{"id":15866,"date":"2020-08-02T23:43:11","date_gmt":"2020-08-03T03:43:11","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=15866"},"modified":"2020-08-02T23:50:04","modified_gmt":"2020-08-03T03:50:04","slug":"justinian-cel-mare-imparatul-care-nu-dormea-niciodata","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/2020\/08\/02\/justinian-cel-mare-imparatul-care-nu-dormea-niciodata\/","title":{"rendered":"Justinian the Great, the emperor who never slept"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen anul 518 urca pe tronul Imperiului Bizantin Iustin I. Acesta fusese un simplu \u0163\u0103ran – dup\u0103 unii istorici avea origini daco-romane – \u00eens\u0103, datorit\u0103 fizicului s\u0103u excep\u0163ional, reu\u015fise s\u0103 intre de t\u00e2n\u0103r \u00een garda palatului imperial. Moartea \u00eemp\u0103ratului Anastasie I (491-518) \u00eel g\u0103se\u015fte pe Iustin \u00een func\u0163ia de comandant al g\u0103rzii imperiale. \u00centruc\u00e2t Anastasie nu avea urma\u015fi, tronul Imperiului Bizantin a fost ocupat de Iustin.<\/p>\n

Izvoarele istorice laud\u0103 calit\u0103\u0163ile de militar abil ale lui Iustin, \u00eens\u0103 nu uit\u0103 nici s\u0103 men\u0163ioneze faptul c\u0103 \u00eei lipsea aproape \u00een totalitate instruc\u0163ia intelectual\u0103. Aproape \u00een unanimitate, istoricii sunt de acord c\u0103 cel care a coordonat cu adev\u0103rat treburile imperiului a fost nepotul s\u0103u, Flavius Petrus Sabatus, care, \u00eenfiat fiind de unchiul s\u0103u, a primit numele de Justinian.<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul care nu dormea niciodat\u0103<\/strong><\/p>\n

Flavius Petrus Sabbatius, cel care avea s\u0103 devin\u0103 \u00eemp\u0103ratul Justinian cel Mare, s-a n\u0103scut \u00een anul 482 la sud de Dun\u0103re, \u00een satul Tauresium, l\u00e2ng\u0103 Scopje, capitala Macedoniei de ast\u0103zi.<\/p>\n

Nu se \u015ftie dac\u0103 Justinian a fost \u00eenfiat \u00eenainte sau dup\u0103 ce unchiul s\u0103u a ajuns \u00eemp\u0103rat. Cert este c\u0103 a stat \u00een preajma unchiului s\u0103u de foarte t\u00e2n\u0103r, av\u00e2nd posibilitatea s\u0103 primeasc\u0103 o educa\u0163ie deosebit\u0103, devenind un excep\u0163ional cunosc\u0103tor al dreptului \u015fi istoriei Imperiului Roman dar \u015fi un foarte bun teolog, tradi\u0163ia atribuindu-i imnul \u201eUnule n\u0103scut\u201c din prima parte a Sfintei Liturghii.<\/p>\n

A r\u0103mas celebr\u0103 nemaipomenita sa capacitate de lucru, fapt pentru care a fost numit de contemporani \u201e\u00eemp\u0103ratul care nu doarme niciodat\u0103\u201c, spun\u00e2ndu-se c\u0103 5 ore de somn pe noapte \u00eei erau suficiente.<\/p>\n

\u00cen 523 se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Teodora, o actri\u0163\u0103 de 20 de ani, st\u00e2rnind controverse \u00een r\u00e2ndul \u00eenaltei aristocra\u0163ii, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 meserie era foarte r\u0103u v\u0103zut\u0103 \u00een epoc\u0103, \u00een Biseric\u0103 exist\u00e2nd chiar canoane care \u00eei opreau de la \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie pe practican\u0163ii ei.<\/p>\n

La 1 aprilie 527 este numit oficial \u00eemp\u0103rat asociat, de\u015fi treburile imperiului erau de mai mult\u0103 vreme exclusiv \u00een grija sa, iar la data de 1 august, dup\u0103 moartea \u00eemp\u0103ratului Iustin I devine singurul c\u00e2rmuitor al imperiului. Fiind un bun cunosc\u0103tor al problemelor \u015fi posibilit\u0103\u0163ilor imperiului, visul lui Justinian era acela de a deveni un nou Constantin cel Mare, de a recuceri teritoriile romane apusene, st\u0103p\u00e2nite la acea dat\u0103 de triburile migratoare germanice. Credea cu t\u0103rie \u00eentr-o ordine politic\u0103 \u015fi economic\u0103 \u00een bazinul mediteranean, cu capitala la Constantinopol, av\u00e2nd un singur \u00eemp\u0103rat cre\u015ftin.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, datorit\u0103 unei politici abile, dar \u015fi unei deosebite inspira\u0163ii de a-\u015fi alege cei mai capabili colaboratori, f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de categoria social\u0103 din care ace\u015ftia proveneau, cea mai mare parte a visurilor sale erau realizate.<\/p>\n

Na\u015fterea stilului bizantin<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 mai pu\u0163in de 5 ani de domnie, Justinian a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei situa\u0163ii care ar fi putut nu doar s\u0103-l coste pe el tronul, dar chiar \u015fi viitorul imperiului ar fi fost pus \u00een pericol, datorit\u0103 situa\u0163iei externe extrem de tensionate: Bizan\u0163ul av\u00e2nd atunci fronturi deschise at\u00e2t \u00een R\u0103s\u0103rit, cu Persia, c\u00e2t \u015fi \u00een Apus, cu triburile germanice.<\/p>\n

Despre ce era vorba? Despre faimoasa r\u0103scoal\u0103 \u201eNika\u201c, despre care, dac\u0103 ar fi s\u0103 o catalog\u0103m dup\u0103 accep\u0163iunea modern\u0103, am putea spune c\u0103 a fost o \u201erevolu\u0163ie a suporterilor\u201c. Rebeliunea a \u00eenceput ca o lupt\u0103 de strad\u0103 \u00eentre galeriile a dou\u0103 echipe sportive, dar care a sf\u00e2r\u015fit prin devastarea \u015fi chiar d\u0103r\u00e2marea a jum\u0103tate din Constantinopol.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea r\u0103scoalei, \u00eemp\u0103ratul Justinian \u015fi-a reluat planurile sale, iar dup\u0103 numai 40 de zile a \u00eenceput construc\u0163ia celebrei Catedrale \u201eSf\u00e2nta Sofia\u201c, pe locul unei biserici cu acela\u015fi nume, distrus\u0103 \u00een timpul r\u0103scoalei. Construc\u0163ia monumentalului l\u0103ca\u015f de cult a durat numai 5 ani, timp \u00een care \u00eemp\u0103ratul nu a pregetat nici un efort sau vreo cheltuial\u0103. Importan\u0163a acestei catedrale nu deriv\u0103 at\u00e2t din splendoarea execu\u0163iei, c\u00e2t din noutatea stilului, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 s-ar putea spune c\u0103 un anumit stil \u00ee\u015fi poate avea originea \u00eentr-un om, atunci stilul bizantin se datoreaz\u0103 \u00eemp\u0103ratului Justinian \u015fi arhitec\u0163ilor pe care i-a angajat.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 \u201eSf\u00e2nta Sofia\u201c, \u00een timpul lui Justinian au fost ridicate, de la Ravenna (Italia) p\u00e2n\u0103 la Damasc (Siria) biserici impresionante. De fapt, toate cl\u0103dirile ridicate \u00een secolele urm\u0103toare, at\u00e2t \u00een Est, c\u00e2t \u015fi \u00een Vest au fost inspirate de cele construite \u00een timpul lui Justinian, iar stilurile arhitecturale gotic (medieval) \u015fi islamic sunt descenden\u0163i direc\u0163i ai arhitecturii iustiniene.<\/p>\n

Politica, religia \u015fi dreptul<\/strong><\/p>\n

\u00cen momentul prelu\u0103rii coroanei imperiale bizantine de Justinian, Imperiul Roman apusean practic nu mai exista. Roma fusese cucerit\u0103 cu mai bine de 50 de ani \u00eenainte de heruli \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00eentregul Apus se afla sub ocupa\u0163ia triburilor germanice. Ambi\u0163ia politic\u0103 a lui Justinian a fost aceea de a reface imperiul din timpul \u00eemp\u0103ratului Teodosie I (379-395). Nu f\u0103r\u0103 sacrificii, acest lucru s-a reu\u015fit at\u00e2t datorit\u0103 diploma\u0163iei, c\u00e2t \u015fi celebrilor generali Belizarie \u015fi Narses.<\/p>\n

Din punct de vedere religios, epoca justinian\u0103 era \u00eenc\u0103 marcat\u0103 de confrunt\u0103rile teologice dintre ortodoc\u015fi \u015fi monofizi\u0163i, cu toate c\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 fusese tran\u015fat\u0103 cu prilejul Sinodului IV Ecumenic, \u0163inut la Calcedon \u00een 451. Tot \u00een acest timp s-a \u0163inut \u015fi Sinodul al V-lea Ecumenic (553).<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Justinian era un ortodox convins, fiind un sprijinitor ferm al Bisericii \u015fi un sus\u0163in\u0103tor al dezvolt\u0103rii monahismului. Dup\u0103 ce Teodosie I proclamase cre\u015ftinismul ca singura religie acceptat\u0103 \u00een stat, legisla\u0163ia justinian\u0103 vine cu noi \u00eent\u0103riri, suprim\u00e2nd dreptul necre\u015ftinilor de a accede la func\u0163ii publice.<\/p>\n

Notabil\u0103 pentru aceast\u0103 epoc\u0103 este \u015fi reforma justi\u0163iei, prin codificarea \u015fi actualizarea dreptului roman, o m\u0103sur\u0103 care se impunea cu stringen\u0163\u0103, datorit\u0103 confuziei create de nenum\u0103ratele legi date de \u00eemp\u0103ra\u0163ii preceden\u0163i, de multe ori f\u0103r\u0103 a se \u0163ine cont de cele date anterior. Astfel c\u0103 se ajunsese la situa\u0163ia \u00een care legile se contraziceau \u00eentre ele ori deveniser\u0103 complet inaplicabile. Dincolo de valoarea practic\u0103 a acestei m\u0103suri, pentru epoca lui Justinian, exist\u0103 \u015fi o \u00eensemn\u0103tate deosebit\u0103 pentru cei care studiaz\u0103 dreptul, chiar \u015fi \u00een zilele noastre.<\/p>\n

Datorit\u0103 ini\u0163iativei lui Justinian este cunoscut dreptul roman \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, este un lucru unanim recunoscut c\u0103 toate sistemele juridice europene actuale s-au inspirat din Codul justinian.<\/p>\n

40% din popula\u0163ia ora\u015felor, ucis\u0103 de ciuma bubonic\u0103<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul domniei lui Justinian \u00eenseamn\u0103, probabil, apogeul celei mai str\u0103lucite perioade a Imperiului Bizantin. La moartea sa, petrecut\u0103 \u00een noiembrie 565, Justinian l\u0103sa un imperiu cu dimensiuni aproape duble, \u00eens\u0103 nimeni nu credea \u00een d\u0103inuirea sub sceptrul bizantin a teritoriilor recucerite. \u00cen ciuda strategiilor politice foarte abile, o serie de evenimente imposibil de anticipat \u015fi de gestionat au sl\u0103bit considerabil imperiul. Dintre acestea, de remarcat este prima pandemie \u00eenregistrat\u0103 de istorie. \u00centre anii 541-542 ciuma bubonic\u0103 a nimicit peste 40% din popula\u0163ia urban\u0103 a imperiului. Istoricii compar\u0103 amploarea acestui dezastru cu cel produs de aceea\u015fi boal\u0103 \u00een Europa secolului al XV-lea, care a secerat aproape dou\u0103 treimi din popula\u0163ia acelor vremuri.<\/p>\n

Sc\u0103derea dramatic\u0103 a popula\u0163iei a dus, implicit, at\u00e2t la colapsul economiei imperiale, c\u00e2t \u015fi la o puternic\u0103 reducere a efectivelor militare. Efectele au fost resim\u0163ite mai ales \u00een timpul succesorului lui Justinian la tron, \u00eemp\u0103ratul Iustin al II-lea, care, abandon\u00e2nd linia diplomatic\u0103 a predecesorului s\u0103u, a pierdut \u00een c\u00e2\u0163iva ani toate teritoriile cucerite cu at\u00e2t sacrificiu.<\/p>\n

Cu toate greut\u0103\u0163ile, Imperiul Bizantin \u00eenc\u0103 mai avea de tr\u0103it 900 de ani de istorie \u015fi spiritualitate cre\u015ftin-ortodox\u0103, p\u00e2n\u0103 la tragicul eveniment de la 29 mai 1453.<\/p>\n

\u201eRevolu\u0163ia suporterilor\u201c<\/strong><\/p>\n

Spectacolul sportiv la mijlocul mileniului I (d.Hr.) consta \u00een lupte cu gladiatori (nes\u00e2ngeroase), dar mai ales \u00een curse cu cai. Suporterii erau \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een 4 \u201egalerii\u201c, fiind numi\u0163i, dup\u0103 culoarea hainelor purtate de competitori, \u201ealbi\u201c, \u201ero\u015fii\u201c, \u201everzi\u201c \u015fi \u201ealba\u015ftri\u201c. Totu\u015fi, aceste forme de asociere \u00eensemnau mai mult dec\u00e2t ce se \u00een\u0163elege ast\u0103zi prin galeria unei echipe sportive. De regul\u0103, o \u201eculoare\u201c aduna membrii unei anumite clase sociale \u015fi func\u0163iona \u015fi ca un partid politic, put\u00e2nd, de multe ori, s\u0103 influen\u0163eze deciziile imperiale.<\/p>\n

\u00cen cazul r\u0103scoalei \u201eNika\u201c, cei care au jucat rolul principal au fost \u201everzii\u201c \u015fi \u201ealba\u015ftrii\u201c. \u201eVerzii\u201c erau reprezentan\u0163ii claselor medii \u015fi inferioare, iar \u00een r\u00e2ndurile \u201ealba\u015ftrilor\u201c se num\u0103ra \u00een special nobilimea. (De aici vine \u015fi corelarea sintagmei \u201es\u00e2nge albastru\u201c cu originea nobil\u0103 a cuiva).<\/p>\n

De\u015fi \u00eenainte de a fi fost proclamat \u00eemp\u0103rat, Justinian \u00eei sus\u0163inuse pe \u201ealba\u015ftri\u201c, mai apoi a aplicat tactica impar\u0163ialit\u0103\u0163ii, astfel c\u0103 \u00een urma unei lupte de strad\u0103 soldat\u0103 cu victime, ce a urmat unei curse \u00een hipodrom, \u00eemp\u0103ratul a dispus pedepsirea vinova\u0163ilor indiferent de culoare. Decizia \u00eemp\u0103ratului a determinat coalizarea \u201everzilor\u201c \u015fi a \u201ealba\u015ftrilor\u201c, noul grup format lu\u00e2ndu-\u015fi numele \u201eNika\u201c – \u00een greac\u0103: \u201evictorie\u201c, \u201evictorios\u201c – mi\u015fcarea c\u0103p\u0103t\u00e2nd \u015fi un caracter social de protest fa\u0163\u0103 de noul sistem de impozitare introdus de \u00eemp\u0103rat. \u00cen cele din urm\u0103, totul a degenerat \u00een huliganism.<\/p>\n

Dup\u0103 8 zile de asediu (10-18 ianuarie 532), timp \u00een care jum\u0103tate din edificiile Constantinopolului fuseser\u0103 distruse, revolta a fost \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 prin for\u0163\u0103 armat\u0103, de generalul Belizarie, vorbindu-se de un num\u0103r de 30.000 de victime.<\/p>\n

\u201eSolomon, te-am \u00eentrecut!\u201c<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>A\u015fa a exclamat \u00eemp\u0103ratul Justinian la terminarea Catedralei \u201eSf\u00e2nta Sofia\u201c, a c\u0103rei construc\u0163ie o supervizase el \u00eensu\u015fi, fiind convins c\u0103 aceasta era cu mult mai frumoas\u0103 dec\u00e2t templul zidit de \u00eemp\u0103ratul iudeu Solomon, despre care relateaz\u0103 Vechiul Testament.<\/p>\n

\u201eA opta minune a lumii\u201c a fost re\u015fedin\u0163a Patriarhiei Ecumenice, slujindu-se Sf\u00e2nta Liturghie p\u00e2n\u0103 la data de 29 mai 1453, dat\u0103 la care turcii condu\u015fi de Mahomed al II-lea (1444-1446; 1451-1481) captureaz\u0103 Constantinopolul, pun\u00e2nd cap\u0103t Imperiului Bizantin milenar. Dup\u0103 acest dureros eveniment pentru cre\u015ftin\u0103tatea r\u0103s\u0103ritean\u0103, \u201eSf\u00e2nta Sofia\u201c va fi transformat\u0103 \u00een moschee, iar mozaicurile interioare, de o valoare artistic\u0103 \u015fi teologic\u0103 inestimabile vor fi distruse sau acoperite cu tencuial\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1935, primul pre\u015fedinte al Republicii Turce, Mustafa Kemal Atat\u00fcrk, transform\u0103 Catedrala \u201eSf\u00e2nta Sofia\u201c \u00een muzeu, stare \u00een care s-a g\u0103sit p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd.<\/p>\n

Catedrala Sf\u00e2nta Sofia din Istanbul a fost transformat\u0103 din muzeu \u00een moschee dup\u0103 86 de ani, prima slujb\u0103 musulman\u0103 \u00een acest l\u0103ca\u0219 de cult av\u00e2nd loc pe 24 iulie 2020.<\/p>\n

Pre\u0219edintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anun\u021bat decizia de a transforma Sf\u00e2nta Sofia \u00een moschee, dup\u0103 ce o instan\u021b\u0103 a anulat statutul de muzeu al acesteia. Ap\u0103r\u00e2nd decizia instan\u021bei, pre\u0219edintele Recep Erdogan a subliniat c\u0103 \u021bara sa \u0219i-a exercitat dreptul suveran \u00een transformarea ei \u00eenapoi \u00een moschee.<\/p>\n

\u201eNe vom ruga \u00eempreun\u0103 de vineri, 24 iulie, la Sf\u00e2nta Sofia \u015fi, astfel, o vom deschide cultului musulman. Ca toate moscheile noastre, u\u0219ile Sfintei Sofia vor fi larg deschise pentru localnici \u0219i str\u0103ini, musulmani \u0219i non-musulmani\u201d, a declarat Recep Erdogan.<\/p>\n

Redeschiderea Sfintei Sofia coincide cu data semn\u0103rii Tratatului de la Lausanne din 1923. Deci nu a fost aleas\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ziua de 24 iulie, pentru c\u0103 pre\u015fedintele Erdogan consider\u0103 c\u0103 Tratatul de la Lausanne a fost unul \u00eenjositor fa\u0163\u0103 de Turcia \u015fi a \u00eencercat \u00een repetate r\u00e2nduri s\u0103-l modifice.<\/p>\n

Din punctul de vedere al istoriei islamului, Sf\u00e2nta Sofia nu semnific\u0103 nimic. Sf\u00e2nta Sofia nu are leg\u0103tur\u0103 cu zonele islamice, precum Malatya, precum Mecca sau Medina. \u00cen schimb, este simbolul cuceririlor. Majoritatea o v\u0103d ca un fapt pragmatic. Pre\u015fedintele turc a zis: \u201eAten\u0163ie, noi nu transform\u0103m o biseric\u0103 \u00een moschee, ci transform\u0103m un muzeu \u00een moschee\u201d f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i practic propria agend\u0103, \u015ftiind c\u0103 europenilor le ia foarte mult s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103 \u00een privin\u0163a Turciei.<\/p>\n

Exist\u0103 voci, at\u00e2t ortodoxe c\u00e2t \u015fi romano-catolice care cer restituirea catedralei \u015fi repunerea ei \u00een circuitul liturgic. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, au fost \u00eenaintate chiar cereri Parlamentului European de a impune Turciei acest fapt ca pe una dintre condi\u0163ie pentru aderarea la Uniunea European\u0103.<\/p>\n

De pe scena teatrului, pe tronul Imperiului<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Cine a fost Teodora \u015fi cum a ajuns ea din actri\u0163\u0103 consoarta celui mai str\u0103lucit \u00eemp\u0103rat al Bizan\u0163ului, dup\u0103 Constantin cel Mare?<\/p>\n

Teodora provenea dintr-o familie f\u0103r\u0103 origini nobile, chiar s\u0103rac\u0103, ce tr\u0103ia pe l\u00e2ng\u0103 un circ. Adolescent\u0103 fiind, r\u0103mas\u0103 orfan\u0103, Teodora deveni actri\u0163\u0103, o meserie complet dezonorant\u0103 pentru acele vremuri.<\/p>\n

Cu toate controversele, Teodora s-a dovedit ulterior a fi so\u0163ia perfect\u0103 pentru viitorul \u00eemp\u0103rat Justinian, dar \u015fi un sprijinitor \u015fi un consilier valoros \u00een toate deciziile pe care le-a luat \u00eemp\u0103ratul. Acest precedent al c\u0103s\u0103toriei \u00eemp\u0103ratului cu aleasa inimii \u015fi nu cu persoane impuse de interese sau conjuncturi a fost privit cu simpatie de urma\u015fi \u015fi luat chiar ca exemplu, mul\u0163i dintre \u00eemp\u0103ra\u0163ii bizantini care i-au urmat lui Justinian c\u0103s\u0103torindu-se cu femei care nu apar\u0163ineau \u00eenaltei aristocra\u0163ii.<\/p>\n

Izvoarele timpului o descriu pe \u00eemp\u0103r\u0103teasa Teodora ca pe o femeie deosebit de frumoas\u0103 \u015fi inteligent\u0103. \u00cen timpul r\u0103scoalei \u201eNika\u201c va juca rolul decisiv, conving\u00e2ndu-l pe \u00eemp\u0103rat s\u0103 nu p\u0103r\u0103seasc\u0103 ora\u015ful. O deosebit\u0103 influen\u0163\u0103 va avea \u00eemp\u0103r\u0103teasa \u015fi asupra legilor promulgate \u00een timpul s\u0103u, \u00een special cele care priveau protec\u0163ia femeilor \u015fi a copiilor. De exemplu, dup\u0103 noua legisla\u0163ie, femeile primeau drept de mo\u015ftenire, iar celor care s\u0103v\u00e2r\u015feau vreo infrac\u0163iune li se permitea, dac\u0103 gravitatea faptei nu era foarte mare, s\u0103 devin\u0103 c\u0103lug\u0103ri\u0163e, pentru a se evita agresarea lor \u00een \u00eenchisori.<\/p>\n

A fost abrogat\u0103, de asemenea, legea care interzicea c\u0103s\u0103toria unui \u00eenalt func\u0163ionar imperial cu o femeie dintr-o categorie social\u0103 inferioar\u0103.<\/p>\n

De\u015fi \u00eemp\u0103r\u0103teasa Teodora \u015fi-a asumat con\u015ftiincios toate datoriile pe care noua sa calitate le impunea, contemporanii apreciind deosebita ei grij\u0103 \u015fi compasiune fa\u0163\u0103 de cei neajutora\u0163i, totu\u015fi trecutul ei a fost o surs\u0103 inepuizabil\u0103 de calomnii, lansate probabil de cercurile aristocratice invidioase pentru ascensiunea sa. Dincolo de toate acestea, un lucru este cert, \u00eemp\u0103ratul Justinian nu ar fi reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 din epoca sa una at\u00e2t de glorioas\u0103, dac\u0103 nu ar fi avut al\u0103turi o so\u0163ie ca Teodora.<\/p>\n

\u00cenainte de a \u00eemplini 50 de ani, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Teodora moare din cauza unei forme necunoscute de cancer. Trupul ei a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Biserica \u201eSfin\u0163ii Apostoli\u201c, unul din splendidele edificii ridicate \u00een Constantinopol de cuplul imperial.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anul 518 urca pe tronul Imperiului Bizantin Iustin I. Acesta fusese un simplu \u0163\u0103ran – dup\u0103 unii istorici avea origini daco-romane – \u00eens\u0103, datorit\u0103 fizicului s\u0103u excep\u0163ional, reu\u015fise s\u0103 intre de t\u00e2n\u0103r \u00een garda palatului imperial. Moartea \u00eemp\u0103ratului Anastasie I (491-518) \u00eel g\u0103se\u015fte pe Iustin \u00een func\u0163ia de comandant al g\u0103rzii imperiale. \u00centruc\u00e2t Anastasie … <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-15866","6":"format-image","7":"category-minuni","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15866","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15866"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15866\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15872,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15866\/revisions\/15872"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}