![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2016\/08\/schimbarea-la-fata.jpeg\")
<\/a>Schimbarea la Fa\u0163\u0103 a Domnului este cel mai mare praznic al lunii august, prilej de \u00eent\u0103rire \u00een credin\u0163\u0103.<\/p>\nMinunea \u201eSchimb\u0103rii la fa\u0163\u0103\u201d a M\u00e2ntuitorului este reprezentat\u0103 iconografic \u00een mod obi\u015fnuit astfel: Iisus pe un munte \u00eenalt, \u00eembr\u0103cat \u00een haine str\u0103lucitoare, cu Moise \u015fi Ilie de o parte \u015fi de alta, iar la baza imaginii cei trei ucenici, Petru, Iacov \u015fi Ioan, c\u0103zu\u0163i la p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u201e\u00eengreuia\u0163i de somn\u201d.<\/p>\n
Aceast\u0103 icoan\u0103, pe care am putea s-o numim \u201eclasic\u0103\u201d, respect\u0103, desigur, descrierea evenimentului f\u0103cut\u0103 de evangheli\u015ftii Matei \u015fi Luca. Dar exist\u0103 \u015fi o alt\u0103 reprezentare, foarte interesant\u0103 \u015fi sugestiv\u0103: \u00een locul lui Iisus, \u00eentre Moise \u015fi Ilie apare o cruce… . De\u015fi aceast\u0103 imagine este mai pu\u0163in cunoscut\u0103, socotim c\u0103 este deosebit de inspirat\u0103, exprim\u00e2nd simbolic contextul evanghelic \u00een care s-a petrecut minunea.<\/p>\n
C\u0103ci dac\u0103 citim cu aten\u0163ie cele descrise de evangheli\u015ftii Matei \u015fi Luca, \u00eenainte de relatarea evenimentului propriu-zis, afl\u0103m, \u00eentre altele, c\u0103 M\u00e2ntuitorul \u201ea \u00eenceput s\u0103 le arate ucenicilor S\u0103i c\u0103 El trebuie s\u0103 mearg\u0103 la Ierusalim, s\u0103 p\u0103timeasc\u0103 multe \u015fi s\u0103 fie omor\u00e2t…\u201d (Matei 16, 21).<\/p>\n
Aceast\u0103 prevestire a mor\u0163ii Sale nu numai c\u0103 i-a \u00eentristat pe ucenici, dar le-a produs \u015fi \u00eendoieli \u00een suflet cu privire la autoritatea \u00cenv\u0103\u0163\u0103torului lor: a\u015fadar, era posibil s\u0103 moar\u0103 a\u015fa, ca un oarecare, chiar dac\u0103 le vorbea at\u00e2t de frumos \u015fi conving\u0103tor \u015fi f\u0103cuse \u00eenaintea lor at\u00e2tde multe minuni… .<\/p>\n
\u00cen plus, \u00eendoielile \u015fi temerile ucenicilor erau, de altfel, zilnic alimentate de insinu\u0103rile c\u0103rturarilor \u015fi fariseilor, care-L numeau pe Iisus c\u0103lc\u0103tor de lege, blasfemiator etc. etc. Iar faptul c\u0103 Iisus \u00eensu\u015fi le-a spus c\u0103 El trebuie s\u0103 mearg\u0103 la Ierusalim, unde va p\u0103timi multe \u015fi va fi omor\u00e2t, a umplut paharul acestor temeri \u015fi \u00eendoieli.<\/p>\n
De aceea, pentru a le risipi aceste temeri, pentru a-i \u00eent\u0103ri \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi a-i preg\u0103ti \u00eentru \u00een\u0163elegerea m\u00e2ntuitoare a mor\u0163ii pe Cruce, Iisus s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u201epe un munte \u00eenalt\u201d minunea cunoscut\u0103 \u00eendeob\u015fte sub numele de \u201eSchimbarea la Fa\u0163\u0103\u201d, oferindu-le, totodat\u0103, o pregustare a slavei cere\u015fti de care se vor putea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi to\u0163i cei ce-L vor urma.<\/p>\n
Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, \u00eentr-o omilie consacrat\u0103 acestui eveniment, spune \u00een acest sens: \u201eVr\u00e2nd s\u0103-i \u00eencredin\u0163eze pe ucenici \u015fi cu v\u0103zul \u015fi s\u0103 le arate cum este slava aceea cu care are s\u0103 vin\u0103 – at\u00e2t c\u00e2t erau ei \u00een stare s-o cunoasc\u0103 – le-o arat\u0103 \u015fi le-o descoper\u0103 aici pe p\u0103m\u00e2nt, ca ucenicii s\u0103 nu se \u00eentristeze nici de moartea lor \u015fi nici de moartea St\u0103p\u00e2nului lor…\u201d (Omilia LVI la Matei).<\/p>\n
\u00cencredin\u0163area se va face, \u00eentr-adev\u0103r, at\u00e2t prin ar\u0103tarea str\u0103lucirii Sale dumnezeie\u015fti, c\u00e2t \u015fi prin m\u0103rturia Tat\u0103lui, Care a gr\u0103it din norul luminos: \u201eAcesta este Fiul Meu Cel iubit \u00eentru Carele am binevoit; de Acesta s\u0103 asculta\u0163i!\u201d (Matei, 17, 5), \u00eendemn\u00e2ndu-i, astfel, s\u0103 nu se mai \u00eendoiasc\u0103, s\u0103-L asculte \u015fi s\u0103-L urmeze.<\/p>\n
Pentru ca risipirea \u00eendoielilor s\u0103 fie total\u0103, \u00een\u0163elepciunea dumnezeiasc\u0103 a r\u00e2nduit, \u00een prezen\u0163a celor trei ucenici, ar\u0103tarea lui Moise \u015fi Ilie.<\/p>\n
S\u0103 observ\u0103m, iubi\u0163ii no\u015ftri, cum nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een lucrarea de m\u00e2ntuire! De ce trei ucenici? Pentru c\u0103 era suficient\u0103 m\u0103rturia a doi-trei \u00eenaintea celorlal\u0163i, potrivit Legii dat\u0103 de Dumnezeu prin Moise (Deuteronom 17, 6), prescrip\u0163ie invocat\u0103 \u015fi de M\u00e2ntuitorul: \u201eDin gura a doi sau trei martori s\u0103 se statorniceasc\u0103 tot adev\u0103rul\u201d (Matei 18, 16). C\u0103 au fost lua\u0163i ca martori (chiar dac\u0103 Iisus, din ra\u0163iuni pedagogice, le cere s\u0103 nu spun\u0103 nim\u0103nui cele v\u0103zute dec\u00e2t dup\u0103 \u00eenviere), avem m\u0103rturisirea lui Petru, notat\u0103 \u00een a doua sa epistol\u0103: \u201eNoi suntem cei ce am auzit glasul acesta (al Tat\u0103lui, n. n.) pogor\u00e2ndu-se din cer c\u00e2nd eram cu El \u00een muntele cel sf\u00e2nt…\u201d (1, 18).<\/p>\n
Desigur, se pune acum \u00eentrebarea de ce ace\u015fti trei ucenici \u015fi nu al\u0163ii? Credem c\u0103 pe fiecare dintre cei trei i-a \u201enominalizat\u201d din motive pe care le desprindem din ceea ce \u015ftim c\u0103 a fost reprezentativ pentru fiecare: Petru, pentru c\u0103 L-a m\u0103rturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, dar \u015fi pentru c\u0103 L-a sf\u0103tuit s\u0103 nu se lase omor\u00e2t \u00een Ierusalim, ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd pe moment sensul m\u00e2ntuitor al Crucii; Ioan, pentru ata\u015famentul s\u0103u deosebit fa\u0163\u0103 de M\u00e2ntuitorul (s\u0103 ne amintim c\u0103 va fi singurul dintre ucenici care a r\u0103mas l\u00e2ng\u0103 Cruce, \u00een momentele dramatice de pe Golgota); Iacov, pentru c\u0103 va fi cel dint\u00e2i episcop m\u0103rturisitor al Ierusalimului, martirizat de Irod la anul 62.<\/p>\n
Este firesc s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m, de asemenea, de ce au ap\u0103rut Moise \u015fi Ilie pentru a vorbi cu M\u00e2ntuitorul? R\u0103spunsul vine de la sine, dac\u0103 ne g\u00e2ndim ce reprezint\u0103 ace\u015fti doi sfin\u0163i pentru iconomia m\u00e2ntuirii: prin Moise Dumnezeu a dat Legea, iar Ilie este un reprezentant de seam\u0103 al proorocilor. A\u015fadar, Legea \u015fi Proorocii! C\u0103rturarii \u015fi fariseii \u00cel acuzau adesea pe Iisus c\u0103 \u201e\u00eencalc\u0103 Legea \u015fi Proorocii\u201d, strecur\u00e2ndu-le \u015fi ucenicilor b\u0103nuiala c\u0103 a\u015fa este. Ei bine, prin ar\u0103tarea lui Moise \u015fi a lui Ilie, care au vorbit cu Iisus, ucenicii se vor \u00eencredin\u0163a c\u0103 acuza\u0163ia este fals\u0103 \u015fi c\u0103 Iisus este Mesia, Cel prezis \u00een Lege \u015fi Prooroci.<\/p>\n
Este revelator s\u0103 re\u0163inem \u015fi despre ce au vorbit cei doi cu M\u00e2ntuitorul. Acest am\u0103nunt, deosebit de pre\u0163ios, este notat de evanghelistul Luca: \u201eMoise \u015fi Ilie… ar\u0103t\u00e2ndu-se \u00eentru slav\u0103, vorbeau despre sf\u00e2r\u015fitul S\u0103u pe care avea s\u0103-l plineasc\u0103 \u00een Ierusalim…\u201d (9, 31). \u201eDespre sf\u00e2r\u015fitul S\u0103u…\u201d, adic\u0103 despre Cruce!<\/p>\n
Iat\u0103, a\u015fadar, cum apare din nou Crucea \u00een centrul minunii! Apreciem, \u00een consecin\u0163\u0103, c\u0103 reprezentarea sf\u00e2ntului eveniment prin Crucea a\u015fezat\u0103 \u00eentre Moise \u015fi Ilie, chiar dac\u0103 nu este recunoscut\u0103 ca icoan\u0103 canonic\u0103, merit\u0103 aten\u0163ia noastr\u0103, \u00eendeosebi pentru faptul c\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra motiva\u0163iei principale a s\u0103v\u00e2r\u015firii minunii pe muntele Taborului: a-i preg\u0103ti pe ucenici pentru actul r\u0103stignirii.<\/p>\n
C\u0103ci Crucea nu \u00eenseamn\u0103 doar moarte, jertf\u0103 \u015fi durere, ci scar\u0103 luminoas\u0103 c\u0103tre \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cereasc\u0103. De aceea darul Domnului nu s-a oprit doar la convorbirea despre patimi. Li s-a oferit ucenicilor, totodat\u0103 \u015fi o vedere a str\u0103lucirii \u00eenvierii M\u00e2ntuitorului, ca arvun\u0103 a \u00eenvierii \u015fi vie\u0163uirii lor \u00een frumuse\u0163ea slavei ve\u015fnice.<\/p>\n
Cu toate c\u0103 Petru chiar \u015fi aici s-a ar\u0103tat speriat de spectrul mor\u0163ii Domnului \u00een Ierusalim (de aceea a propus facerea celor trei colibe… . Cu alte cuvinte, \u201eS\u0103 nu mai mergem la Ierusalim, s\u0103 Te omoare, s\u0103 r\u0103m\u00e2nem aici…\u201d), el a sesizat, m\u0103car \u00een parte \u015fi odihna, pacea, lini\u015ftea \u015fi bucuria duhovniceasc\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din lumina taboric\u0103 a \u00eenvierii, care te face s\u0103 exclami \u201ec\u00e2t de bine este aici!\u201d.<\/p>\n
Celor trei ucenici \u015fi prin ei tuturor celorlal\u0163i (\u015fi nou\u0103 tuturor), s-a revelat, astfel, posibilitatea schimb\u0103rii: dup\u0103 cum trupul lui Iisus, trup material ca al nostru, s-a ar\u0103tat schimbat, a\u015fa materia \u00eentreag\u0103 (omul \u015fi natura) va fi transfigurat\u0103, prin lucrarea harului dumnezeiesc.<\/p>\n
Aceast\u0103 schimbare nu trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 doar pentru sf\u00e2r\u015fitul veacurilor, ci pentru fiecare zi a vie\u0163ii noastre.<\/p>\n