\n
![\"\"](\"http:\/\/ziarullumina.ro\/img\/resize\/ziarullumina.ro\/images\/2014-11\/turnul-babel_w747_h800_q100.jpg\")
<\/p>\nForma modern\u0103 de democra\u0163ie s-a dezvoltat \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii britanice. Chiar dac\u0103 diferit\u0103 de accep\u0163iunea clasic\u0103, cea antic\u0103, considerat\u0103 aproape ideal\u0103, no\u0163iunea de democra\u0163ie s-a conturat ca un exerci\u0163iu al p\u0103rerii exprimate liber, pe baza c\u0103reia ar putea ap\u0103rea o nou\u0103 \u00een\u0163elegere comun\u0103 a lucrurilor \u015fi faptelor. Libertatea de expresie se dorea, din acest motiv, ca o victorie asupra consensului social \u015fi politic medieval, impus de st\u0103p\u00e2nitori vasalilor lor.
\n<\/p>\n
Evident, noua form\u0103 de dezbatere a fost speran\u0163a unei genera\u0163ii, o revolu\u0163ie profund\u0103 \u00een epoca respectiv\u0103, obligat\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un consens, care s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe cel vechi. Prin aceast\u0103 prob\u0103 de maturitate, vasalii de odinioar\u0103, cei care se supuneau necondi\u0163ionat dorin\u0163elor elitei, devin ceea ce ast\u0103zi numim \u201eun public\u201c, adic\u0103 o grup\u0103 de ascult\u0103tori, direct interesa\u0163i de mersul discu\u0163iei, implica\u0163i \u00een dezbateri \u015fi r\u0103spunz\u0103tori, ca to\u0163i ceilal\u0163i din public, \u00een g\u0103sirea unui consens.
\nDumnezeu \u015fi normele ideologice
\nTr\u0103im azi o epoc\u0103 a dezbaterii publice \u00een c\u0103utarea unui numitor comun, chiar dac\u0103 nu \u00eentotdeauna decizia majorit\u0103\u0163ii este cea dorit\u0103 \u015fi visat\u0103 de fiecare individ \u00een parte. Suntem obi\u015fnui\u0163i cu ceea ce numim \u201eparlamentarism\u201c, fiind evident c\u0103 discu\u0163ia public\u0103 nu se rezum\u0103 doar la ordinea politic\u0103. Orice aspect al vie\u0163ii cotidiene este supus dezbaterilor generale, indiferent dac\u0103 acest lucru este absolut necesar. Sociologii sunt de acord \u00een a evalua forma social\u0103 a comportamentului nostru, pe care ne-am obi\u015fnuit s\u0103-l numim public, \u00een sensul de comunitate. Fiecare dintre noi, odat\u0103 ce a cump\u0103rat un bilet de intrare la concert, la teatru, sau la o alt\u0103 manifestare de orice fel, devine implicit un judec\u0103tor al respectivei manifest\u0103ri pe care poate s\u0103 o aprobe prin aplauze sau s\u0103 o resping\u0103 prin forme mai pu\u0163in politicoase. Nu ne propunem aici s\u0103 evalu\u0103m bunul-gust al societ\u0103\u0163ii sau c\u00e2t de ridicat este nivelul cultural \u015fi responsabil al acesteia. \u00cens\u0103 trebuie remarcat c\u0103 \u00een virtutea acestui \u00eencet\u0103\u0163enit obicei al dialogului, discu\u0163iile legate de religie \u015fi credin\u0163\u0103 sunt inevitabile. Evident, putem s\u0103 accept\u0103m acest fenomen ca parte din realitatea imediat\u0103 a timpurilor noastre, dar nimeni nu este obligat, sau poate s\u0103 fie obligat, a accepta o discu\u0163ie care constituie de la bun \u00eenceput o blasfemie sau care este jignitoare, dezbaterea av\u00e2nd ca premis\u0103 o evident\u0103 lips\u0103 de respect fa\u0163\u0103 de to\u0163i cei care-\u015fi m\u0103rturisesc credin\u0163a lor \u00een Dumnezeu. Refuzul de a intra \u00eentr-o asemenea discu\u0163ie decurge din \u00eens\u0103\u015fi premisa pe baza c\u0103reia s-a dezvoltat cultura dezbaterilor publice, formele necivilizate fiind de la bun \u00eenceput considerate inacceptabile. Chiar dac\u0103 dialogul respect\u0103 normele civilizate r\u00e2nduite, acesta va p\u0103stra \u00eentotdeauna un aspect lumesc, l-am putea numi chiar prozaic, dat fiind faptul c\u0103 iubirea pe care Dumnezeu ne-o poart\u0103, altfel spus, realitatea dumnezeiasc\u0103, nu poate fi cuprins\u0103 \u00een nici o norm\u0103 ideologic\u0103 sau filozofic\u0103.
\n\u201eMorala\u201c omului necredincios
\nDezbaterea propus\u0103 de ateism este continuu cea a unui sistem care poate s\u0103 fie discutat doar la nivel intelectual, al unui mod de g\u00e2ndire ce nu-\u015fi poate dep\u0103\u015fi propria form\u0103 speculativ\u0103, fiind din acest motiv perisabil\u0103. Orice g\u00e2nd omenesc, atunci c\u00e2nd este rupt de infinita iubire dumnezeiasc\u0103, este condamnat la \u00eemb\u0103tr\u00e2nire, devenind c\u00e2ndva desuet. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, un alt g\u00e2nditor, \u00eentr-o alt\u0103 epoc\u0103, cu un alt bagaj de cuno\u015ftin\u0163e, se va str\u0103dui s\u0103 infirme toate ipotezele considerate valabile p\u00e2n\u0103 la acel moment. Din acest motiv, teologia este obligat\u0103 s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 participarea la dezbaterea propus\u0103 de ateism este necesar\u0103 sau lipsit\u0103 de sens.
\nOmul necredincios, cel care refuz\u0103 cu \u00eenver\u015funare orice form\u0103 de dialog cu divinitatea, este nevoit s\u0103 caute, ca o condi\u0163ie fundamental\u0103 de via\u0163\u0103, un scop al existen\u0163ei sale, un rost pentru care se merit\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, s\u0103 te lup\u0163i cu greut\u0103\u0163ile cotidiene, s\u0103 suferi, dar \u015fi s\u0103 te bucuri \u015fi s\u0103 tr\u0103ie\u015fti clipe de satisfac\u0163ie real\u0103. Omul care-L refuz\u0103 pe Dumnezeu, dar dore\u015fte s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 corect\u0103 \u015fi demn\u0103 se va \u00eendrepta c\u0103tre un sistem etic care s\u0103-i ofere indispensabila stabilitate emo\u0163ional\u0103. Astfel, nu putem refuza ateului o competen\u0163\u0103 moral\u0103 \u00een via\u0163a sa de zi cu zi. Lexiconul termenilor fundamentali de filozofie, ap\u0103rut la Editura Herder \u00een 2003, consider\u0103 \u201emorala\u201c ca fiind forma de via\u0163\u0103 a unei societ\u0103\u0163i bazate pe reguli unanim acceptate \u015fi respectate. Aceste reguli se doresc a fi obiective \u015fi general valabile. \u00cen\u0163elegem c\u0103 morala, v\u0103zut\u0103 \u00eentr-un sistem care presupune lipsa lui Dumnezeu, se bazeaz\u0103 pe un consens, chiar dac\u0103 acesta poate s\u0103 fie cel mai mic numitor comun. O permanent\u0103 reevaluare a normelor morale este indispensabil\u0103, altfel sensul moral este \u00een pericol s\u0103 decad\u0103 \u00eentr-o simpl\u0103 orientare moral\u0103, fapt ce poate devia \u00een sisteme paralele nefaste ordinii publice. Ajuns aici, omul este nevoit, chiar obligat, s\u0103-\u015fi caute un sistem etic care s\u0103-l stabilizeze \u00een dorin\u0163a lui de a tr\u0103i irepro\u015fabil din punct de vedere moral.
\nAcela\u015fi lexicon consider\u0103 \u201eetica\u201c ca fiind o oglindire \u015fi o permanent\u0103 fundamentare a vie\u0163ii care dore\u015fte s\u0103 ac\u0163ioneze \u00eentr-un spa\u0163iu moral. Etica hot\u0103r\u0103\u015fte regulile morale, motiv\u00e2ndu-le, g\u0103sindu-le un sens \u00een realitatea imediat\u0103. Ateismul consider\u0103 normele etice ca fiind intuitive, datorate unei intui\u0163ii omene\u015fti, care \u00eenlocuie\u015fte ac\u0163iunea divin\u0103. Evident ne putem \u00eentreba \u00een ce m\u0103sur\u0103 intui\u0163ia nu este doar \u00eent\u00e2mplare, o potrivire empiric\u0103, ne\u015fteptat\u0103, cauzat\u0103 de noroc sau ne\u015fans\u0103, \u015fi care paradoxal, dar riscant, avanseaz\u0103 c\u0103tre un nivel superior, de norm\u0103 etic\u0103, prescriind ceea ce este moral, amoral sau chiar imoral. Astfel, etica lipsit\u0103 de Dumnezeu este riscant\u0103, indiferent de sistemul de norme propus. Emanuel Levinas sus\u0163ine pe bun\u0103 dreptate c\u0103 etica \u00ee\u015fi are o justificare doar atunci c\u00e2nd este pus\u0103, \u00eentr-un sens pragmatic, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu. F\u0103r\u0103 Dumnezeu, ea este doar o \u00eencercare arogant\u0103 de a ne d\u0103rui nou\u0103 fericire \u015fi ordine absolut\u0103, atunci c\u00e2nd at\u00e2t fericirea, c\u00e2t \u015fi ordonarea vie\u0163ii nu sunt norme care pot fi impuse prin dezbaterea public\u0103 bazat\u0103 pe intui\u0163ia colectiv\u0103. C\u0103utarea obsesiv\u0103 a fericirii pe p\u0103m\u00e2nt, epicureismul a vizat a\u015fa ceva, se termin\u0103 \u00eentr-o form\u0103 agresiv\u0103 de egoism, fericirea devenind o obsesie care se tranform\u0103 u\u015for \u00een dictatur\u0103. Oare comunismul nu propunea la nivel etic o fericire general\u0103, ce avea se vin\u0103 \u00eentr-un viitor promis f\u0103r\u0103 \u00eencetare?
\nCredin\u0163a \u00een Dumnezeu, perspectiva care d\u0103 sens viitorului
\nCon\u015ftiin\u0163a c\u0103 nu suntem singuri pe acest p\u0103m\u00e2nt, c\u0103 nu suntem l\u0103sa\u0163i la voia \u00eent\u00eempl\u0103rii, ne face s\u0103 tr\u0103im un sentiment de fericire care ne aduce lini\u015ftea sufleteasc\u0103 visat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare. Credin\u0163a \u00een Dumnezeu, dragostea Sa vindec\u0103toare dep\u0103\u015fesc calitativ orice norm\u0103 etic\u0103, fiindc\u0103 fericirea rezultat\u0103 din certitudinea ajutorului divin are valoarea unei lini\u015ftiri suflete\u015fti, fiind un prim pas, un \u00eenceput, o prim\u0103 c\u0103utare c\u0103tre ceea ce este cu adev\u0103rat vindec\u0103tor.
\nPosibil ca oricine, fie el ateu sau om credincios, s\u0103 ajung\u0103 la o treapt\u0103 moral\u0103 prin care s\u0103 respecte cu stricte\u0163e normele etice evaluate \u00eentr-un sistem moral acceptat unanim. Ateul se va opri aici, la respectarea regulilor, fiindc\u0103 dincolo de normele etice pe care \u015fi le-a stabilit ca etalon nu mai exist\u0103 nimic. Totul se opre\u015fte \u00eentr-o apoteoz\u0103 a unei conduite sociale corecte. Pentru omul iubitor de Dumnezeu morala este un \u00eenceput, o condi\u0163ie indispensabil\u0103 pentru a trece dincolo de orice sistem inventat de noi. Ateul se va m\u00e2ndri cu disciplina moral\u0103 la care a ajuns, fiind, prin arogan\u0163\u0103, \u00eentr-un pericol iminent de a trece pragul c\u0103tre lipsa sufocant\u0103 de moral\u0103, ajung\u00e2nd la imoralitatea celui care se consider\u0103 f\u0103r\u0103 pat\u0103. Cum lipsa gre\u015felii este fenomenologic imposibil\u0103, acela care se consider\u0103 perfect decade \u00eentr-o lips\u0103 existen\u0163ial\u0103 de sens al vie\u0163ii. Viitorul devine absurd, greu de suportat, normele care ar trebui s\u0103 ne aduc\u0103 fericirea sunt respectate riguros, dar ea, fericirea, r\u0103m\u00e2ne de neatins, at\u00e2t de aproape, dar mult prea departe, dincolo de orice str\u0103danie, de orice \u00eencercare \u015fi de orice porunc\u0103 rostit\u0103 cu arogan\u0163a celui care se crede perfect. Cine crede \u00een Dumnezeu respect\u0103 normele etice ale societ\u0103\u0163ii ca un fapt normal, de la sine \u00een\u0163eles, necesar convie\u0163uirii \u00een societate. Normalitatea gestului moral nu are nimic deosebit, nu este o culme, un apogeu, ci doar primul pas c\u0103tre viitor. Omul credincios se poc\u0103ie\u015fte, m\u0103rturise\u015fte duhovnicului gre\u015felile, sper\u0103 \u015fi crede \u00een iertarea dumnezeiasc\u0103, vrea s\u0103 se statorniceasc\u0103 pe calea rug\u0103ciunii, a faptelor bune, a certitudinii c\u0103 exist\u0103 un viitor, a\u015fa cum Dumnezeu ni l-a promis \u015fi jertfa pe cruce a M\u00e2ntuitorului l-a f\u0103cut posibil.
\nDin acest motiv, al prezent\u0103rii singurului viitor cu adev\u0103rat posibil, al dep\u0103\u015firii singur\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi al oric\u0103rei teorii nihiliste, teologia se implic\u0103 \u00een dezbaterea public\u0103 asupra existen\u0163ei lui Dumnezeu. \u00cen perspectiva eshatologic\u0103 propus\u0103 de aceasta, credin\u0163a nu \u00eenseamn\u0103 doar dep\u0103\u015firea normelor etice intuitive, ci prime\u015fte o ra\u0163iune practic\u0103 imediat\u0103. Crez\u00e2nd \u00een Adev\u0103rul etern, deslu\u015fim diferen\u0163a dintre ceea ce ne aduce binele \u015fi ceea ce ne face r\u0103u. O constatare se impune implicit: orice nega\u0163ie a adev\u0103rului dumnezeiesc este o repetare a unor argumente pur speculative mai vechi. Actuala dezbatere ateist\u0103 nu este o provocare nou\u0103, ci o disput\u0103 mai veche, transpus\u0103 \u00eentr-un limbaj nou. Nimic nou sub soare.<\/p>\n
Dumitru Horia Ionescu, Ziarul Lumina<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Forma modern\u0103 de democra\u0163ie s-a dezvoltat \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii britanice. Chiar dac\u0103 diferit\u0103 de accep\u0163iunea clasic\u0103, cea antic\u0103, considerat\u0103 aproape ideal\u0103, no\u0163iunea de democra\u0163ie s-a conturat ca un exerci\u0163iu al p\u0103rerii exprimate liber, pe baza c\u0103reia ar putea ap\u0103rea o nou\u0103 \u00een\u0163elegere comun\u0103 a lucrurilor \u015fi faptelor. Libertatea de expresie se dorea, din acest motiv, … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-7724","6":"format-image","7":"category-biblioteca","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7724","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7724"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7724\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7919,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7724\/revisions\/7919"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7724"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7724"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7724"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}