![\"\"](\"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/wp-content\/uploads\/2016\/06\/eminescu.gif\")
<\/a>Anul acesta, se \u00eemplinesc 127 de ani de la moartea celui mai mare poet pe care l-a ivit p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, \u201dLuceaf\u0103rul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d \u2013 Mihai Eminescu.<\/strong><\/p>\n\u201dEl e cel care a spus c\u0103 teiul e sf\u00e2nt. El e cel al c\u0103rui nume nu se cade s\u0103 fie luat \u00een de\u0219ert. (\u2026) El e cel care oric\u00e2te desn\u0103dejdi ne-ar \u00eencerca ne d\u0103 temeiuri ca totu\u0219i s\u0103 nu desn\u0103d\u0103jduim\u201d (Geo Bogza). El este Eminescu, poetul na\u021bional al rom\u00e2nilor.<\/strong><\/p>\n Mihai Eminescu s-a n\u0103scut la 15 ianuarie 1850, la Boto\u0219ani, fiind al \u0219aptelea dintre cei 11 copii ai c\u0103minarului Gheorghe Eminovici.<\/p>\n Dup\u0103 ce se \u00eenscrie \u00een 1860 la Liceul german din Cern\u0103u\u021bi, \u00een 1863 se retrage ca \u201dprivatist\u201d (elev particular), nesuport\u00e2nd disciplina \u0219colar\u0103. \u00cen 1864 este copist la Tribunalul din Boto\u0219ani, iar din 1865 este custode al bibliotecii profesorului s\u0103u, Aron Pumnul.<\/p>\n Dup\u0103 moartea acestuia, pleac\u0103 \u00een Transilvania, la Blaj \u0219i Sibiu, unde \u00ee\u0219i va continua studiile liceale, apoi ajunge la Bucure\u0219ti, urm\u00e2nd trupele de teatru Tardini-Vl\u0103dicescu. Devine copist \u0219i sufleur \u00een trupele lui Iorgu Caragiale (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), particip\u00e2nd la turnee \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103, apoi ajunge la Teatrul Na\u021bional din Bucure\u0219ti, unde este angajat ca sufleur.<\/p>\n \u00cen toamna anului 1869 pleac\u0103 la Viena, unde p\u00e2n\u0103 \u00een 1872 este \u201dstudent extraordinar\u201d la Facultatea de Filosofie, neav\u00e2nd dreptul s\u0103 se prezinte la examene din cauza studiilor incomplete. Audiaz\u0103 cursuri de filosofie, drept, economie politic\u0103, filologie romanic\u0103, \u0219tiin\u021be (matematic\u0103, anatomie, fizic\u0103, astronomie etc.). Aici face parte din societatea literar-social\u0103 \u201dRom\u00e2nia\u201d \u0219i cea literar-\u0219tiin\u021bific\u0103 \u201dRom\u00e2nia jun\u0103\u201d \u0219i \u00eel cunoa\u0219te pe Ioan Slavici, pe atunci student la Drept, cu care leag\u0103 o profund\u0103 prietenie.<\/p>\n Primele \u00eencerc\u0103ri de poezie ale lui Mihai Eminescu dateaz\u0103 din ianuarie 1866, c\u00e2nd a debutat cu poezia \u201dLa morm\u00e2ntul lui Aron Pumnul\u201d, pe care a semnat-o M. Eminovici. \u00cenchinat\u0103 memoriei profesorului s\u0103u, poezia a ap\u0103rut \u00een bro\u0219ura scoas\u0103 la moartea acestuia (12\/24 ianuarie 1866, la Cern\u0103u\u021bi), intitulat\u0103 \u201dL\u0103cr\u0103mioarele \u00eenv\u0103\u021b\u0103ceilor gimn\u0103zia\u0219ti den Cern\u0103u\u021bi la morm\u00e2ntul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul\u201d.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i an \u00eencepe colaborarea la revista \u201dFamilia\u201d, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, care are meritul de a-l fi descoperit pe viitorul mare poet. Adev\u0103ratul debut \u00een poezie are loc la 25 februarie 1866, la v\u00e2rsta de 16 ani, \u00een nr. 6\/1866 (25 februarie \u2014 9 martie) al revistei, c\u00e2nd directorul acesteia \u00eei va publica prima poezie, \u201dDe-a\u0219 avea..\u201d, semnat\u0103 pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 Mihai Eminescu (numele fiind schimbat de I. Vulcan din Eminovici \u00een Eminescu). \u00cencep\u00e2nd cu 1866 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1883, aceast\u0103 prim\u0103 poezie a fost urmat\u0103 de \u00eenc\u0103 18, printre care se afl\u0103: \u201dO c\u0103l\u0103rire \u00een zori\u201d, \u201dDin str\u0103in\u0103tate\u201d ,\u201dLa Bucovina\u201d, \u201dMisterele nop\u021bii\u201d, \u201dCe-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie\u201d, \u201dLa Heliade\u201d, \u201dLa o artist\u0103\u201d, \u201dAmorul unei marmure\u201d, \u201dJunii corup\u021bi\u201d, \u201dPe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u021b..\u201d, \u201d\u0218i dac\u0103\u2026\u201d, \u201dDin noaptea\u2026\u201d. Dup\u0103 apropierea de societatea literar\u0103 \u201dJunimea\u201d, \u00een care crea\u021biile sale sunt primite cu entuziasm, \u00een 1870 \u00eencepe s\u0103 colaboreze la revista ie\u0219ean\u0103 \u201dConvorbiri literare\u201d, unde public\u0103 mai \u00eent\u00e2i poezia \u201dVenere \u0219i Madon\u0103\u201d (15 apr. 1870), poemul \u201dEpigonii\u201d, povestea \u201dF\u0103t Frumos din lacrim\u0103\u201d. Continu\u0103 \u00een 1871, cu poeziile \u201dMortua est\u201d, \u201d\u00cenger de paz\u0103\u201d \u0219i \u201dNoaptea\u201d.<\/p>\n Stabilit la Ia\u0219i, va frecventa \u0219edin\u021bele junimi\u0219tilor, unde \u00ee\u0219i cite\u0219te lucr\u0103rile. Diversitatea, profunzimea \u0219i expresia artistic\u0103 a liricii eminesciene sunt remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al \u201dJunimii\u201d, care se va servi de crea\u021bia noului poet pentru a argumenta definirea \u201ddirec\u021biei noi\u201d \u00een literatura rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 perioada pa\u0219optist\u0103. Tot \u00een 1871 au mai ap\u0103rut \u00een revista societ\u0103\u021bii poemul \u201dEgipetul\u201d, nuvela \u201dS\u0103rmanul Dionis\u201d, poeziile \u201d\u00cenger \u0219i demon\u201d \u0219i \u201dFloare albastr\u0103\u201d. Intrarea sa \u00een publicistica cultural\u0103 are loc \u00een 1870, tot \u00een \u201dFamilia\u201d, cu articolul \u201dRepertoriul nostru teatral\u201d, o examinare critic\u0103 a produc\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti teatrale. \u00cendemnat de Titu Maiorescu, ministrul cultelor \u0219i instruc\u021biunii publice pe atunci, s\u0103-\u0219i completeze studiile, urmeaz\u0103, \u00eentre anii 1872-1874, la Universitatea din Berlin, cursuri de filosofie, istorie, limba sanscrit\u0103 \u0219i mitologie comparat\u0103, geografie, etnografie, istoria \u0219tiin\u021bei \u0219.a., f\u0103r\u0103 a le \u00eencheia \u00eens\u0103. Re\u00eentors la Ia\u0219i, lucreaz\u0103 ca director al Bibliotecii Centrale (1874), profesor la Institutul Academic \u0219i ca revizor \u0219colar pentru districtele Ia\u0219i \u0219i Vaslui (1875-1876), perioad\u0103 \u00een care \u00eel va cunoa\u0219te pe Ion Creang\u0103, cu care va lega de asemenea o mare prietenie. Tot la Ia\u0219i o va cunoa\u0219te \u0219i pe Veronica Micle, care \u00eei va r\u0103m\u00e2ne al\u0103turi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii.<\/p>\n Important\u0103 r\u0103m\u00e2ne activitatea jurnalistic\u0103 a lui Mihai Eminescu, dup\u0103 ce \u00een 1876 este redactor-administrativ la \u201dCurierul de Ia\u0219i\u201d \u00ee\u0219i va schimba statutul \u00een acela de ziarist profesionist. Continu\u0103 colaborarea la importante reviste, ajung\u00e2nd la Bucure\u0219ti, unde devine, la sf\u00e2r\u0219itul lui octombrie 1877, redactor la ziarul \u201dTimpul\u201d, organul de pres\u0103 al Partidului Conservator. Aici a lucrat, timp de aproape \u0219apte ani, al\u0103turi de I. Slavici \u0219i de I.L. Caragiale, cu care avea s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 un trio critic de temut \u00een presa de atunci, prin articolele de atitudine, de analiz\u0103 a vie\u021bii politice. \u00cen 1880 devine redactor-\u0219ef al ziarului. \u00cen paginile acestuia a publicat peste 300 de articole referitoare la problemele vie\u021bii din perioada respectiv\u0103. Din aceast\u0103 perioad\u0103 dateaz\u0103 \u0219i marile sale crea\u021bii, publicate tot aici: \u201dScrisori\u201d, \u201dLuceaf\u0103rul\u201d, \u201dDoina\u201d \u0219.a. Ca o recunoa\u0219tere a activit\u0103\u021bii sale publicistice, \u00een 1883 a fost ales membru al Societ\u0103\u021bii Presei Rom\u00e2ne (constituit\u0103 la 13 februarie), condus\u0103 de B.P. Ha\u0219deu. \u00cen paralel, a continuat colaborarea la \u201dConvorbiri literare\u201d, printre poeziile care i-au mai ap\u0103rut aici num\u0103r\u00e2ndu-se \u0219i \u201dDeparte sunt de tine\u201d, \u201dPovestea codrului\u201d, \u201dSingur\u0103tate\u201d, \u201d\u00cemp\u0103rat \u0219i proletar\u201d (1874), \u201dO r\u0103m\u00e2i\u201d, \u201dRevedere\u201d, primele patru \u201dScrisori\u201d (1881), \u201dScrisoarea V\u201d fiind publicat\u0103 postum (1890), \u201dSara pe dea\u2019l\u2019, \u201dLa steaua\u201d \u0219.a. \u00cen 1883 ap\u0103rea, \u00een \u201dAlmanahul Societ\u0103\u021bii economice social-literare \u2018Rom\u00e2nia jun\u0103\u2019 din Viena\u201d, poemul \u201dLuceaf\u0103rul\u201d, reprodus apoi \u0219i \u00een paginile \u201dConvorbirilor literare\u201d.<\/p>\n O prim\u0103 culegere din opera poetic\u0103 eminescian\u0103 \u0219i singurul volum de poezii tip\u0103rit \u00een timpul vie\u021bii lui M. Eminescu a ap\u0103rut la 21 decembrie 1883. Volumul \u201dPoesii\u201d a fost tip\u0103rit de Editura Libr\u0103riei, Socecu&Comp \u2014 Bucure\u0219ti, \u00eentr-o frumoas\u0103 \u021binut\u0103 grafic\u0103, cu un portret al poetului \u0219i cu o scurt\u0103 prefa\u021b\u0103 a lui Titu Maiorescu, cel care a \u00eengrijit aceast\u0103 prim\u0103 edi\u021bie a poeziilor eminesciene. Cartea cuprinde 307 pagini, cu gravuri \u00een capul filelor. Este singurul volum de poezii publicat \u00een timpul vie\u021bii marelui poet, alte dou\u0103 edi\u021bii fiind publicate \u00een 1885 \u0219i \u00een 1888. Cartea a fost tip\u0103rit\u0103 \u00een lipsa autorului din \u021bar\u0103, acesta fiind internat \u00eentr-un sanatoriu \u00een Germania. Volumul cuprinde 61 de poezii, plus trei variante la \u201dMai am un singur dor\u201d. Cele 17 inedite ap\u0103rute al\u0103turi de unele din poeziile publicate \u00een revistele \u201dConvorbiri literare\u201d \u0219i \u00een \u201dFamilia\u201d sunt: \u201dGloss\u0103\u201d, \u201dOd\u0103\u201d, \u201dIubind \u00een tain\u0103\u2026\u201d, \u201dTrecut-au anii\u2026\u201d, \u201dVene\u021bia\u201d, \u201dSe bate miezul nop\u021bii\u2026\u201d, \u201dCu m\u00e2ne zilele-\u021bi adaugi\u201d, \u201dPeste v\u00e2rfuri\u201d, \u201dSomnoroase p\u0103s\u0103rele\u201d, \u201dDe-or trece anii\u2026\u201d, \u201dLas\u0103-\u021bi lumea\u2026\u201d, \u201dTe duci\u2026\u201d, \u201dDin valurile vremii\u2026\u201d, \u201dCe te legeni\u2026\u201d, \u201dLa mijloc de codru\u2026\u201d, \u201dMai am un singur dor\u201d, \u201dCriticilor mei\u201d. \u00cen privin\u021ba acurate\u021bei textului, editorul acestei prime culegeri de poezii ale poetului a operat \u0219i \u201dretu\u0219\u0103ri\u201d \u00een texte, observate de-abia la publicarea edi\u021biei monumentale \u201dEminescu\u201d a lui Perpessicius (1939-1963).<\/p>\n Mihai Eminescu a publicat \u0219i proz\u0103: \u201dS\u0103rmanul Dionis\u201d, nuvel\u0103 fantastic\u0103, \u201dCezara\u201d, povestire erotic\u0103 \u0219i romantic\u0103, \u201dLa aniversar\u0103\u201d, schi\u021b\u0103 erotic\u0103.<\/p>\n La 28 octombrie 1948, devenea membru de onoare post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne, \u00een semn de pre\u021buire pentru valoroasa mo\u0219tenire cultural\u0103 pe care ne-a l\u0103sat-o. \u00cen volumul s\u0103u \u201dEminescu \u2014 cultur\u0103 \u0219i crea\u021bie\u201d, Zoe Dumitrescu-Bu\u0219ulenga spunea: \u201dCa o stea fix\u0103, opera eminescian\u0103 lumineaz\u0103 acum \u00eentregul cer al na\u021biei d\u00e2ndu-i glorioasele ei raze, ar\u0103t\u00e2nd participarea ei la algoritmurile geniilor universale\u201d.<\/p>\n \u00cen ianuarie 2005, aniversarea a 155 de ani de la na\u0219terea poetului Mihai Eminescu a coincis cu apari\u021bia, dup\u0103 zeci de ani de \u00eencerc\u0103ri \u0219i eforturi, a primului volum al manuscriselor eminesciene, edi\u021bie facsimilat\u0103 ap\u0103rut\u0103 sub egida Academiei Rom\u00e2n\u0103, volum coordonat de Eugen Simion, pre\u0219edintele Funda\u021biei Na\u021bionale pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103. La 15 ianuarie 2006 au fost lansate volumele II-VI din aceast\u0103 edi\u021bie, iar \u00een 2008, la aniversarea a 158 de ani de la na\u0219terea lui Mihai Eminescu, a avut loc lansarea a \u00eenc\u0103 12 volume din seria manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, care se ad\u0103ugau celor \u0219apte ap\u0103rute din 2005 p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103.<\/p>\n Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul Bellu, de atunci locul unde se odihne\u0219te, la umbra unui tei, devenind loc de pelerinaj pentru rom\u00e2ni.<\/p>\n sursa:ziarulunirea.ro<\/p>\n