![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/adormirea.jpg\")
<\/a><\/p>\nIstoria postului Adormirii Maicii Domnului<\/strong><\/p>\n \u00cenainte de Praznicul Adormirii Maicii Domnului Biserica are un post de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (1-14 august), care urmeaz\u0103 ca stricte\u0163e Postului Mare. Izvoarele istorico-liturgice (publicate de Cotelerius \u015fi Dmitrievskij, \u015fi studiate de M. Skabalanovici, \u201eTolkovyi Tipikon\u201d \u015f.a.) ne vorbesc despre o generalizare relativ t\u00e2rzie a acestui post, iar \u00een cele ce urmeaz\u0103 vom \u00eencerca s\u0103 facem o prezentare succint\u0103 a acestor date istorice.<\/p>\n Mul\u0163i se gr\u0103besc s\u0103 considere c\u0103 prim\u0103 m\u0103rturie despre postul Adormirii Maicii Domnului o avem la Sf. Leon al Romei (sec. V), dar Sf. Leon, \u00een vestita sa Omilie, a 16-a (dup\u0103 al\u0163ii a 15-a), vorbe\u015fte despre tradi\u0163ia celor 4 posturi pe an, \u00een cele 4 anotimpuri. Pe l\u00e2ng\u0103 postul pre-pascal \u015fi cel din luna decembrie, el men\u0163ioneaz\u0103 un post dup\u0103 Cincizecime \u015fi altul de toamn\u0103 \u00een septembrie (nu \u015ftim de c\u00e2te zile), ca mul\u0163umire pentru str\u00e2ngerea roadelor. Prin urmare, el nu vorbe\u0219te despre vreun post \u00een luna august \u00eenchinat Maicii Domnului.<\/p>\n Al\u0163ii consider\u0103 c\u0103 prima men\u0163iune despre postul Adormirii Maicii Domnului o avem din secolul al VI-lea, de la Anastasie Sinaitul, patriarhul Antiohiei (561-600). \u0218tiin\u0163a teologic\u0103, \u00eens\u0103, demult a demonstrat c\u0103 scrierea atribuit\u0103 patriarhului Anastasie \u2013 \u201eDespre trei patruzecimi\u201d \u2013 este un apocrif de prin sec. IX-X, probabil din mediul monahal constantinopolitan, \u015fi datele ei contravin tuturor celorlalte m\u0103rturii istorice ale timpului\u00a0(red\u00e2nd \u015fi o legend\u0103 quasi-cre\u015ftin\u0103 despre moartea Sf. Filip \u015fi Postul Cr\u0103ciunului care \u00eencepe \u00een ziua de pomenire a acestuia.<\/p>\n Este remarcabil faptul c\u0103 Hypotyposis-<\/em>ul lui Teodor Studitul (sec. IX) \u015fi\u00a0Diatyposis-<\/em>ul lui Atanasie Athonitul (sec. X) \u015fi chiar copiile lor mai t\u00e2rzii (sec. XIV), de asemenea, nu men\u0163ioneaz\u0103 acest post, de\u015fi dau reguli destul de detaliate cu privire la posturi. Nici alte tipicuri de origine studit\u0103, precum cel al M\u0103n\u0103stirilor Everghetinos (sec. XI) sau Pantokrator (sec. XII) nu dau vreo m\u0103rturie despre Postul Adormirii Maicii Domnului.<\/p>\n Tipicul m\u0103n\u0103stirii bizantine a lui Nicolae Casole din sudul Italiei (sec. XII) pentru prima dat\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 acest post \u00een data de 1 august, preciz\u00e2nd c\u0103 despre el aminte\u015fte \u015fi \u201eSinodul unirii\u201d din Constantinopol (anul 920); numai c\u0103 p\u0103rin\u0163ii din acea m\u0103n\u0103stire \u00eel \u00eencepeau pe 2 august din cauza s\u0103rb\u0103torii Macabeilor. Totodat\u0103, la capitolul privind regulile generale de postire, Tipicul lui Nicolae Casole nu d\u0103 nici o indica\u0163ie cu privire la Postul Adormirii Maicii Domnului.<\/p>\n \u015etim c\u0103 pe la anul 1085 c\u00e2\u0163iva monahi din Muntele Athos se adreseaz\u0103 patriarhului Nicolae al III-lea Gr\u0103m\u0103ticul, ar\u0103t\u00e2ndu-\u015fi nedumerirea fa\u0163\u0103 de acest post. Patriarhul, consult\u00e2ndu-\u015fi Sinodul, le r\u0103spunde monahilor c\u0103 a g\u0103sit men\u0163iuni despre acest post \u00een \u201eSinodul unirii\u201d, dar precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eacest post a fost mutat [\u00een alt\u0103 perioad\u0103 \u2013 <\/em>n.n.], \u00eentruc\u00e2t se suprapunea cu posturile p\u0103g\u00e2ne ce se \u00eent\u00e2mplau tot atunci, a\u015fa \u00eenc\u00e2t mul\u0163i oameni le respectau pe acelea ca s\u0103 se cure\u021be \u015fi s\u0103 scape de boli\u201d<\/em>\u00a0(cf. Kormceaia kniga, I, fila 156r).<\/p>\n A\u015fa se face c\u0103 postul Adormirii Maicii Domnului (\u015fi cel al Na\u015fterii Domnului), cu durata pe care o are ast\u0103zi, a fost stabilit definitiv abia \u00een anul 1166, la un Sinod organizat de patriarhul Luca Chrisoverghis, \u00een zilele \u00eemp\u0103ratului Manuil I Comnenul. M\u0103rturii mai exacte despre acest Sinod avem de la canonistul Theodor Balsamon, patriarh al Antiohiei (sec. XII). Dup\u0103 spusele lui Balsamon, unii participan\u0163i ai Sinodului considerau c\u0103 la \u00eenceputul lunii august nu poate fi \u0163inut nici un post, iar dac\u0103 acesta este \u0163inut \u00een unele regiuni, el trebuie neap\u0103rat mutat, a\u015fa cum propunea cu aproape un secol mai devreme Nicolae Gr\u0103m\u0103ticul. \u00cens\u0103 majoritatea sinodalilor \u00een frunte cu patriarhul Luca, motiv\u00e2nd c\u0103 Sinodul organizat de Nicolae Gr\u0103m\u0103ticul nu indica perioada \u00een care este bine s\u0103 fie mutat postul, au hot\u0103r\u00e2t ca postul s\u0103 \u00eenceap\u0103 pe 1 august \u015fi s\u0103 dureze p\u00e2n\u0103 la praznicul Adormirii Maicii Domnului. \u00censu\u015fi patriarhul Theodor al IV-lea al Antiohiei era de acord cu hot\u0103r\u00e2rea luat\u0103 \u015fi recomanda acest post de 14 zile \u015fi credincio\u015filor s\u0103i. Pe de alt\u0103 parte, iat\u0103 ce spune Sintagma Athenian\u0103 (IV, 488): \u201e\u00cen ce prive\u015fte durata Postului Mare \u0163inut acum \u00een Biserica Ortodox\u0103 niciodat\u0103 \u015fi nimeni nu s-a \u00eendoit, dar nu se poate spune acela\u015fi lucru despre celelalte posturi. La timpul s\u0103u, patriarhul Marcu al Alexandriei s-a adresat c\u0103tre Balsamon cu \u00eentrebarea dac\u0103 trebuie respectate cu toat\u0103 stricte\u0163ea posturile ce preced s\u0103rb\u0103torile Sf. Apostoli, a Na\u015fterii Domnului \u015fi a Adormirii Maicii Domnului, ori ele pot fi scurtate. R\u0103spunz\u00e2nd la aceast\u0103 \u00eentrebare Balsamon red\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Sinodului patriarhal de la Constantinopol care a avut loc \u00een timpul patriarhului Nicolae al III-lea (1084-1111), conform c\u0103reia, \u00eenainte de aceste s\u0103rb\u0103tori se cuvine s\u0103 postim doar \u015fapte zile (\u03c0\u03bb\u03b7\u03bd \u03b5\u03c0\u03c4\u03b1\u03ae\u03bc\u03b5\u03c1\u03bf\u03b9), \u00eentruc\u00e2t este un singur post care dureaz\u0103 40 de zile (\u03bc\u03b9\u03b1 \u03b3\u03b1\u03c1 \u03c4\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03c1\u03b1\u03ba\u03bf\u03bd\u03b8\u03ae\u03bc\u03b5\u03c1\u03bf\u03c2 \u03bd\u03b7\u03c3\u03c4\u03b5\u03af\u03b1 \u03b5\u03c3\u03c4\u03af\u03bd), cel dinaintea Sfintelor \u015fi Marilor Pa\u015fti. Totu\u015fi, cei care doresc s\u0103 posteasc\u0103 \u00eenaintea mai sus numitelor s\u0103rb\u0103tori mai mult de \u015fapte zile sau poate au g\u0103sit astfel de posturi r\u00e2nduite \u00een Tipicul l\u0103sat de ctitor, acestora li se d\u0103 deplina libertate\u201d.<\/em><\/p>\n Deci, reie\u015find din toate datele istorice, liturgice \u015fi canonice, putem spune c\u0103 durata postului a fost hot\u0103r\u00e2t\u0103 oficial abia \u00een secolul al XII-lea, dar s-a generalizat \u00een secolele XIII-XIV odat\u0103 cu Tipicul M\u0103n\u0103stirii Sf. Sava, care \u00eel include \u00een r\u00e2nduielile de postire, stabilind \u015fi stricte\u0163ea acestuia. Conform acestor reguli tipiconale, care foarte cur\u00e2nd au devenit valabile \u015fi pentru mireni, \u00een acest post se dezleag\u0103 la pe\u015fte numai la Praznicul Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103 (6 august), iar la ulei \u015fi vin numai \u00een s\u00e2mbete \u015fi duminici, mai nou, \u00eens\u0103, \u015fi la multiplele s\u0103rb\u0103tori cu Polieleu, care \u00een trecut nu erau.<\/p>\n Scurt\u0103 istorie a Prohodului Maicii Domnului<\/strong><\/p>\n \u00cen r\u00e2nduiala ierusalimitean\u0103 a Utreniei duminicale, \u00eenc\u0103 din vechime se citea sau se c\u00e2nta Psalmul 118. De prin secolele VIII-IX, unele stihuri ale acestui psalm au fost secundate de anumite tropare, numite „Binecuv\u00e2nt\u0103rile \u00cenvierii”, \u00eentruc\u00e2t primul tropar se c\u00e2nta abia dup\u0103 stihul 12 („Binecuv\u00e2ntat e\u015fti, Doamne..”), care a r\u0103mas mai t\u00e2rziu ca singurul stih chiar \u015fi pentru troparele urm\u0103toare. Se pare c\u0103 la acea etap\u0103, toate stihurile intermediare erau citite \u015fi numai cele de dinaintea troparelor erau c\u00e2ntate.<\/p>\n R\u00e2nduiala Utreniei din S\u00e2mb\u0103ta Mare (c\u00e2ntat\u0103 \u00een Vinerea Mare seara) avea \u015fi ea Psalmul 118 cu „Binecuv\u00e2nt\u0103rile \u00cenvierii”, dar de prin sec. XIV, „Binecuv\u00e2nt\u0103rile” au fost plasate la sf\u00e2r\u015fit, iar \u00eentre stihurile Psalmului 118 au fost intercalate tropare despre \u00eengroparea Domnului Hristos. Unii speciali\u015fti consider\u0103 c\u0103 evlavia de a c\u00e2nta prohodirea M\u00e2ntuitorului a \u00eenceput imediat dup\u0103 reconstruirea complexului eclesial de la Morm\u00e2ntul Domnului sub crucia\u0163i (1130-1147).<\/p>\n \u00cen cazul altor s\u0103rb\u0103tori, indiferent de rangul lor: ale M\u00e2ntuitorului, N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu sau Sfin\u0163ilor, \u00een loc de Psalmul 118 au \u00eenceput s\u0103 fie ale\u015fi al\u0163i psalmi, la care se ad\u0103ugau imne de pream\u0103rire (\u201emegalinarii = m\u0103rimuri\u201d), inclusiv la Praznicul Adormirii, care de asemenea are M\u0103rimuri<\/em>(obi\u015fnuite).<\/p>\n Prin sec. XV, la Ghetsimani, odat\u0103 cu completarea Prohodului M\u00e2ntuitorului cu strofe dup\u0103 num\u0103rul stihurilor din Psalmul 118, M\u0103rimurile obi\u015fnuite de la Adormirea Maicii Domnului au fost \u00eenlocuite cu tropare asem\u0103n\u0103toare Prohodului M\u00e2ntuitorului \u015fi \u00eenso\u0163ite de acela\u015fi Psalm 118. \u00cen sec. XVI, num\u0103rul troparelor a fost completat (probabil de Manuil al Corintului), imit\u00e2nd forma \u015fi ideile Prohodului din S\u00e2mb\u0103ta Mare. \u00cen acea perioad\u0103 s-au observat anumite \u00eencerc\u0103ri de r\u0103sp\u00e2ndire a acestui Prohod al Maicii Domnului \u00een toat\u0103 lumea ortodox\u0103, dar f\u0103r\u0103 prea mult succes, \u00eentruc\u00e2t melodiile erau extrem de lente (nu ca cele de acum), iar Tipicul nu prevederea nici o modalitate de \u00eencadrare a Prohodului \u00een Utrenie, ci men\u0163ioneaz\u0103 doar M\u0103rimurile<\/em> \u015fi Evanghelia \u00eenainte de Canoane (nu dup\u0103 Doxologie ca \u00een S\u00e2mb\u0103ta Mare). Tocmai de aceea, o indica\u0163ie tipiconal\u0103 a staroverilor (lipovenilor) \u00eel introduce dup\u0103 c\u00e2ntarea a 6-a a Canonului, f\u0103r\u0103 s\u0103 dea detalii sau textul acestuia.<\/p>\n Prin secolul al XVIII-lea \u00eencep contactele mai str\u00e2nse ale ru\u015filor \u015fi rom\u00e2nilor cu \u0162ara Sf\u00e2nt\u0103, iar dup\u0103 1821 \u015fi a grecilor. Atunci \u00een spa\u0163iul ortodox apare ideea de a sluji Liturghia Sf. Iacov (care chipurile s-a slujit ne\u00eentrerupt la Ierusalim, ceea ce nu este corect) \u015fi de a imita \u00eentocmai Prohodul Maicii Domnului de la Ghetsimani. Cu acest prilej au fost f\u0103cute primele traduceri integrale ale Prohodului Maicii Domnului (1820 \u00een rom\u00e2n\u0103, de Ion Pralea; 1845 \u00een rus\u0103, de M. Holmogorov), complet\u00e2ndu-se cu o variant\u0103 mariologic\u0103 a \u201eBinecuv\u00e2nt\u0103rilor\u201d, care sunt \u015fi mai recente.<\/p>\n Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, Sf. Filaret Drozdov, mitropolitul Moscovei, instituie la „Schitul Ghetsimani” de pe l\u00e2ng\u0103 Lavra Sf. Treime, probabil \u00een anii 1845-1846, praznicul „\u00cenvierii \u015fi \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii Maicii Domnului” \u00een data de 17 august (a 3-a zi dup\u0103 Adormire) \u015fi hot\u0103r\u0103\u015fte ca Prohodul s\u0103 se c\u00e2nte \u00een ajunul datei de 17 august. Aceast\u0103 nou\u0103 s\u0103rb\u0103toare n-a apucat s\u0103 fie generalizat\u0103, mai ales datorit\u0103 polemicilor legate de dogma mariologic\u0103 a Vaticanului din 1854, dar obiceiul de a s\u0103v\u00e2r\u015fi Prohodul a treia zi dup\u0103 Adormire s-a p\u0103strat la ru\u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Rom\u00e2nii \u015fi Grecii \u00eens\u0103, a\u015fa cum e obiceiul \u015fi la Ghetsimani, \u00eel c\u00e2nt\u0103 \u00een ajunul Adormirii Maicii Domnului, \u00een cadrul Privegherii (unind Vecernia cu Utrenia), chiar dac\u0103 nu exist\u0103 nici o r\u00e2nduial\u0103 oficial\u0103 de intercalare a acestuia \u00een r\u00e2nduiala Utreniei \u015fi combinarea lui cu Polieleul s\u0103rb\u0103torii.<\/p>\n Mai mul\u0163i liturgi\u015fti \u015fi dogmati\u015fti ortodoc\u015fi importan\u0163i consider\u0103 c\u0103 toate aceste paralele dintre S\u00e2mb\u0103ta Mare \u015fi Adormirea Maicii Domnului, mai ales \u00een varianta lui Filaret Drozdov, sunt exagerate \u015fi nejustificate. Slujba Adormirii Maicii Domnului \u00eentrune\u015fte un con\u0163inut imnografic mai mult dec\u00e2t suficient pentru preasl\u0103virea N\u0103sc\u0103toare de Dumnezeu \u015fi a sl\u0103vitei sale treceri la Domnul \u015fi nu mai e nevoie \u015fi de Prohodul ei. \u00cen aceste condi\u021bii, ar fi mai potrivit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een cult numai Prohodul Domnului din S\u00e2mb\u0103ta Mare, iar s\u0103rb\u0103toarea Adormirii Maicii Domnului s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu r\u00e2nduiala prev\u0103zut\u0103 \u00een prezent \u00een Minei, pe care o consider\u0103m suficient\u0103.<\/p>\n Fiecare eveniment din via\u0163a Domnului nostru Iisus Hristos: intrarea \u00een Ierusalim, vinderea, prinderea, judecata, r\u0103stignirea, moartea, punerea \u00een morm\u00e2nt, \u00eenvierea \u015fi \u00een\u0103l\u0163area \u2013 toate au o valoare m\u00e2ntuitoare pentru neamul omenesc. Tocmai de aceea Evangheliile descriu toate aceste evenimente cu lux de am\u0103nunte, iar Biserica le pr\u0103znuie\u015fte pe fiecare \u00een parte. \u00cen cazul Maicii Domnului \u00eens\u0103, ca \u015fi la pomenirile sfin\u0163ilor, toate evenimentele legate de sf\u00e2r\u015fitul lor p\u0103m\u00e2ntesc sunt concentrate \u00eentr-o singur\u0103 zi. Deci \u00een data de 15 august Biserica pomene\u015fte (cu bucurie!) toate evenimentele \u00eent\u00e2mplate la cinstita ei adormire: venirea apostolilor, adormirea Fecioarei, \u00eenmorm\u00e2ntarea, g\u0103sirea morm\u00e2ntului gol (care sunt semn al \u00eenvierii \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103rii ei la ceruri) etc. Prin aceast\u0103 pr\u0103znuire comun\u0103, Biserica nu t\u0103g\u0103duie\u015fte importan\u0163a \u015fi caracterul extraordinar al acestor evenimente din via\u0163a Maicii Domnului, dar nici nu a g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 celebreze evenimentele separat sau s\u0103 proclame careva dogme \u00een leg\u0103tur\u0103 cu adormirea Maicii Domnului sau \u00een\u0103l\u0163area ei la ceruri, pentru c\u0103 de ele nu depinde \u00een nici un fel m\u00e2ntuirea noastr\u0103 \u015fi tocmai de aceea nu se men\u0163ioneaz\u0103 nici \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. Dac\u0103, de exemplu(!), Maica Domnului nu a \u00eenviat, ci trupul ei a fost ascuns, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ea va \u00eenvia \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i oamenii la \u00eenvierea cea de ob\u015fte \u2013 \u015fi aceasta nu pericliteaz\u0103 \u00een nici un fel m\u00e2ntuirea noastr\u0103. Faptul c\u0103 M\u00e2ntuitorul a \u00eenviat-o \u015fi a \u00een\u0103l\u0163at-o imediat dup\u0103 adormire, este un lucru \u00een plus, dar f\u0103r\u0103 ele m\u00e2ntuirea neamului omenesc nu era s\u0103 aib\u0103 ceva minus.\u00a0Dar e cu totul altceva c\u00e2nd ne referim la \u00eenvierea \u015fi \u00een\u0103l\u0163area Domnului Hristos, f\u0103r\u0103 de care m\u00e2ntuirea nim\u0103nui nu este posibil\u0103, nici chiar a Maicii Domnului!<\/p>\n Despre Maica Domnului noi spunem c\u0103 este \u201emai cinstit\u0103 dec\u00e2t Heruvimii \u015fi mai sl\u0103vit\u0103 f\u0103r\u0103 de asem\u0103nare dec\u00e2t Serafimii\u201d, fiind \u201emai preacinstit\u0103 dec\u00e2t to\u0163i sfin\u0163ii\u201d, dar preacinstirea ei nu sufer\u0103 nici un fel de compara\u0163ie cu adorarea adus\u0103 lui Dumnezeu. Altfel spus, despre ea zicem c\u0103 este mai presus de sfin\u0163i, dar nu putem spune cu c\u00e2t sau \u00een ce este mai prejos dec\u00e2t Dumnezeu, c\u0103ci \u201e\u00eentre creat \u015fi necreat nu este nici o asem\u0103nare\u201d (Sf. Atanasie cel Mare). Prin urmare, \u015fi paralelele dintre Prohodul Domnului \u015fi cel al Maicii Domnului pot fi periculoase. \u015ei Sf. Ioan Maximovici atr\u0103gea aten\u0163ia asupra \u201er\u00e2vnei f\u0103r\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103\u201d de care au dat dovad\u0103 romano-catolicii care, vr\u00e2nd s\u0103 dea o cinste mai mare Maicii Domnului, de fapt o necinstesc, pentru c\u0103 Maica Domnului nu poate fi considerat\u0103 deopotriv\u0103 cu Dumnezeu \u015fi nici \u201e\u00eempreun\u0103-m\u00e2ntuitoare\u201d cu El, ci doar \u201emijlocitoare smerit\u0103\u201d \u015fi \u201eneobosit\u0103 rug\u0103toare\u201d pentru lume, mai ales c\u0103 \u201emult poate rug\u0103ciunea Maicii spre \u00eembl\u00e2nzirea St\u0103p\u00e2nului\u201d.<\/p>\n sursa: teologie.net<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Istoria postului Adormirii Maicii Domnului \u00cenainte de Praznicul Adormirii Maicii Domnului Biserica are un post de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (1-14 august), care urmeaz\u0103 ca stricte\u0163e Postului Mare. Izvoarele istorico-liturgice (publicate de Cotelerius \u015fi Dmitrievskij, \u015fi studiate de M. Skabalanovici, \u201eTolkovyi Tipikon\u201d \u015f.a.) ne vorbesc despre o generalizare relativ t\u00e2rzie a acestui post, iar \u00een cele ce … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-10165","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10165","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10165"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10165\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10217,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10165\/revisions\/10217"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10165"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10165"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10165"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}<\/p>\n