{"id":11612,"date":"2022-07-02T09:55:15","date_gmt":"2022-07-02T13:55:15","guid":{"rendered":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/?p=11612"},"modified":"2022-07-02T09:58:56","modified_gmt":"2022-07-02T13:58:56","slug":"sfantul-stefan-cel-mare-in-tinutul-iasilor","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/2022\/07\/02\/sfantul-stefan-cel-mare-in-tinutul-iasilor\/","title":{"rendered":"Saint Stefan the Great in Iasi County"},"content":{"rendered":"<p class=\"rtejustify\" style=\"text-align: justify;\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full alignright\" src=\"https:\/\/doxologia.ro\/sites\/default\/files\/styles\/autor\/public\/imagine\/2015\/08\/sfantul-stefan-cel-mare-1-2-iulie.png?itok=_0ZUk68X\" width=\"412\" height=\"591\">C\u00e2teva hrisoave din timpul lui \u0218tefan Voievod, cuprinse \u00een seria <em>Documente privind istoria Rom\u00e2niei <\/em>impresioneaz\u0103 prin multitudinea localit\u0103\u021bilor din \u021binutul Ia\u0219ilor cunoscute de sf\u00e2ntul domnitor, cercet\u00e2ndu-le cu vreo pricin\u0103 iscat\u0103 din interesele \u021b\u0103rii sau atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i recruta vitejii o\u0219teni, ca s\u0103 zideasc\u0103 din piepturile lor o ne\u00eenvins\u0103 plato\u0219\u0103.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"text-align: justify;\">Am re\u021binut num\u0103rul mare de astfel de a\u0219ez\u0103ri \u0219i, de aceea, \u00een prezentul material, v\u0103 propun spre aten\u021bie c\u00e2teva dintre ele, c\u0103ci, \u00een general, c\u00e2nd vorbim de \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt, \u00eel raport\u0103m la Moldova de Sus, la ctitoriile lui, la teatrele de lupt\u0103, la biruin\u021bele sau \u00eenfr\u00e2ngerile sale. Pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, Sf\u00e2ntul voievod, \u00een pu\u021binele ceasuri de tihn\u0103, se apleca atent asupra \u00eentregului teritoriu moldav, asupra unor a\u0219ez\u0103ri care, de\u015fi mai \u00eendep\u0103rtate de Cetatea de scaun, \u00ee\u0219i aveau \u00eensemn\u0103tatea lor \u00een deciziile militare, social-economice sau religioase luate de domnitor \u00een vederea prop\u0103\u0219irii neamului \u0219i a gliei sale.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"text-align: justify;\">Dintru \u00eenceput trebuie men\u021bionat faptul c\u0103 \u00een secolul al XIV-lea, c\u00e2nd s-a temeluit statul feudal Moldova, \u00een p\u0103r\u021bile Ia\u0219ului existau a\u0219ez\u0103ri omene\u0219ti (sate \u0219i t\u00e2rguri) bine \u00eenchegate, amintite chiar \u00eenainte de domnia lui \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt. Bun\u0103oar\u0103, din vechile opisuri p\u0103strate de pe timpul domniei bunicului s\u0103u, blajinul voievod Alexandru cel Bun, istoricii au identificat aproximativ 28 de localit\u0103\u021bi ie\u0219ene, precum \u0219i multe toponime sau hidronime din zon\u0103. Acestea erau importante nu doar pentru a\u0219ez\u0103rile favorabile \u2013 din punctul de vedere al structurii petrografice sau condi\u021biilor climaterice \u2013 pentru agricultur\u0103, zootehnie, piscicultur\u0103 sau apicultur\u0103. Au r\u0103mas numeroase \u00eensemn\u0103ri ce vorbesc de cunoscute pris\u0103ci din \u021binutul Ia\u0219ilor, surse \u00eensemnate de miere de albine nu doar pentru consumul intern ci \u0219i pentru export. \u00cens\u0103 un atu semnificativ al zonei centrale a Moldovei lui \u0218tefan \u00eel constituiau drumurile \u0219i nodurile comerciale, prin care se tranzitau, \u00eenspre \u0219i dinspre Europa sau Orient, m\u0103rfuri deosebite, scumpe. Cercet\u0103torii au identificat \u00een zon\u0103 a\u0219a-numitul \u201edrum al s\u0103rii\u201d (trecea prin T\u00e2rgu Frumos, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Prut, iar de aici spre Crimeea), \u201edrumul oilor\u201d (amintind de transhuman\u021ba turmelor de oi de la munte spre c\u00e2mpie \u0219i invers). O rut\u0103 comercial\u0103 strategic\u0103, extrem de important\u0103, spun istoricii, era \u201edrumul t\u0103t\u0103r\u0103sc\u201d, cunoscut \u00eenc\u0103 din anul 1382, devenit mai t\u00e2rziu \u201edrumul moldovenesc\u201d, care f\u0103cea leg\u0103tura dintre Orient \u0219i marile ora\u0219e din Europa de Vest. Negustorii, trec\u00e2nd grani\u021ba, coborau de la Suceava spre \u021binutul H\u00e2rl\u0103ului, Cotnarilor, apoi, mai jos, c\u0103tre Erbiceni, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Ia\u0219i, unde se supuneau v\u0103mii, iar de acolo \u00ee\u0219i continuau drumul spre Caffa, \u00een Crimeea, \u0219i mai departe, spre Orient, p\u00e2n\u0103-n \u00eendep\u0103rtata Persie. Primul document unde se aminte\u0219te de localitatea Ia\u0219i dateaz\u0103 din 8 octombrie 1408: prin intermediul s\u0103u, Alexandru cel Bun acorda privilegii comerciale negustorilor din Lemberg.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"text-align: justify;\">Revenind la Binecredinciosul \u0218tefan, \u00eensemn\u0103rile vremii vorbesc despre vreo 30 de documente din timpul domniei sale, ce consemneaz\u0103 aproape 60 de localit\u0103\u021bi din \u021binutul Ia\u0219ilor. Dintre ele, dup\u0103 studii efectuale \u00een secolele XIX-XX, au supravie\u021buit p\u00e2n\u0103-n zilele noastre doar 27, pe c\u00e2nd 31 au disp\u0103rut, iar altele 3, izolate, n-au fost identificate. La scurt timp dup\u0103 urcarea pe tron, la 1 noiembrie 1458, domnul Moldovei emitea un hrisov prin care \u00eent\u0103rea lui Stanciu Sinescu mai multe sate din C\u00e2rlig\u0103tur\u0103 (o regiune forestier\u0103 renumit\u0103 de pe cuprinsul actualului jude\u021b Ia\u0219i, pres\u0103rat\u0103 cu numeroase sate construite la marginea codrilor sau chiar pe locul defri\u0219\u0103rilor, cum ar fi: Dealul-Mare, regiunea H\u00e2rl\u0103u, sau codrii Cotnarului, &nbsp;Sine\u0219ti Crep\u0103tureni, Sturne\u0219tii. Stanciu mai prime\u0219te o moar\u0103 \u0219i o prisac\u0103 pe Bahluie\u021bul mic, \u00een satul \u0218acov\u0103\u021b. Dup\u0103 un an, pe 12 iunie 1459, \u0218tefan Voievod \u00eei d\u0103ruie\u0219te unui alt boier, I. Negoiescul, probabil apropiat colaborator, satele: Bere\u0219tii, Dringe\u0219tii (azi disp\u0103rut) \u0219i Havati. Satul Bere\u0219ti f\u0103cea parte din trupul mo\u0219iei Dume\u0219ti de Ia\u0219i, iar Havati, dup\u0103 istoricul M. Cost\u0103chescu, se mai numea Havatie\u0219ti &#8211; Vavatie\u0219ti; mai t\u00e2rziu s-a numit B\u00e2rle\u0219tii, ast\u0103zi B\u00e2rle\u0219ti, sat al comunei Erbiceni. Documente similare emise \u00een 1468, 1472, 1491 1993, 1497, 1499, 1500, 1501, amintesc de alte sate din actualul jude\u021b Ia\u0219i: Fr\u00e2nce\u0219ti, azi Bud\u0103i; Cosi\u021beni, Podu Iloaiei; Chicera, S\u00e2rca; Tome\u0219ti, Pope\u0219ti, Glodenii, Icu\u0219e\u0219ti pe Jijia, B\u0103t\u0103re\u0219ti, azi disp\u0103rut; Hoise\u0219ti, Dume\u0219ti; M\u0103d\u00e2rjaci, Lungani; Iacobeni, Vl\u0103deni \u0219i altele.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"text-align: justify;\">O categorie special\u0103 de localit\u0103\u021bi o reprezint\u0103 cele d\u0103ruite de milostivul domnitor multor a\u0219ez\u0103minte monahale, ctitorii ale sale. Bun\u0103oar\u0103, pe 20 noiembrie 1499, Voievodul d\u0103ruie\u0219te M\u0103n\u0103stirii Vorone\u021b satul Milcine\u0219ti, parte din satul Pope\u0219ti, comuna Pope\u0219ti de ast\u0103zi. Pe 30 martie 1500 Sf\u00e2ntul \u0218tefan dona M\u0103n\u0103stirii Probota satul Perijani, \u00een apropiere de Ciuline\u0219tii de azi, comuna Probota. Dup\u0103 un an, \u00een 1501, 14 decembrie, binevoitorul domn oferea M\u0103n\u0103stirii Putna satele Sine\u0219ti \u0219i Oni\u0219cani, iar \u00een 1503, pe 6 octombrie, hot\u0103rnicea donarea satelor Bucium \u0219i Ciurbe\u0219ti ctitoriei sale de la Dobrov\u0103\u021b. Nu erau cazuri singulare, c\u0103ci \u0219i predecesorii s\u0103i obi\u0219nuiau s\u0103 \u00eenzestreze m\u0103n\u0103stirile cu mo\u0219ii din \u021binutul Ia\u0219ilor. De exemplu, prin 1415 Alexandru cel Bun d\u0103ruia Mitropoliei de la Suceava poiana Vl\u0103dicenilor, cu prilejul aducerii la Suceava a moa\u0219telor Sf\u00e2ntului Mucenic Ioan, din Cetatea Alb\u0103; \u00een 1454 M\u0103n\u0103stirea Moldovi\u021ba primea satele ie\u0219ene \u021au\u021bora \u0219i Mogo\u0219e\u0219ti; M\u0103n\u0103stirea Neam\u021b primea, prin 1466, satele ie\u0219ene Balomire\u0219ti, C\u00e2rniciani, ast\u0103zi disp\u0103rute.<\/p>\n<p class=\"rtejustify\" style=\"text-align: justify;\">Multe se mai pot spune, dar niciodat\u0103 \u00eendeajuns, despre \u0218tefan cel Mare. \u00cen m\u0103rea\u021ba sa efigie exist\u0103 ceva din destinul poporului rom\u00e2n. Credin\u021ba lui \u00een Dumnezeu \u0219i modul paradigmatic de a o manifesta au r\u0103mas un reper luminos \u00een devenirea noastr\u0103. Str\u0103daniile sale de a ap\u0103ra glia str\u0103mo\u0219ilor, credin\u021ba \u0219i demnitatea poporului sunt simbolul \u00eentregii istorii na\u021bionale \u2013 o istorie a luptei \u00eentotdeauna defensive, pentru neat\u00e2rnarea noastr\u0103 \u00eenaintea tuturor cotropitorilor. Toate acestea ne \u00eendeamn\u0103 ca, ori de c\u00e2te ori ne amintim \u0219i-l prosl\u0103vim pe Binecredinciosul Voievod \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt, s\u0103 nu transform\u0103m s\u0103rb\u0103toarea \u00eentr-o emo\u021bie romantic\u0103 sau \u00eentr-o comemorare searb\u0103d\u0103, ci s\u0103 ne fie un imbold de \u00eennoire duhovniceasc\u0103 \u0219i lucrare jertfelnic\u0103. S\u0103 purt\u0103m \u00een suflete \u0219i cugete dragostea M\u0103riei Sale pentru credin\u021ba dreptm\u0103ritoare, jertfa \u015fi demnitatea pentru ap\u0103rarea \u0219i prop\u0103\u0219irea rom\u00e2nismului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>C\u00e2teva hrisoave din timpul lui \u0218tefan Voievod, cuprinse \u00een seria Documente privind istoria Rom\u00e2niei impresioneaz\u0103 prin multitudinea localit\u0103\u021bilor din \u021binutul Ia\u0219ilor cunoscute de sf\u00e2ntul domnitor, cercet\u00e2ndu-le cu vreo pricin\u0103 iscat\u0103 din interesele \u021b\u0103rii sau atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i recruta vitejii o\u0219teni, ca s\u0103 zideasc\u0103 din piepturile lor o ne\u00eenvins\u0103 plato\u0219\u0103. Am re\u021binut num\u0103rul mare de astfel &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":{"0":"entry","1":"post","2":"publish","3":"author-stefan","4":"post-11612","6":"format-image","7":"category-sfinti-romani","8":"post_format-post-format-image","9":"has-format"},"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11612","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11612"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11612\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11613,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11612\/revisions\/11613"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11612"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11612"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/sfioanevanghelistul.ca\/wordpress\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11612"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}