/em>\u0103<\/em>cut lucru cinstit <\/em>\u0219<\/em>i cuvios, pl<\/em>\u0103<\/em>cut lui Dumnezeu <\/em>\u0219<\/em>i oamenilor celor <\/em>\u00ee<\/em>n<\/em>\u021b<\/em>elep<\/em>\u021b<\/em>i, dela care Dumnezeu rug<\/em>\u0103<\/em>m s<\/em>\u0103<\/em> v<\/em>\u0103<\/em>\u00ee<\/em>nt<\/em>\u0103<\/em>r\u00e9sc\u0103 \u0219i s\u0103 v\u0103 p\u0103z\u00e9sc\u0103 tot \u00een cea str\u0103mo\u0219asc\u0103 pravoslavnic\u0103 l\u00e9ge, s\u0103 o pute\u021b \u021bin\u00e9 \u0219i p\u0103zi curat\u0103 \u0219i nezmintit\u0103, c\u0103ci noi vedem \u0219i de la curt\u00e9 \u00eemp\u0103r\u0103t\u00e9sc\u0103 dela Bec\u012d<\/em>avem <\/em>\u0219<\/em>tire c<\/em>\u0103<\/em> piscupul n-are voe <\/em>\u00ee<\/em>mp<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0103<\/em>t<\/em>\u00e9<\/em>asc<\/em>\u0103<\/em> ca s<\/em>\u0103<\/em> fac<\/em>\u0103<\/em> sil<\/em>\u0103<\/em> oamenilor, f<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0103<\/em> c<\/em>\u0103<\/em> numa\u012d<\/em> ce\u012d<\/em> ce vor vr\u00e9 de vo\u012d<\/em>a lor. Dec\u012d<\/em> nu g<\/em>\u0103<\/em>ndim, nici socotim c<\/em>\u0103<\/em> s<\/em>\u0103<\/em> va tinde dumn<\/em>\u00e9<\/em>lui ma\u012d<\/em> mult den c<\/em>\u0103<\/em>tu-\u012d<\/em> iaste porunca, <\/em>\u0219<\/em>i ales, c<\/em>\u0103<\/em> la ac<\/em>\u00e9<\/em> bes<\/em>\u00e9<\/em>ric<\/em>\u0103<\/em> s<\/em>\u0103<\/em>ntem <\/em>\u0219<\/em>i no\u012d<\/em> ctitor\u012d<\/em>, de vr<\/em>\u00e9<\/em>me ce \u012d<\/em>aste f<\/em>\u0103<\/em>cut<\/em>\u0103<\/em> de r<\/em>\u0103<\/em>posa<\/em>\u021b<\/em>i\u012d<\/em>Domni\u012d<\/em> a\u012d<\/em> ace<\/em>\u0219<\/em>ti <\/em>\u021b\u0103<\/em>r\u012d<\/em> ce trebuia<\/em>\u0219<\/em>te s<\/em>\u0103<\/em> p<\/em>\u0103<\/em>z<\/em>\u00e9<\/em>sc<\/em>\u0103<\/em>\u0219<\/em>i s<\/em>\u0103<\/em> urm\u00e9ze l\u00e9g\u00e9 care au \u021binut p\u0103n\u0103 acum \u0219i no\u012d<\/em> iar<\/em>\u0219<\/em>cu c<\/em>\u00e9\u012d<\/em>a ce va fi de pre part<\/em>\u00e9<\/em> noastr<\/em>\u0103<\/em> a v<\/em>\u0103<\/em> p<\/em>\u0103<\/em>zi <\/em>\u0219<\/em>i av<\/em>\u0103<\/em> ajuta, cu c<\/em>\u00e9<\/em>ia ce se va put<\/em>\u00e9<\/em>, nu vom lipsi.<\/em>\u00ce<\/em>n<\/em>\u021b<\/em>eles-am, c<\/em>\u0103<\/em>\u0219<\/em>i p<\/em>\u0103<\/em>rin<\/em>\u021b<\/em>i\u012d<\/em> dela F<\/em>\u0103<\/em>g<\/em>\u0103<\/em>ra<\/em>\u0219<\/em>\u0219<\/em>i al<\/em>\u021b\u012d<\/em> cre<\/em>\u0219<\/em>tini pravoslavnic\u012d<\/em>, \u012d<\/em>ar<\/em>\u0103\u0219<\/em> as<\/em>\u00e9<\/em>men<\/em>\u00e9<\/em> nimic nu s-a\u016d<\/em>lunecat cu fir\u00e9, ce \u0219-au p\u0103zit cinst\u00e9 legi\u012d<\/em> sale, care <\/em>\u0219<\/em>i de aceasta mult n<\/em>\u00e9<\/em>m bucurat, m<\/em>\u0103<\/em>car c<\/em>\u0103<\/em> a<\/em>\u0219<\/em>a li s-au c<\/em>\u0103<\/em>zut a <\/em>\u0219<\/em>i face, d<\/em>\u00e9<\/em> vreme ce noi ac<\/em>\u00e9<\/em> sf<\/em>\u0103<\/em>nt<\/em>\u0103<\/em> bes<\/em>\u00e9<\/em>rec<\/em>\u0103<\/em> o am r<\/em>\u0103<\/em>dicat <\/em>\u0219<\/em>i o am f<\/em>\u0103<\/em>cut cu ac<\/em>\u00e9<\/em>n<\/em>\u0103<\/em>dejde c<\/em>\u0103<\/em> o <\/em>\u00ee<\/em>nchin<\/em>\u0103<\/em>m pr<\/em>\u00e9<\/em>sf<\/em>\u0103<\/em>n<\/em>\u021b<\/em>itei s<\/em>\u0103<\/em>bornice<\/em>\u0219<\/em>tii a r<\/em>\u0103<\/em>s<\/em>\u0103<\/em>ritului Bes<\/em>\u00e9<\/em>reci \u0219i c\u0103 va fi pr\u0103n putin\u021b\u0103 preo\u021bi\u012d<\/em>\u0219<\/em>i cre<\/em>\u0219<\/em>tini\u012d<\/em> l<\/em>\u0103<\/em>cuitori\u012d<\/em> de acolo, de ac<\/em>\u00e9<\/em> pravoslavie s<\/em>\u0103<\/em> nu s<\/em>\u0103<\/em> lips<\/em>\u00e9<\/em>sc<\/em>\u0103<\/em>\u0219<\/em>i noi iar zicem, cu c<\/em>\u00e9<\/em>ia ce ne va fi prin putin<\/em>\u021b\u0103<\/em> a\u012d<\/em> c<\/em>\u0103<\/em>uta <\/em>\u0219<\/em>i a\u012d<\/em> p<\/em>\u0103<\/em>zi nu vom lipsi. Aceasta acum <\/em>\u0219<\/em>i Dumnezeu purur<\/em>\u00e9<\/em> s<\/em>\u0103<\/em> v<\/em>\u0103<\/em> fie<\/em>\u00ee<\/em>ntr-ajutor.<\/em><\/p>\n

Iulie 5, 7209
\nIo Costandin voevod\u201d<\/em><\/p>\n

Cinstindu-l pentru osteneala sa \u00een ap\u0103rarea dreptei credin\u021be, Patriarhul Calinic al Constantinopolulu<\/strong>i \u00eei scrie Voievodului Constantin urm\u0103toarele:<\/p>\n

\u201ePrealuminate Doamne, precum vedem, cuge\u021bi ca un al doilea Patriarh<\/strong> \u0219i ai prevedere pentru orice pricin\u0103 bisericeasc\u0103 \u0219i te \u00eengrije\u0219ti de Biseric\u0103 \u00een multe; pentru care ne faci s\u0103 g\u00e2ndim c\u0103, deoarece lucrezi \u0219i cele ale Domnilor \u0219i cele ale Patriarhilor, laud\u0103 Lumin\u0103\u021biei tale<\/strong> \u0219i de trei ori laud\u0103 se cuvine, bucur\u0103-te \u0219i te vesele\u0219te, c\u0103ci mult\u0103 r\u0103splat\u0103 te a\u0219teapt\u0103 \u00een ceruri pentru ostenelile tale\u201d.<\/p>\n

Familia Br\u00e2ncoveanu, model de vie\u0163uire cre\u015ftin\u0103<\/strong><\/p>\n

Binecredinciosul Voievod Constantin \u015fi Doamna lui, Maria, au avut patru fii \u015fi \u015fapte fiice. Dintre cei patru fii, \u00eent\u00e2iul n\u0103scut, Constantin, purta numele tat\u0103lui s\u0103u, nume al primului \u00eemp\u0103rat cre\u015ftin, Constantin cel Mare. Al doilea, \u015etefan, a fost numit astfel \u00een amintirea Binecredinciosului Voievod \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt. Al treilea, Radu, purta numele \u00eentemeietorului \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Radu Negru-Vod\u0103, \u00eencep\u0103torul dinastiei Basarabilor. Al patrulea a fost numit Matei ca str\u0103mo\u015ful s\u0103u apropiat Matei-Vod\u0103 Basarab, mare ctitor \u015fi c\u00e2rmuitor \u00eentr-o lung\u0103 domnie de pace.<\/p>\n

Doamne Maria Br\u00e2ncoveanu \u00ee\u015fi \u00eengrijea to\u0163i fiii \u00een frica lui Dumnezeu \u015fi \u00een sim\u0163ul dragostei de neam. Adeseori f\u0103cea cu cateheze, dup\u0103 ce se adunau \u00eempreun\u0103 pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea rug\u0103ciunilor de diminea\u0163\u0103 sau de sear\u0103, studiau \u015fi se \u00eentreceau \u00een scrieri poetice \u015fi literare. Avea str\u00e2nse leg\u0103turi cu Patriarhul Ierusalimului, aceasta reiese \u015fi din coresponden\u0163a scris\u0103 dintre ace\u015ftia, de unde se poate vedea dragostea Br\u00e2ncovenilor pentru Ortodoxie, r\u00e2vna de a ap\u0103ra Adev\u0103rul ne\u015ftirbit al ortodoxiei, dar \u015fi nenum\u0103ratele danii oferite de familia Br\u00e2ncoveanu Patriarhiei Ierusalimului. Dar nu numai Ierusalimul s-a bucurat de daniile br\u00e2ncovenilor, ci p\u00e2n\u0103 la Sinai \u015fi la Sf\u00e2ntul Munte Athos au ajuns bun\u0103voin\u0163a \u015fi darurile marelui Voievod.<\/p>\n

Deprin\u015fi cu pravila bisericeasc\u0103, erau nelipsi\u0163i de la sfintele slujbe \u015fi adeseori, fiii mai mari alc\u0103tuiau laude Sfin\u0163ilor pr\u0103znui\u0163i. Astfel s-au p\u0103strat c\u00e2teva din scrierilor fiilor lui Br\u00e2ncoveanu:<\/p>\n

Mucenicia<\/strong> Sfin\u0163ilor Br\u00e2ncoveni, aresta\u0163i \u00een Vinerea Patimilor, martiriza\u0163i la praznicul Adormirii Maicii Domnului<\/strong><\/p>\n

Vizirul Gin Ali-pa\u015fa avea de mult\u0103 vreme ur\u0103 mare \u00eempotriva Sf\u00e2ntului Constantin, nesuferind s\u0103 vad\u0103 cum un principe de credin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 are at\u00e2ta putere \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi poate p\u0103zi \u0163ara necotropit\u0103 de oastea turceasc\u0103. De aceea, vizirul c\u0103uta prilej s\u0103-l r\u0103stoarne din scaunul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti pe Sf\u00e2ntul Constantin-Voievod, s\u0103-i ia averile \u015fi, dac\u0103 ar putea, s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 lepede credin\u0163a cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

Prilejul s-a ivit dup\u0103 r\u0103zboiul din 1711 dintre \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Rusiei \u015fi a Turciei, c\u00e2nd armatele lui Dimitrie Cantemir au fost biruite de p\u0103g\u00e2ni. Turcii au aflat c\u0103 o\u015ftile moldovene\u015fti au fost ajutate \u00een tain\u0103 de Constantin Vod\u0103, voievodul fiind p\u00e2r\u00e2t chiar de unii dintre boierii s\u0103i<\/strong>. Ace\u015fti nelegiui\u0163i au \u00eengr\u0103m\u0103dit asupra capului lor \u00eenc\u0103 o os\u00e2nd\u0103: au \u00eentocmit scrisori ticluite din care s\u0103 reias\u0103 c\u0103 domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti era vr\u0103jma\u015f \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei otomane.<\/p>\n

Vr\u0103jma\u015fii Sf\u00e2ntului Constantin au ales vremea cea mai potrivit\u0103 pentru \u00eemplinirea planului lor. Era c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul postului Sfintelor Pa\u015fti din anul 1714. Fiind ajuta\u0163i de boierii tr\u0103d\u0103tori, p\u0103g\u00e2nii au prins pe Constantin Vod\u0103 \u00een Vinerea Patimilor cu toat\u0103 casa lui<\/strong> \u015fi l-au dus la Constantinopol. Aici au fost arunca\u0163i \u00een temni\u021b\u0103.<\/p>\n

Despre clucerul Ianache, cel care a primit moartea muceniceasc\u0103 \u00eempreun\u0103 cu domnul s\u0103u, \u015ftim c\u0103 f\u0103cea parte din neamul vechi al boierilor V\u0103c\u0103re\u015fti \u015fi c\u0103 era binecredincios \u015fi sfetnic de \u00eencredere al Sf\u00e2ntului Constantin. El a ctitorit biserica Sf\u00e2ntului Nicolae din V\u0103c\u0103re\u015fti. Prietenia str\u00e2ns\u0103 cu domnitorul i-au atras b\u0103nuielile \u015fi ura vizirului Gin Ali-pa\u015fa care \u00eel cuno\u015ftea bine, c\u0103ci marele clucer Ianache fusese sol la Poart\u0103 al domnului \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. De aici a urmat prinderea, \u00eentemni\u0163area, chinuirea \u015fi apoi omor\u00e2rea sa.<\/p>\n

Timp de patru luni, Sf\u00e2ntul Constantin a fost supus la chinuri de c\u0103l\u0103ii sultanului, biciuit, ars cu c\u00e2rlige \u00eenro\u015fite \u00een foc,<\/strong> sp\u00e2nzurat de picioare, ca s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 faptele de care era \u00eenvinuit \u015fi s\u0103 se lepede de credin\u0163a cre\u015ftineasc\u0103.<\/strong> Dar, nereu\u015find p\u0103g\u00e2nii nimic, au hot\u0103r\u00e2t moartea tuturor Br\u00e2ncovenilor de parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103, pentru ziua de 15 august 1714, spre a batjocori Praznicul Adormirii Maicii Domnului.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Os\u00e2ndi\u0163ii au fost adu\u015fi pe jos \u015fi descul\u0163i la locul uciderii lor. Dup\u0103 ce li s-a citit os\u00e2nda, c\u0103l\u0103ul a t\u0103iat capul clucerului Ianache. Au fost apoi t\u0103ia\u0163i fiul cel mare, Constantin, care avea 31 de ani, \u015etefan de 29 de ani, Radu, de 24 de ani, \u00eenaintea ochilor tat\u0103lui lor. Spun cei ce erau de fa\u0163\u0103 \u015fi au istorisit \u00een scris aceste cumplite f\u0103r\u0103delegi, c\u0103 Matei, fiul cel mai mic al Sf\u00e2ntului Constantin, \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai 12 ani, \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de pieirea fra\u0163ilor s\u0103i, ar fi avut o clip\u0103 de sl\u0103biciune fireasc\u0103 la v\u00e2rsta lui fraged\u0103, ceea ce a dat musulmanilor speran\u0163a c\u0103 va trece la credin\u0163a lor. Dar Sf\u00e2ntul Constantin i-a spus cu glas limpede: \u201eDin s\u00e2ngele nostru n-a fost nimeni care s\u0103-\u015fi lepede credin\u0163a!\u201d<\/em> <\/strong>Atunci, \u00eent\u0103rit de harul lui Dumnezeu, t\u00e2n\u0103rul Matei a spus g\u00e2delui: \u201eVreau s\u0103 mor cre\u015ftin, love\u015fte!\u201d<\/em>,<\/strong> \u015fi \u00eendat\u0103 g\u00e2dele \u00eei retez\u0103 capul ca \u015fi celorlal\u0163i. \u00cen sf\u00e2r\u015fit \u00eei t\u0103ie capul \u015fi tat\u0103lui. Dup\u0103 aceea trupurile lor au fost aruncate \u00een mare, iar capetele au fost at\u00e2rnate \u00een fa\u0163a bol\u0163ii celei mari a Saraiului \u015fi au r\u0103mas acolo vreme de trei zile.<\/p>\n

Dumnezeu n-a voit ca Moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Mucenic Constantin s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ascunse \u00een mare. Credincioasa sa so\u0163ie a vegheat ca trupul domnitorului s\u0103 fie scos din ap\u0103 \u015fi \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een tain\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2nta Panaghia Camariotissa din insula Halki, ctitorie a voievodului.<\/p>\n

\u00cen 1720, c\u00e2nd doamna Maria a adus Moa\u015ftele \u00een \u0163ar\u0103, Oltenia se afla de doi ani sub st\u0103p\u00e2nirea ereticilor austrieci. De aceea, Sfintele Moa\u015fte nu au fost aduse la Hurez, ci au fost \u00eengropate \u00een tain\u0103 \u00een biserica Sf\u00e2ntului Gheorghe din Bucure\u015fti.<\/p>\n

Pe candela de argint care lumineaz\u0103 deasupra cinstitului mor\u00adm\u00e2nt se afl\u0103 scris: \u201eAceast\u0103 candel\u0103 ce s-au dat la Sfeti Gheorghe cel Nou, lumineaz\u0103 unde odihneasc oasele fericitului Domn Io Constandin Br\u00e2ncoveanu Basarab Voievod \u015fi iaste f\u0103cut\u0103 de Doamna M\u0103riei Sale Maria, carea \u015fi M\u0103riia Sa n\u0103d\u0103jduie\u015fte \u00een Domnul iar\u0103\u015fi aicea s\u0103 i se odihneasc\u0103 oasele. Iulie \u00een 12 zile, leat 7288 (adic\u0103 1720)\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul 1992, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a canonizat pe ace\u015fti Sfin\u0163i Mucenici, ar\u0103t\u00e2nd vrednic\u0103 de urmat pilda m\u0103rturisirii lor. Pentru ale c\u0103ror sfinte rug\u0103ciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-ne pe noi. Amin.<\/p>\n

sursa:atitudini.com<\/p>\n