Biserica cre\u015ftin\u0103 a folosit de-a lungul istoriei diferite mijloace materiale cu caracter simbolic pentru a exprima c\u00e2t mai concret adev\u0103rurile sale de credin\u0163\u0103. Aceste mijloace materiale au valoare nu prin ele \u00eensele, ci numai \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu, ele neconfund\u00e2ndu-se cu Acesta \u015fi fiind folosite \u00een cult numai ca auxiliare sau mijloace de exprimare a cinstirii lui Dumnezeu.<\/p>\n
P\u00e2inea \u015fi vinul<\/strong> sunt \u00eentrebuin\u0163ate \u00een cult \u00een primul r\u00e2nd ca materie a Sfintei Euharistii. P\u00e2inea \u015fi vinul se folosesc \u015fi la alte taine \u015fi ierurgii, precum Taina Cununiei, la slujba Litiei, la slujbele legate de cinstirea celor adormi\u0163i. P\u00e2inea \u015fi vinul descoper\u0103 realitatea prezen\u0163ei M\u00e2ntuitorului, ca Trup \u015fi S\u00e2nge, ele pref\u0103c\u00e2ndu-se dup\u0103 epicleza Sfintei Liturghii \u00een Trupul \u015fi S\u00e2ngele S\u0103u. Darurile de p\u00e2ine \u015fi vin oferite de credincio\u015fi la Proscomidie sunt dovada v\u0103zut\u0103 a particip\u0103rii lor concrete la Jertfa Sf\u00e2nt\u0103 care se aduce de c\u0103tre preot, la Sf\u00e2nta Liturghie.<\/p>\n Prescura<\/strong> din f\u0103in\u0103 \u015fi aluat dospit simbolizeaz\u0103 sufletul des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi \u00eentruparea lui Hristos, fiind f\u0103cut\u0103 din trei elemente care reprezint\u0103 cele trei p\u0103r\u0163i ale sufletului \u015fi Cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi: f\u0103ina cu aluat \u2013 sufletul; apa – botezul \u015fi sarea – g\u00e2ndul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Cuv\u00e2ntului (“voi sunte\u0163i sarea p\u0103m\u00e2ntului…”).<\/p>\n Apa<\/strong> \u00eei simbolizeaz\u0103 pe credincio\u015fii mireni, iar amestecarea ei cu vinul \u00eenseamn\u0103 \u00eencorporarea acestora \u00een Hristos. Apa cap\u0103t\u0103 o \u00eenalt\u0103 semnifica\u0163ie \u00een cult, \u00een cadrul Sfintei Liturghii. Amestecat\u0103 cu vinul \u00een Sf\u00e2ntul Potir, descoper\u0103 \u00een chip real apa care a curs odat\u0103 cu s\u00e2ngele din coasta lui Hristos. S\u00e2ngele \u015fi apa au devenit mai apoi cele dou\u0103 izvoare ale vie\u0163ii Harului: apa Botezului \u015fi S\u00e2ngele din cadrul Sfintei \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanii. Cu apa sfin\u021bit\u0103 la slujba Aghiasmei Mari sau Aghiasmei Mici se binecuvinteaz\u0103 \u0219i se sfin\u021besc obiectele de cult \u0219i toate cele necesare vie\u021bii omene\u0219ti: lucrurile, viet\u0103\u021bile \u0219i roadele p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n Untdelemnul<\/strong> este principalul element din compozi\u0163ia Sf\u00e2ntului Mir. Cele 42 de mirodenii din compozit\u021bia lui arat\u0103 bog\u0103\u0163ia darurilor Duhului Sf\u00e2nt, iar prin sfin\u0163ire devine purt\u0103tor al energiilor dumnezeie\u0219ti. In cultul divin, untdelemnul se foloseste la Taina Sfantului Botez, la sfintirea bisericilor si a caselor, la miruirea credincio\u0219ilor \u0219i la Taina Sf\u00e2ntului Maslu. Prin ungere se transmite mila \u0219i ajutorul lui Dumnezeu peste crea\u021bie, peste cei vii si peste cei adormi\u021bi \u00eentru n\u0103dejdea \u00cenvierii.<\/p>\n Coliva<\/strong> vine de la grecescul “ta koliva” (ofrand\u0103). Ea se prepar\u0103 din gr\u00e2u fiert, \u00eendulcit cu miere sau zah\u0103r \u015fi amestecat cu mirodenii \u015fi miez de nuc\u0103. Coliva simbolizeaz\u0103 \u00eensu\u015fi trupul celui r\u0103posat, deoarece hrana principal\u0103 a trupului omenesc este gr\u00e2ul. Ea este expresia material\u0103 a credin\u0163ei noastre \u00een nemurire \u015fi \u00cenviere. “Dup\u0103 cum bobul de gr\u00e2u, ca s\u0103 \u00eencol\u0163easc\u0103 \u015fi s\u0103 aduc\u0103 road\u0103, trebuie s\u0103 fie \u00eengropat mai \u00eent\u00e2i \u00een p\u0103m\u00e2nt pentru ca s\u0103 putrezeasc\u0103, tot a\u015fa \u015fi trupul omenesc mai \u00eent\u00e2i se \u00eengroap\u0103 \u015fi putreze\u015fte, pentru ca s\u0103 \u00eenvieze apoi, \u00eentru nestric\u0103ciune”, spune Apostolul Pavel.<\/p>\n T\u0103m\u00e2ia<\/strong> este r\u0103\u015fina colectat\u0103 \u0219i uscat\u0103 de la arbori originari din Africa sau India, dar se poate ob\u021bine \u0219i din alte esen\u021be lemnoase. Pentru a avea un miros \u015fi mai pl\u0103cut se amestec\u0103 cu alte aromate, precum smirna. \u00cen cultul Vechiului Testament t\u0103m\u00e2ia era nelipsit\u0103 de la jertfele aduse la altar. \u00cen primele secole cre\u015ftine avem m\u0103rturii despre folosirea t\u0103m\u00e2iei \u00een randuiala Liturghiei Sfantului Iacob \u0219i \u00een Liturghia Sfantului Marcu, iar mai tarziu \u0219i \u00een Liturghiile Sfin\u021bilor Vasile \u0219i Ioan Gur\u0103 de Aur, unde avem \u0219i formule speciale de binecuv\u00e2ntare a t\u0103m\u00e2iei folosite la c\u0103dire. T\u0103m\u00e2ierea este folosit\u0103 \u0219i la alte sfinte slujbe \u0219i manifest\u0103ri de cult, precum procesiuni, vohoade, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri, sarcina aceasta revenind diaconilor.<\/p>\n Lumina<\/strong> este un simbol al bucuriei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii din lumina dumnezeias\u0103, necreat\u0103. Lum\u00e2narea sau candela, prin lumina ei, devine mijloc de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre om \u015fi Dumnezeu. Lumina produs\u0103 prin ardere este jertfa materiei care se integreaz\u0103 \u00een cultul de sl\u0103vire a lui Dumnezeu. Sfe\u0219nicele cu lum\u00e2n\u0103ri au unul sau mai multe bra\u0163e, simboliz\u00e2nd unitatea Sfintei Treimi, cele dou\u0103 firi ale lui Hristos, Sf\u00e2nta Treime,\u00a0 cele 7 daruri ale Sf\u00e2ntului Duh sau cei 12 Apostoli.<\/p>\n Busuiocul<\/strong> este o plant\u0103 aromat\u0103 folosit\u0103 \u00een ritualul sfin\u021birii apei, precum \u0219i la s\u0103rb\u0103toarea \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Sfintei Cruci (14 septembrie). Numele vine din grecescul \u201dbasileus\u201d (\u00eemp\u0103rat), deoarece cre\u0219tea pe locul unde Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103r\u0103teas\u0103 Elena a descoperit Sf\u00e2nta Cruce a Domnului Iisus Hristos.<\/p>\n Frunzele de tei sau de nuc,<\/strong> binecuvantate de Rusalii, simbolizeaz\u0103 limbile de foc ale coborarii Sfantului Duh. Ele sunt chipul nenum\u0103ratelor daruri ale Duhului Sfant.<\/p>\n Ramurile de salcie<\/strong> sunt binecuv\u00e2ntate \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bite cre\u00addincio\u0219ilor \u00een Duminica Floriilor, \u00een amintirea ramurilor de finic \u0219i de m\u0103slin, cu care mul\u021bi\u00admile au \u00eent\u00e2mpinat pe Hristos la intrarea \u00een Ierusalim. Obiceiul este str\u0103vechi, men\u021bionat chiar \u00een sec. al IV-lea de c\u0103tre pelerina Egeria. P\u0103storul Herma nume\u0219te martirii “ramuri de salcie purt\u0103toare de rod” ale copacului divin, care este Hristos.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Biserica cre\u015ftin\u0103 a folosit de-a lungul istoriei diferite mijloace materiale cu caracter simbolic pentru a exprima c\u00e2t mai concret adev\u0103rurile sale de credin\u0163\u0103. Aceste mijloace materiale au valoare nu prin ele \u00eensele, ci numai \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu, ele neconfund\u00e2ndu-se cu Acesta \u015fi fiind folosite \u00een cult numai ca auxiliare sau mijloace de exprimare a … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"parent":442,"menu_order":6,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["entry","page","publish","author-stefan","post-6705"],"jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/6705","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6705"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/6705\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7366,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/6705\/revisions\/7366"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/442"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6705"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}