{"id":8380,"date":"2019-11-20T10:15:55","date_gmt":"2019-11-20T15:15:55","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=8380"},"modified":"2019-11-20T12:47:50","modified_gmt":"2019-11-20T17:47:50","slug":"sfantul-grigorie-decapolitul","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/2019\/11\/20\/sfantul-grigorie-decapolitul\/","title":{"rendered":"Saint Gregory of Decapolis"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft\" src=\"http:\/\/str.crestin-ortodox.ro\/foto\/1504\/150389_grigorie-decapolitul.jpg\" alt=\"\" width=\"377\" height=\"448\">Sf\u00e2ntul Cuvios \u0219i de Dumnezeu purt\u0103torul P\u0103rintele nostru Grigorie Decapolitul s-a n\u0103scut la sf\u00e2r\u0219itul secolului VIII, \u00een jurul anului 790. A dus o via\u021b\u0103 monahal\u0103 exemplar\u0103 \u0219i a r\u0103mas renumit pentru d\u00e2rzenia cu care a ap\u0103rat cultul icoanelor. A murit \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din Constantinopol, \u00een ziua de 20 noiembrie 842.<br \/>\nCinstitele sale moa\u0219te, dup\u0103 mai multe veacuri de mut\u0103ri datorate vitregiei vremurilor, au fost aduse la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u021ba din jude\u021bul V\u00e2lcea, unde se afl\u0103 \u0219i \u00een prezent. \u00cen anul 1950 Sf\u00e2ntul Sinod a hot\u0103r\u00e2t generalizarea cultului s\u0103u \u00een toat\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, pr\u0103znuirea sa fiind pe 20 noiembrie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Via\u021ba sf\u00e2ntului<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sf\u00e2ntul Grigorie Decapolitul s-a n\u0103scut \u00een ora\u0219ul Irinopolis din Decapolea Isauriei, \u00een sud-estul Asiei Mici, care apar\u021binea pe atunci Imperiului bizantin. Din punct de vedere etimologic, supranumele Decapolitul i se trage de la locul de na\u0219tere: Decapolis (grec. deka = zece, polis = ora\u0219) era un grup de zece ora\u0219e situat \u00een Isauria (Iordania \u0219i Siria de ast\u0103zi); \u00een limba rom\u00e2n\u0103 folosit\u0103 \u00een scrierile religioase, s-a preferat forma arhaic\u0103 Decapolea, \u00een loc de Decapolis. Se crede c\u0103 s-a n\u0103scut prin anii 780-790, deci chiar \u00een vremea c\u00e2nd a avut loc Sinodul VII Ecumenic de la Niceea din anul 787, sinod care a condamnat iconoclasmul, adic\u0103 pe cei care respingeau cultul icoanelor. F\u0103cea parte dintr-o familie \u00eenst\u0103rit\u0103, mama sa Maria fiind \u0219i o femeie foarte evlavioas\u0103. La vremea potrivit\u0103, a fost dat la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura, pentru a putea fi mai t\u00e2rziu de folos semenilor s\u0103i. \u00cenc\u0103 de copil manifesta o \u00eenclinare spre cele duhovnice\u0219ti. Lua parte la slujbe, se ruga, citea Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, f\u0103cea fapte de milostenie, ar\u0103ta o dragoste sincer\u0103 fa\u021b\u0103 de to\u021bi cei din jurul sau. Adesea se retr\u0103gea \u00een locuri ascunse pentru a se ruga \u0219i a medita. Apoi a respins \u00eendemnul p\u0103rin\u021bilor s\u0103i de a se c\u0103s\u0103tori cu o t\u00e2n\u0103r\u0103 aleas\u0103 de ace\u0219tia \u0219i s-a retras \u00een Mun\u021bii Isauriei. Acolo a cunoscut pe un fost episcop din Decapole, refugiat din pricin\u0103 c\u0103 se dovedise un vrednic ap\u0103r\u0103tor al cultului icoanelor[1]. Ar\u0103t\u00e2ndu-i dorin\u021ba de a se c\u0103lug\u0103ri, episcopul l-a \u00eendemnat s\u0103 \u00eentre \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din apropiere, pentru a se ini\u021bia \u00een tainele vie\u021bii monahale.<br \/>\n\u00centre timp, tat\u0103l s\u0103u a murit. Mama sa, afl\u00e2nd unde este, l-a \u00eendemnat s\u0103 plece \u00eentr-o alt\u0103 m\u0103n\u0103stire, unde era \u0219i un alt frate al s\u0103u, ca \u00eempreun\u0103 s\u0103-\u0219i duc\u0103 mai u\u0219or via\u021ba de c\u0103lug\u0103r, \u00eenchinat\u0103 numai lui Dumnezeu. A ascultat deci \u00eendemnul evlavioasei sale mame \u0219i s-a a\u0219ezat \u00een acea m\u00e2n\u0103stire, al\u0103turi de fratele s\u0103u. Dar \u00een cur\u00e2nd \u0219i-au dat seama c\u0103 egumenul m\u0103n\u0103stirii, ca \u0219i unii c\u0103lug\u0103ri, trecuser\u0103 de partea iconocla\u0219tilor, adic\u0103 a du\u0219manilor icoanelor. Plin de r\u00e2vn\u0103 pentru ap\u0103rarea dreptei credin\u021be \u0219i a hot\u0103r\u00e2rilor luate de c\u0103tre Sinodul de la Niceea, Grigorie a avut curajul s\u0103 \u00eel mustre pe egumen \u00een fa\u021ba tuturor c\u0103lug\u0103rilor din ob\u0219tea respectiv\u0103. Acesta a poruncit \u00eens\u0103 c\u0103 Grigorie s\u0103 fie b\u0103tut. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, cu trupul plin de r\u0103ni, t\u00e2n\u0103rul monah a fugit \u00eentr-o alt\u0103 m\u00e2n\u0103stire din Decapole, unde era egumen un frate al mamei sale, cu numele Simeon. Aici a r\u0103mas timp de 14 ani.<br \/>\nUrc\u00e2nd mereu pe treptele vie\u021bii duhovnice\u0219ti, a cerut \u00eeng\u0103duin\u021ba s\u0103 se retrag\u0103 \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 din Mun\u021bii Isauriei, pentru a tr\u0103i singur. A tr\u0103it aici mai mul\u021bi ani, lupt\u00e2nd cu ispitele \u0219i cu lipsa de hran\u0103, dar st\u0103ruind mereu \u00een rug\u0103ciune \u0219i medita\u021bie, \u00een leg\u0103tur\u0103 tainic\u0103 ne\u00eencetat\u0103 cu Dumnezeu. Cur\u0103\u021bit astfel de patimile trupe\u0219ti \u0219i suflete\u0219ti, Grigorie a auzit o chemare de sus care l-a \u00eendemnat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 pe\u0219tera \u0219i locurile natale, pentru ca s\u0103 poat\u0103 fi de folos \u0219i altora. D\u00e2nd urmare \u00eendemnului venit de sus, Grigorie se \u00eendrept\u0103 spre Apus, \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd multe lipsuri \u0219i chiar prigoane. A petrecut o iarn\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire din Efes, apoi cu o corabie ajunge \u00een ora\u0219ul Proconez, unde a fost g\u0103zduit \u00een casa unui om s\u0103rac, dar pe care mai apoi Dumnezeu l-a binecuv\u00e2ntat cu cele trebuitoare traiului. P\u0103r\u0103sind apoi pe acest cre\u0219tin ospitalier, Grigorie a ajuns la Enos, \u00een Macedonia, unde este b\u0103tut de un t\u00e2n\u0103r, dar cuviosul se rug\u0103 lui Dumnezeu s\u0103-l ierte. Cu o corabie a unor pira\u021bi, uimi\u021bi de curajul s\u0103u, a ajuns la Tesalonic, unde este g\u0103zduit \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire de c\u0103tre egumenul Marcu. \u00cempreun\u0103 cu un c\u0103lug\u0103r de aici, se \u00eendrept\u0103 spre Roma. Au mers pe uscat p\u00e2n\u0103 la Corint, \u00een sudul Greciei, apoi cu o corabie au ajuns la Roma.<br \/>\nAcolo, a tr\u0103it c\u00e2teva luni ne\u0219tiut de nimeni. Vindecarea unui om posedat de demoni l-a f\u0103cut \u00eens\u0103 cunoscut, dar el plec\u0103 pe ascuns la Siracuza (\u00een Sicilia). A vindecat \u0219i aici c\u00e2\u021biva bolnavi prin rug\u0103ciunile sale \u0219i a \u00eendrumat spre o via\u021b\u0103 mai curat\u0103 pe mul\u021bi locuitori ai Siracuzei.<br \/>\nDin Sicilia, Grigorie s-a re\u00eentors \u00een Grecia, la Hidros, unde era c\u00e2t pe ce s\u0103 fie ucis de c\u0103tre iconocla\u0219ti, dar a fost izb\u0103vit prin voia lui Dumnezeu, dup\u0103 cum a sc\u0103pat \u0219i din alte grele \u00eencerc\u0103ri. A ajuns apoi \u00een Tesalonic, unde s-a stabilit la m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Mina. Aici devine foarte cunoscut prin darul s\u0103u de a prezice viitorul, dar \u0219i prin via\u021ba sa aleas\u0103. Ignatie Diaconul, cel care i-a scris via\u021ba, aminte\u0219te despre multe din vindec\u0103rile s\u0103v\u00e2r\u0219ite de el prin puterea rug\u0103ciunii, ca \u0219i multe din cuvintele de mustrare pe care le rostea, atunci c\u00e2nd era nevoie, \u00eempotriva ereticilor sau necredincio\u0219ilor. Avea o putere deosebit\u0103 asupra demonilor. Mai mul\u021bi c\u0103lug\u0103ri \u0219i credincio\u0219i st\u0103p\u00e2ni\u021bi de duhuri necurate au fost vindeca\u021bi \u00een urma rug\u0103ciunilor cuviosului Grigorie.<br \/>\nVirtu\u021bile cu care era \u00eempodobit, ca \u0219i darul vindec\u0103rilor l-au f\u0103cut pe Grigorie vrednic s\u0103 primeasc\u0103 sf\u00e2nta tain\u0103 a preo\u021biei. \u015ei-a continuat via\u021ba cu aceea\u0219i r\u00e2vn\u0103 spre cele sfinte, \u00een folosul semenilor s\u0103i.<br \/>\n<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"http:\/\/www.mitropoliaolteniei.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/11\/sf_grigorie_decapolitul_web_0.jpg\" alt=\"\" width=\"600\" height=\"399\">Spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, Dumnezeu i-a dat o boal\u0103 grea. Vestea suferin\u021bei sale s-a r\u0103sp\u00e2ndit repede, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la Constantinopol, unde se g\u0103sea \u0219i unchiul sau Simeon, acum foarte b\u0103tr\u00e2n, dar aruncat \u00een \u00eenchisoare pentru d\u00e2rzenia cu care ap\u0103ra cultul icoanelor. Acesta \u00eel \u00een\u0219tiin\u021b\u0103 pe Grigorie unde este, ar\u0103t\u00e2ndu-i dorin\u021ba de a se revedea. \u00cen ciud\u0103 bolii de care suferea, Grigorie plec\u0103 din Tesalonic la Constantinopol, unde \u00eel g\u0103si pe unchiul s\u0103u, din fericire eliberat din temni\u021b\u0103. \u00cen cur\u00e2nd \u00eens\u0103, istovit de boala de care suferea, Sf\u00e2ntul Grigorie a murit \u00eentr-o m\u00e2n\u0103stire din capitala imperiului, \u00een ziua de 20 noiembrie a anului 842.<br \/>\nCa semn al puterii lui Dumnezeu, dup\u0103 doar c\u00e2teva luni de la moartea lui Grigorie, \u00een martie 843, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Teodora (\u00een calitate de regent\u0103 a fiului s\u0103u minor Mihail al III-lea) a convocat un sinod la Constantinopol care a consfin\u021bit reinstaurarea cultului icoanelor. De atunci, \u00een prima duminic\u0103 a Postului Mare se s\u0103rb\u0103tore\u0219te Duminica Ortodoxiei, ca zi de biruin\u021b\u0103 a dreptei credin\u021be.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Sfintele Moa\u0219te<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La scurt timp dup\u0103 \u00eenmorm\u00e2ntarea Cuviosului Grigorie, morm\u00e2ntul s\u0103u a devenit cunoscut, datorit\u0103 minunilor ce se s\u0103v\u00e2r\u0219eau acolo. Sunt cunoscute vindecarea unui om g\u00e2rbov care s-a atins de trupul sf\u00e2ntului \u00een timp ce era dus spre \u00eenhumare, precum \u0219i a unor \u00eendr\u0103ci\u021bi. Dup\u0103 trecerea unui timp, c\u0103lug\u0103rii din m\u0103n\u0103stirea \u00een care era \u00eengropat au hot\u0103r\u00e2t s\u0103-i scoat\u0103 trupul \u0219i s\u0103-l a\u0219eze \u00eentr-o racl\u0103. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti erau \u00eentregi \u0219i neputrezite, \u00eenc\u00e2t acum puteau fi socotite ca sfinte moa\u0219te.<br \/>\nNu se cunoa\u0219te exact c\u00e2nd s-a f\u0103cut slujba special\u0103 de canonizare a noului sf\u00e2nt, numit de acum \u00eenainte Grigorie Decapolitul, dup\u0103 provincia Decapolis \u00een care se n\u0103scuse.<br \/>\n<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"http:\/\/www.apaceavie.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/Moastele_Sf_Grigorie_Decapolitul.jpg\" alt=\"\" width=\"680\" height=\"455\">Moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Grigorie au r\u0103mas \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din Constantinopol, \u00eentemeiat\u0103 de c\u0103tre ucenicul s\u0103u Iosif Imnograful. Au r\u0103mas aici mai bine de \u0219ase veacuri, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului din anul 1453, c\u00e2nd Constantinopolul a fost cucerit de turci. Tradi\u021bia spune ca racla cu sfintele moa\u0219te a fost dus\u0103 de c\u0103tre monahii care o p\u0103zeau, \u00een Serbia, spre a le feri de profanare din partea turcilor. Acolo au fost a\u0219ezate \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire, s\u0103v\u00e2r\u0219indu-se alte minuni \u00een jurul lor.<br \/>\nDin acest loc le-a cump\u0103rat, \u00een ultimii ani ai secolului al XV-lea, Banul Barbu Craiovescu, care le-a adus la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u021ba din Oltenia, ctitorit\u0103 de el \u0219i fra\u021bii s\u0103i P\u00e2rvu Vornicul, Danciu Arma\u0219ul \u0219i Radu Postelnicul \u00eentre anii 1492-1494. Legenda spune c\u0103 moa\u0219tele sf\u00e2ntului au fost cump\u0103rate de Barbu Craiovescu de la un turc, pe aur. Turcul b\u0103nuia c\u0103 va lua o sum\u0103 important\u0103, echivalent\u0103 cu greutatea moa\u0219telor. \u00cens\u0103 dragostea Banului Barbu fa\u021b\u0103 de moa\u0219te are alt deznod\u0103m\u00e2nt: a\u0219ezate pe un taler al balan\u021bei, moa\u0219tele \u00eentr-adev\u0103r c\u00e2nt\u0103resc greu, dar c\u00e2nd Barbu Craiovescu pune galbenii, balan\u021ba se echilibreaz\u0103 la o sum\u0103 mic\u0103. Acest lucru face ca turcul s\u0103 exclame:&#8221;Vezi, vezi, cum cre\u0219tin la cre\u0219tin trage&#8221;. Barbu \u00eensu\u0219i s-a c\u0103lug\u0103rit la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u021ba, spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale, sub numele de Pahomie.<br \/>\nDe atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi cinstitele moa\u0219te se g\u0103sesc tot la M\u0103n\u0103stirea Bistri\u021ba. Drept aceea, credincio\u0219ii rom\u00e2ni au ar\u0103tat mereu o cinste deosebit\u0103 moa\u0219telor Sf\u00e2ntului Grigorie Decapolitul, venind sa se \u00eenchine \u00een fa\u021ba lor \u0219i s\u0103 cear\u0103 ocrotire. Un \u00eenv\u0103\u021bat mitropolit grec, Matei al Mirelor (+1624), care a tr\u0103it mul\u021bi ani la M\u0103n\u0103stirea Dealu, i-a alc\u0103tuit o slujb\u0103, la rug\u0103mintea egumenului Teofil al Bistri\u021bei, viitorul Mitropolit al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Aceasta a fost tip\u0103rit\u0103 \u00een grece\u0219te la Bucure\u0219ti \u00een 1692 (odat\u0103 cu slujba Sfintei Parascheva). Mitropolitul Dosoftei al Moldovei prezint\u0103 \u0219i el pe scurt via\u021ba Sf\u00e2ntului Grigorie Decapolitul \u00een cunoscuta sa lucrare Via\u021ba \u0219i petrecerea sfin\u021bilor.<br \/>\n\u00cen anul 1656 Constantin \u015eerban Voievod (ctitorul bisericii actualei Patriarhii) a donat o racl\u0103 de argint \u00een care au fost a\u0219ezate sfintele moa\u0219te. La 1763, c\u00e2nd epidemia de cium\u0103 cuprinsese Bucure\u0219tiul, racla cu moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Grigorie Decapolitul a fost adus\u0103 \u00een fa\u021ba Mitropoliei, iar \u00een urma rug\u0103ciunilor \u021binute ciuma a \u00eenceput s\u0103 dea \u00eenapoi, disp\u0103r\u00e2nd definitiv.<br \/>\n\u00cen 1753 s-a tip\u0103rit la R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea o carte deosebit despre Sf\u00e2ntul Grigorie Decapolitul, cuprinz\u00e2nd via\u021ba sa, slujba care se s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te \u00een ziua trecerii sale la Domnul (20 noiembrie), precum \u0219i paraclisul s\u0103u. Slujba \u0219i via\u021ba lui (sinaxarul) au fost trecute apoi \u00een toate edi\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti ale Mineiului pe noiembrie. De asemenea, Sf\u00e2ntul Grigorie Decapolitul este trecut \u00een toate &#8220;Vie\u021bile de sfin\u021bi&#8221; care s-au tip\u0103rit \u00een rom\u00e2ne\u0219te. Chipul s\u0103u este zugr\u0103vit \u00een mai multe biserici din Rom\u00e2nia.<br \/>\nBucur\u00e2ndu-se de aceast\u0103 aleas\u0103 cinstire, la 28 februarie 1950 Sf\u00e2ntul Sinod a hot\u0103r\u00e2t generalizarea cultului s\u0103u \u00een toat\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103. De-acum \u00eenainte el va fi cinstit \u00een toate l\u0103ca\u0219urile de cult ortodoxe rom\u00e2ne\u0219ti, prin slujbe \u0219i rug\u0103ciuni, prin ridicarea de biserici cu hramul s\u0103u, prin pictarea icoanelor cu chipul sau. S-a procedat la aceast\u0103 generalizare \u00een cadrul unor mari solemnit\u0103\u021bi biserice\u0219ti, care au avut loc \u00een octombrie 1955.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sf\u00e2ntul Cuvios \u0219i de Dumnezeu purt\u0103torul P\u0103rintele nostru Grigorie Decapolitul s-a n\u0103scut la sf\u00e2r\u0219itul secolului VIII, \u00een jurul anului 790. A dus o via\u021b\u0103 monahal\u0103 exemplar\u0103 \u0219i a r\u0103mas renumit pentru d\u00e2rzenia cu care a ap\u0103rat cultul icoanelor. A murit \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din Constantinopol, \u00een ziua de 20 noiembrie 842. Cinstitele sale moa\u0219te, dup\u0103 mai &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-8380","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8380","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8380"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15078,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8380\/revisions\/15078"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}