![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2016\/06\/patr.-ecumenica.jpg\")
<\/a><\/p>\nCtitorit de Sf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Constantin pe locul vechii colo\u00adnii grece\u0219ti Byzantion \u0219i inau\u00adgurat cu mare fast \u00een 11 mai 330, ora\u0219ul Constan\u00adtinopol – \u201eNoua Rom\u0103\u201d, a devenit capital\u0103 imperial\u0103 \u0219i centru al lumii ortodoxe. Cartierul Fanar din Istanbul g\u0103zduie\u0219te, din secolele 16\u201117, sediul administrativ \u0219i Catedrala Patriarhal\u0103 \u201eSf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe\u201d. Sanctitatea Sa Bartolomeu este, din 1991, Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Rom\u0103 \u0219i Patriarh Ecumenic.<\/p>\n
\u00a0Vechiul Bizan\u021b p\u0103streaz\u0103 tradi\u021bia propov\u0103duirii cre\u0219\u00adti\u00adnis\u00admului \u00eenc\u0103 din primul secol de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Apostol Andrei, care l\u2011a r\u00e2nduit pe Sf\u00e2ntul Stahie (31 octombrie) primul episcop al cet\u0103\u021bii. La vremea \u00eentemeierii Constantinopolului, cetatea de pe malul Bosforului prelua scaunul episcopal din Bizan\u021b, de sub jurisdic\u021bia Mitropoliei de Heraclea Traciei, centrul eclesiastic al zonei aflat la mai pu\u021bin de 100 km. Importan\u021ba bisericeasc\u0103 a Noii Rome a crescut deodat\u0103 cu prestigiul Capitalei.<\/p>\n
R\u00e2nduirea Constantinopolului drept centru spiritual al lumii cre\u0219tine prin organizarea celui de\u2011al 2\u2011lea Sinod Ecumenic \u00een anul 381 a dus la recunoa\u0219terea importan\u021bei sale \u00een dipticele Bisericii. Prin Canonul al 3\u2011lea, Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi reuni\u021bi la Constantinopol hot\u0103rau ca \u201edup\u0103 episcopul Romei, \u00eent\u00e2ietatea cinstei s\u0103 o aib\u0103 Episcopul Constantinopolului, pentru c\u0103 aceasta este Roma nou\u0103\u201d. Sinodul al 4\u2011lea Ecumenic (Calcedon, 451) \u00eent\u0103rea, prin Canonul 28, aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re a celor \u201e150 de episcopi prea iubitori de Dumnezeu\u201d de la Constantinopol din 381, care \u201eau d\u0103ruit \u00eent\u00e2iet\u0103\u021bi egale prea Sf\u00e2ntului scaun al Romei noi, socotind a fi cu dreptate, ca cetatea care s\u2011a cinstit cu \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia \u0219i cu senatul \u0219i care a dob\u00e2ndit \u00eent\u00e2iet\u0103\u021bi deopotriv\u0103 egale cu ale vechii Rome \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti, \u00eentocmai ca \u0219i aceea s\u0103 se fac\u0103 de mare \u0219i \u00een lucrurile cele biserice\u0219ti fiind a doua dup\u0103 aceea\u201d. \u00cen continuare, canonul prevede jurisdic\u021bia Arhiepiscopului Constantinopolului asupra diecezelor Pontului, a Asiei \u0219i a Traciei, precum \u0219i asupra episcopilor \u201edin \u021binuturile barbare ale diecezelor numite mai \u00eenainte\u201d. Sf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Iustinian cel Mare (527\u2011565), prin Novela 131, ratific\u0103 \u00een dreptul roman locul scaunului constantinopolitan \u00een diptice, dup\u0103 cum a fost hot\u0103r\u00e2t de Sinoadele Ecumenice: \u201e\u00cen conformitate cu prevederile acestor Sinoade, poruncim ca Preasfin\u021bitul Episcop al Vechii Rome s\u0103 ocupe primul loc \u00eentre to\u021bi episcopii, dar binecuv\u00e2ntatul Arhiepiscop al Constantinopolului, sau Noua Rom\u0103, va ocupa locul al doilea dup\u0103 Scaunul Apostolic al Romei, av\u00e2nd \u00eent\u00e2ietate fa\u021b\u0103 de toate celelalte scaune\u201d. \u00cencep\u00e2nd cu secolul al 6\u2011lea, la titulatura Arhiepiscopului Constantinopolului se adaug\u0103 \u0219i \u201epatriarh ecumenic\u201d.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te forma exterioar\u0103 a cultului, Sf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Constantin, \u00eentemeietorul noii cet\u0103\u021bi imperiale, a ctitorit Biserica Sfin\u021bilor Apostoli cu g\u00e2ndul de a depune \u00een ea cinstitele moa\u0219te ale ucenicilor apropia\u021bi ai M\u00e2ntuitorului. \u00cen 337, la moartea \u00eemp\u0103ratului, loca\u0219ul nu era finalizat. Dou\u0103 secole mai t\u00e2rziu, Sf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Iustinian a construit o alt\u0103 catedral\u0103 \u00eenchinat\u0103 Sfin\u021bilor Apostoli, sfin\u021bit\u0103 cu mare fast la 28 iunie 550.<\/p>\n
Biserica emblematic\u0103 a Constantinopolului r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, Catedrala \u201eSf\u00e2nta Sofia\u201d, loca\u0219 cu un istoric asem\u0103n\u0103tor: pe locul unei ctitorii a Sf\u00e2ntului Constantin, Binecredinciosul \u00cemp\u0103rat Iustinian cel Mare a ridicat epitoma arhitecturii bizantine. Pus\u0103 sub ocrotirea M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos – Logosul \u00eentrupat, istoria \u201eSfintei Sofia\u201d se \u00eemplete\u0219te armonios cu istoria Imperiului Bizantin vreme de 916 ani, de la inaugurarea din 537 p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea Constantinopolului din 29 mai 1453, c\u00e2nd a devenit moschee. \u00cencep\u00e2nd cu 1 februarie 1935 este muzeu \u0219i m\u0103rturie d\u0103ltuit\u0103 \u00een piatr\u0103 a simfoniei bizantine.<\/p>\n
\u00cen secolul al 11\u2011lea, rela\u021biile dintre Orientul \u0219i Occidentul cre\u0219tin s\u2011au deteriorat. La 16 iulie 1054, cardinalul Humbert depunea pe Altarul Sfintei Sofia o bul\u0103 papal\u0103 de excomunicare a Patriarhului Ecumenic Mihail Cerularie, de\u0219i scaunul papal era vacant \u00eenc\u0103 din aprilie, dup\u0103 moartea lui Leon al XI\u2011lea, urm\u00e2nd s\u0103 fie ocupat abia \u00een aprilie 1055, prin alegerea lui Victor al II\u2011lea. La 20 iulie 1054, Patriarhul Mihail prezideaz\u0103 un sinod \u00een care\u2011i excomunic\u0103 pe membrii delega\u021biei papale. Ruptura nu a fost radical\u0103, iar rela\u021biile \u00eentre Biserici au continuat, \u00eens\u0103, \u00een ciuda \u00eencerc\u0103rilor de secole ale patriarhilor, papilor \u0219i \u00eemp\u0103ra\u021bilor ce au urmat, Biserica cre\u0219tin\u0103 a r\u0103mas divizat\u0103. Dup\u0103 1054, Patriarhul Ecumenic ocup\u0103 primul loc \u00een dipticele Bisericii Ortodoxe, fiind numitprimus inter pares<\/em> (\u201eprimul \u00eentre egali\u201d) \u00een raport cu ceilal\u021bi \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103tori de Biserici Ortodoxe. \u00cen 1204, latinii porni\u021bi \u00een Cruciada a 4\u2011a au ocupat Constantinopolul, adminis\u00adtra\u021bia refugiindu\u2011se la Niceea. \u00cen 1261, \u00eemp\u0103ratul Mihail al VIII\u2011lea Paleologul a recucerit Constantinopolul, iar Patriarhul Ecumenic a revenit la scaunul s\u0103u. Este singura perioad\u0103 din istorie c\u00e2nd Patriarhia Ecumenic\u0103 a p\u0103r\u0103sit ora\u0219ul de pe malul Bosforului. Deturnarea de la adev\u0103ratul scop al Cruciadei a 4\u2011a, urmat\u0103 de \u00eencerc\u0103ri repetate de \u201eunificare\u201d for\u021bat\u0103 ini\u021biate de latini au dus la escaladarea acestei st\u0103ri de desp\u0103r\u021bire \u00eentre Biserici.<\/p>\n \u00cen urma c\u0103derii Imperiului Bizantin sub turci, liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe a r\u0103mas singura autoritate recunoscut\u0103 de sultanul Mahomed al II\u2011lea, care i\u2011a acordat Patriarhului Ecumenic Ghenadie al II\u2011lea Scholarios titlul de \u201eetnarh\u201d. Biserica Sfin\u021bilor Apostoli, necropola \u00eemp\u0103ra\u021bilor bizantini, a devenit catedra Patriarhului Ghenadie, \u00eens\u0103, dup\u0103 doar trei ani, otomanii au confiscat\u2011o. A fost demolat\u0103 \u00een 1461 pentru ca pe locul ei s\u0103 se ridice Moscheea Fatih. Biserica \u201eSf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe\u201c din cartierul Fanar al ora\u015fului Istanbul (Turcia) este, cronologic, cea de\u2011a cincea Catedral\u0103 a Patriarhiei Ecumenice, \u00eencep\u00e2nd din anii 1600\u20111601.<\/p>\n St\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103 a marcat o profund\u0103 instabilitate pe tronul constantinopolitan, ocupat \u00eentre 1453 \u0219i 1923 de 102 patriarhi, unii cu dou\u0103 sau mai multe reveniri \u00een scaun. Comparativ, \u00een ceilal\u021bi 1.500 de ani de existen\u021b\u0103, la Bizan\u021b \u0219i Constantinopol au slujit 168 de ierarhi. \u00cen contextul expansiunii Imperiului Otoman \u00een zonele tradi\u021bionale ortodoxe, Patriarhia de Constantinopol a devenit loc de refugiu pentru ierarhi ai scaunelor apostolice (Alexandria, Antiohia, Ierusalim) sau din Bisericile locale vorbitoare de limb\u0103 greac\u0103, slavon\u0103 sau rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n La 7 decembrie 1965, Patriarhul Ecumenic Atenagora citea, \u00een Constantinopol, declara\u021bia comun\u0103 catolic\u0103\u2011ortodox\u0103 de ridicare a anatemelor formulate \u00een 1054, simultan cu Papa Paul al VI\u2011lea la Vatican. Evenimentul istoric a fost rod al unor demersuri \u00eendelungate \u0219i reprezint\u0103 un pas esen\u021bial \u00een restabilirea unit\u0103\u021bii Bisericii cre\u0219tine.<\/p>\n \u00cen dipticele Patriarhiei Ecumenice, care se \u00eentind pe dou\u0103 milenii, reg\u0103sim mai mult de dou\u0103zeci de nume de sfin\u021bi importan\u021bi ai Bisericii cre\u0219tine: Sf. Ap. Andrei (30 noiembrie); Sf. Ap. Stahie (31 octombrie); Sf. Ier. Alexandru (30 august); Sf. Ier. Grigorie Teologul (25 ianuarie); Sf. Ier. Ioan Gur\u0103 de Aur (13 noiembrie); Sf. Ier. Flavian (16 februarie); Sf. Ier. Tarasie (25 februarie); Sf. Ier. Nichifor M\u0103rturisitorul (2 iunie); Sf. Ier. Fotie (6 februarie); Sf. Ier. Nifon (11 august); Sf. Ier. Atanasie Patelarie (2 mai). \u00cencep\u00e2nd din secolul al 9-lea, Ortodoxia pr\u0103znuie\u0219te \u00een s\u00e2mb\u0103ta din s\u0103pt\u0103m\u00e2na a cincea a Postului Mare s\u0103rb\u0103toarea imnului acatist \u00eenchinat Maicii Domnului, care a salvat \u00een chip minunat cetatea Constantinopolului de asediul avarilor (626), per\u0219ilor (677), arabilor (717), varegilor (860).<\/p>\n Datorit\u0103 simfoniei bizantine Stat\u2011Biseric\u0103, \u00een cetatea imperial\u0103 a Constantinopolului au putut fi convocate trei dintre cele \u0219apte Sinoade Ecumenice: al doilea (381), al cincilea (553) \u0219i al \u0219aselea (680\u2011681). \u00cen preg\u0103tirea de aproape un secol a Sf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod Ortodox \u00eentrunit \u00een aceste zile, aportul Patriarhiei Ecumenice a fost unul esen\u021bial.<\/p>\n Ales \u00een octombrie 1991, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Rom\u0103 \u0219i Patriarh Ecumenic, este cel de\u2011al 270\u2011lea urma\u0219 al Sf\u00e2ntului Andrei, Apostolul cinstit ca \u00eentemeietor \u0219i ocrotitor al scaunului constantinopolitan. Patriarhul Ecumenic prezideaz\u0103 Sinodul Permanent \u0219i conduce Arhiepiscopia de Constantinopol. Sub autoritatea Patriarhiei Ecumenice se mai afl\u0103 dou\u0103 Biserici Autonome (Biserica Ortodox\u0103 a Finlandei \u0219i Biserica Ortodox\u0103 a Estoniei), precum \u0219i 4 mitropolii pe teritoriul Turciei; 9 eparhii din insula Creta; 5 mitropolii ale Arhipelagului Dodecanez; 8 mitropolii \u00een SUA; 19 eparhii din Europa, Australia, Noua Zeeland\u0103, America de Nord, America de Sud \u0219i Asia; 36 de mitropolii \u00een Noile Teritorii din Grecia. \u00cen jurisdic\u021bia Patriarhiei de Constantinopol se afl\u0103 \u00eentreaga diaspor\u0103 de limb\u0103 greac\u0103, precum \u0219i m\u0103n\u0103stirile din Sf\u00e2ntul Munte Athos, Exarhatul patriarhal din Patmos \u0219i m\u0103n\u0103stirile\u2011stavropighii patriarhale din Halkidiki, Tesalonic (Grecia), \u00adEssex (Anglia), Alabama \u0219i Astoria\u2011New York (SUA).<\/p>\n \u00centre institu\u021biile Patriarhiei Ecumenice din diaspor\u0103, un loc important \u00eel ocup\u0103 Centrul Ortodox de la Chamb\u00e9sy (Geneva, Elve\u021bia), care g\u0103zduie\u0219te Secretariatul pentru preg\u0103tirea Sf\u00e2ntului \u0219i Marelui Sinod Ortodox. Conform Regulamentului aprobat la Chamb\u00e9sy \u00een 27 ianuarie 2016, \u201econvocarea Sinodului este anun\u021bat\u0103 prin scrisori patriarhale emise de Patriarhul Ecumenic \u0219i adresate tuturor \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torilor Bisericilor autocefale locale\u201d (art. 2), iar \u201ePre\u0219edin\u021bia Sinodului este exercitat\u0103 de c\u0103tre Patriarhul Ecumenic\u201d (art. 4).<\/p>\n sursa: ziarullumina.ro<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ctitorit de Sf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Constantin pe locul vechii colo\u00adnii grece\u0219ti Byzantion \u0219i inau\u00adgurat cu mare fast \u00een 11 mai 330, ora\u0219ul Constan\u00adtinopol – \u201eNoua Rom\u0103\u201d, a devenit capital\u0103 imperial\u0103 \u0219i centru al lumii ortodoxe. Cartierul Fanar din Istanbul g\u0103zduie\u0219te, din secolele 16\u201117, sediul administrativ \u0219i Catedrala Patriarhal\u0103 \u201eSf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe\u201d. Sanctitatea Sa Bartolomeu este, … <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-antonel","4":"post-10086","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10086","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10086"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10086\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10104,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10086\/revisions\/10104"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10086"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10086"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10086"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}